Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Interviu GHEORGHE FLOREA: „Voi candida pentru un nou mandat intrucat cred ca, la momentul actual, avocatura se confrunta cu provocari fara precedent si a nu candida ar insemna ca cedez in fata acestora”

Interviu GHEORGHE FLOREA: „Voi candida pentru un nou mandat intrucat cred ca, la momentul actual, avocatura se confrunta cu provocari fara precedent si a nu candida ar insemna ca cedez in fata acestora”

  Publicat: 31 May 2015       5071 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Nicolae Cirstea: Stimate Domnule Presedinte, multumindu-va pentru acceptarea acestei discutii si gratie notorietatii dvs. publice care ne permite sa castigam o intrebare dintre cele 10 pe care mi le propun pentru fiecare dintre interlocutorii mei, vom renunta, cu voia domniei voastre, la etalarea CV-ului dvs personal si profesional si as initia abrupt, poate, aceasta discutie. Sunteti la finalul a 8 ani in postura de presedinte UNBR – cum ati preluat aceasta demnitate si la ce nivel se situeaza pozitia dvs. acum? Caror provocari a trebuit sa raspundeti la preluarea primului mandat si carora acum?

Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Asociatia internationala a transportului aerian
Denumire data monedei unice europene.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Circumsatnta atenuanta prevazuta in scetiunea II, cap. V, t. III, art. 73, C. pen., partea generala.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Face parte din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Drum de interes international, national, judetean sau local cu un trafic anual mai mare de 3 milioane de treceri ale vehiculelor
Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari

Gheorghe Florea:Am preluat aceasta demnitate in 2007 si prima mare provocare a fost legata de nivelul profesional al avocaturii, care incepuse sa intre in declin datorita unei perioade in care avocatii erau primiti in profesie doar pe baza unui interviu. Asa ca a trebuit luam masuri in acest sens, sa initiem modificari legislative si statutare pentru instituirea unui examen real si a unor forme de pregatire initiala si continua obligatorii pentru avocati. Era o problema acuta ce trebuia rezolvata pentru apararea prestigiului profesiei si pentru increderea publicului in avocati si a fost rezolvata pentru ca ultimele generatii de avocati au o pregatire conforma cu demnitatea profesiei. Insa acest demers a generat si reactii negative din partea multor persoane care incepusera sa considere profesia de avocat drept barca de salvare in cazul in care erau respinsi in alte profesii juridice. Pe langa atacurile care au venit din mai multe directii, unele chiar neasteptate, una dintre reactii a fost si aparitia barourilor paralele, care, incalcand legea, au incercat astfel sa eludeze rigorile pregatirii profesionale, ca si conditie esentiala de aderare la breasla.


Provocarile actuale vin in ritm din ce in ce mai accelerat si din toate directiile, din plan intern, dar si din plan international.


De exemplu, sunt cele legate de evolutia legislatiei privind protectia datelor si retinerea datelor personale, pentru ca urmeaza sa fie repuse in dezbatere publica proiectele de lege privind retinerea datelor, care, dupa cum stiti, au fost declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala, respectiv invalidate, la nivel european de Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Trebuie sa vedem daca noile propuneri respecta principiul confidentialitatii comunicarilor avocat-client, al protejarii secretului profesional si sa actionam in consecinta. Trebuie sa urmarim realizarea unui echilibru intre interesul legitim al statului de a combate criminalitatea si interesul legitim al statului pentru buna functionare a justitiei, unde avocatul, supus principiului confidentialitatii, are un rol esential. Iata ca o prima victorie in acest sens este eliminarea din proiectul Codului de procedura fiscala a obligatiei avocatului de a raporta la ANAF tranzactiile de peste 5000 de euro ale clientilor lor, ceea ce incalca secretul profesional. Acest lucru s-a intamplat ca urmare a unuiApel al UNBR, bine fundamentat juridic, si nu ca urmare a unei reactii emotionale spontane.
Alte provocari vin din partea noilor politici fiscale, de asimilare a profesiilor liberale intr-o relatie de tip angajat si angajator, pentru a le putea fiscaliza la maximum, si care sunt in masura sa puna in pericol profesia prin ignorarea principiului independentei avocatului. O astfel de transformare a independentei avocatului intr-o relatie de subordonare fata de angajator, ar distruge profesia si avocatii sunt constienti de acest lucru. Si aici am avut reactiile adecvate si fundamentate juridic, concretizate in Apeluri catre autoritatile cu drept de decizie .
Apoi, evolutia tehnologiilor ne pune permanent in fata unor noi provocari, in special la adresa protejarii secretului profesional si a confidentialitatii comunicarilor intre avocat si client.
Este imposibil, in cadrul unui interviu, sa vorbesc exhaustiv despre toate provocarile la care este supusa profesia la momentul actual, pentru ca, din acest moment si pana publicati dumneavoastra interviul, s-ar putea sa apara altele.


Nicolae Cirstea:Desi demnitatea dvs. este aceea de presedinte UNBR v-ati simtit uneori intr-o pozitie de conducere mai putin institutionala si mai mult umana, apropiata de oameni - ca presedinte al avocatilor? Este o diferenta grea sau usor de surmontat intre aceste doua pozitii?



Gheorghe Florea:Nu cred ca sunt doua pozitii diferite, ci una singura. Nu poti sa fii avocat fara sa fii uman, pentru ca daca nu intelegi omul de langa tine nu faci mare lucru in aceasta profesie. Nici presedintele UNBR nu face exceptie . Si aici as vrea sa precizez ca nu sunt ``presedinte al avocatilor``, ci al Uniunii Barourilor, pentru ca de aici rezulta anumite confuzii si, de multe ori, avocatii au asteptari mai mari de la presedintele UNBR, care exced dreptul de decizie si de actiune pe care i-l confera legea . Sigur ca sunt atent la toate problemele personale pe care le invoca avocatii insa, de multe ori, ceea ce pot face este sa supun astfel de probleme organelor de conducere in drept sa ia o decizie in privinta acestora. Sigur ca atunci cand fac o astfel de propunere pot sa-mi expun parerea si atunci pun in balanta interesul persoanei respective sau al grupului respectiv cu interesul tuturor avocatilor, dar si cu interesul public pentru ca, sa nu uitam, avocatura este o profesie care serveste interesul public, nu particular sau privat. Prin urmare, nu poate fi vorba de a surmonta cele doua pozitii, mai apropiata de oameni si cea institutionala. Provocarea este in a le echilibra.


Nicolae Cirstea:Este intretinuta la nivelul perceptiei publice din interiorul mediului juridic ca venind dinspre organele de conducere a profesiei o schisma/diferenta de tratament intre firmele multinationale (asimiland aici si marile firme romanesti care functioneaza pe principii similare) si avocatul/avocatura din CI. Este normal ca cele doua modalitati de exercitare a profesiei sa aiba interese si asteptari diferite. Dumneavoastra, personal, ii tratati diferit pe colegii care provin din cele doua zone sau entitatile sub patronajul carora isi exercita profesia?


Gheorghe Florea:Este mult spus ``o schisma intre cele doua forme de organizare a profesiei``. Exista intr-adevar diferente de abordare a managementului societatii de avocatura si in privinta comunicarii ofertei avocatiale intre majoritatea avocatilor si un grup restrans de firme de avocatura. Deci nicidecum intre forme de organizare a profesiei! Si o sa va spun de unde au pornit aceste diferente de opinie, dar si unele neintelegeri ale contextului in care se pun aceste probleme.
Intamplator, anul 2007, in care mi-am inceput mandatul, a coincis cu anul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Tot in acea perioada incepusera sa vina in tara firme de avocatura multinationale, in special cele provenite din sisteme de drept anglo-saxon, ce aduceau o alta cultura a managementului profesional, de tip comercial, care in anumite privinte era incompatibila cu principiile avocaturii continentale.
Am spus mereu ca, da, trebuie sa ne adaptam la schimbarilor economice si culturale care vin din globalizare, insa nu trebuie sa uitam traditia noastra, principiile avocaturii continentale.Nu putem prelua cu copy/paste alte sisteme sau modele pentru ca, daca ne pierdem autenticitatea, dispare si valoarea adaugata a muncii avocatului roman. Trebuie sa ne adaptam schimbarilor, ceea ce este cu totul altceva.
Influenta anglo-saxona, dictata si de limba dominanta in care se exprima, este o mare provocare si pentru uniunile profesionale din alte tari cu sisteme de drept continental, nu numai la noi. In acest context, dau exemplu Franta, tara in care proiectul legii pentru crestere economica si egalitate de sanse economice (legea Macron) practic spulbera o parte din principiile profesiilor liberale, inlocuindu-le cu cele comerciale. Incepand din vara anului trecut, au fost proteste peste proteste ale avocatilor din toata Franta fata de acest proiect de lege, au fost zile intregi in care avocatii au fost in greva. Poate ca la anglo-saxoni merge, insa ei au o alta cultura juridica, iar principiile fundamentale, chiar daca au denumiri asemanatoare cu cele din dreptul continental, au un continut si interpretari diferite. Juristii care vor sa se documenteze pot gasi si pe internet studii despre diferentele de continut intre ``legal professional privilege``, principiul protectiei secretului profesional si al confidentialitatii comunicarilor avocat-client, cum sunt vazute acestea in cele doua sisteme, ca drept sau ca obligatie si din ce perspective. Asadar, introducerea fortata a acestei gandiri intr-o tara de drept continental, in care publicul are de sute de ani o cu totul alta viziune asupra principiilor pe care le respecta avocatul si toata increderea pe care i-o acorda are la baza aceste principii, are drept consecinta devalorizarea profesiei. Numai cei care privesc superficial aceste lucruri sau au interese private diferite de cele ale breslei nu vad sau nu vor sa vada aceste aspecte.
Revenind la impactul acestor diferente de viziune asupra profesiei de avocat si la ceea ce se intampla in Franta, prin proiectul legii Macron se doreste introducerea capitalului provenit de la neavocati in societatile de avocatura si crearea unei categorii hibride, avocatii de intreprindere, diferite de avocati si de consilieri juridici. Nu s-a gasit insa raspuns la intrebarea cum poate fi protejat secretul profesional in acest context. Sau cum poate fi protejata independenta avocatului in cadrul unei firme care functioneaza ca o societate comerciala, atata vreme cat avocatul este mai mult sau mai putin subordonat unui capital comercial.
Pe de alta parte, avocatura nu se poate practica la scara industriala si evolutia economica o va dovedi. Nu mai suntem in epoca industriala de ceva vreme, colosii nu mai sunt in siguranta nici macar in domeniul comertului, dupa cum s-a vazut in perioada crizei. Locul lor este luat de firme mai mici, flexibile, capabile de reactie rapida si independenta fata de ritmul accelerat in care se produc schimbarile. Si aceasta cu atat mai mult in cazul societatilor de avocatura. A lua cucopy/pasteun model de management, doar pentru ca acesta a functionat la un moment dat intr-o alta cultura juridica, este uneori o greseala. Viata va fi judecatorul suprem al optiunilor, inclusiv a celor privind profesia de avocat.


Nicolae Cirstea:V-am audiat in diverse luari de cuvant publice. Am citit interviuri si opinii ale dvs. in diverse probleme. N-as putea sa citez prea multe in care sa nu porniti de la avocat/avocatura si sa va intoarceti la acesta/aceasta. Sunteti grav, extrem de serios - aproape ermetic - cand vorbiti de avocat si despre profesie. Este acesta un limbaj de lemn sau este un crez pe care il exprimati astfel?


Gheorghe Florea:In general mi se reproseaza ca sunt prea direct, ca spun prea multe care ar putea deranja pe unii sau pe altii. Nu ca as fi ermetic! Daca imi reprosati ca limbaj de lemn faptul ca invoc mereu principiile, aproape obsesiv, inseamna ca nu se intelege suficient rostul lor si pericolele continue la care, in ultima vreme, sunt expuse aceste principii si implicit profesia. Toate diferentele de opinie de care vorbeam mai devreme, care ar putea periclita unitatea profesiei, solidaritatea acesteia, provin din faptul ca aceste principii se clatina in fata unor interese care nu sunt interesele majoritatii avocatilor.


Nicolae Cirstea:Care sunt avatarurile profesiei de avocat in anul 2015?


Gheorghe Florea:Transformarile functionale si organizatorice vin in special din tendinta spre interprofesionalitate. Trebuie sa ne adaptam nevoii de servicii integrate, care sunt prestate de mai multe profesii juridice sau conexe.
Si aici iar revin la principii pentru ca acestea nu sunt clisee de discurs politic, ci trebuie reanalizate si reinterpretate in functie de noile perspective pe care ni le ofera evolutia economica si sociala. De aceea, in luna martie a acestui an, am pus pe ordinea de zi a Comisiei si a Consiliului UNBR problemele legate de conflictul de interese in activitatile desfasurate de avocati in cadrul profesiilor compatibile cu profesia de avocat si in conlucrarile interprofesionale pentru furnizarea de servicii integrate si am propus ca un proiect de Rezolutie sa fie inaintat Consiliului UNBR cu propunerea ca problema sa faca obiect de dezbatere si sa constituie o directie de politica profesionala a barourilor, in perspectiva imediata.
Consiliul UNBR a adoptat propunerea. S-a aratat ca, desi este de dorit ca avocatii sa poata exercita cat mai multe profesii compatibile cu profesia de avocat (in unele state europene existand deja directii clare in stabilirea unor servicii/societati interprofesionale care cuprind profesiile de avocat, executor, notar, evaluator, consultant fiscal, expert), in prezent, nu exista prevederi legale sau statutare privind rezolvarea conflictului de interese in ipoteza exercitarii profesiei de avocat in conlucrare cu alte profesii care au stabilite reguli specifice si care pot intra in conflict cu regulile stabilite pentru exercitarea profesiei de avocat. Deci este o problema stringenta care trebuie rezolvata pentru ca la noi nu exista prevederi care sa o adapteze la noile realitati europene.
Te poti trezi, pe parcursul derularii contractului, ca te afli in conflict de interese cu un client al unei asemenea grupari interprofesionale pentru care lucrezi indirect, asa cum de altfel s-a mai intamplat in cazuri publice. Asemenea conflicte pot aparea intre interesele clientului avocatului si interesele clientilor profesionistilor cu care intra in contact in cadrul colaborarii sau intre interesele clientilor pe care ii reprezinta in calitate de avocat si interesele clientilor pe care ii reprezinta ori in cadrul exercitiului altor profesii compatibile cu avocatura. De asemenea, pot aparea conflicte de interese intre clientii pe care ii reprezinta avocatul si partile pe care le arbitreaza. Si atunci, avocatii trebuie sa stie care sunt masurile de precautie intr-un asemenea context.


Nicolae Cirstea:Avocatura este cea mai numeroasa dintre profesiile juridice liberale. Este acesta un avantaj sau mai degraba un dezavantaj? Cum situati avocatura in interiorul celorlalte profesii juridice liberale, cum colaborati si interactionati cu acestea?


Gheorghe Florea:Numarul de avocati raportat la numarul de locuitori sau judecatori este similar, ca medie, cu cel din alte tari europene. Deci, teoretic, exista loc pentru toata lumea! Practic, mai sunt probleme cu asistenta din oficiu si UNBR duce un efort sustinut pentru rezolvarea lor, e un obiectiv prioritar, insa depinde foarte mult si de ministerele finantelor si justitiei.
Este gresit sa se creada ca avocatii sunt in raporturi de concurenta comerciala cu alte profesii juridice liberale. Locul, limitele si atributiile fiecarei profesii sunt stabilite prin lege. Asa cum am spus mai devreme, probleme pot aparea in cadrul colaborarilor interprofesionale care se dezvolta si care tind sa integreze in lucrari comune contributiile venite din partea mai multor profesii. Aici exista riscul ca avocatul sa-si piarda identitatea si sa piarda controlul asupra raspunderii pentru lucrarea respectiva. Poate aceste aspecte nu se vad inca foarte bine la noi, insa in alte tari europene instantele sunt tot mai frecvent chemate sa delimiteze munca avocatului fata de cea a altor profesii conexe, pentru a stabili cine isi asuma raspunderea fata de client.
Trebuie sa gasim solutii pentru a preveni astfel de litigii si de aceea trebuie sa intarim colaborarea cu celelalte profesii liberale pentru a gasi impreuna modalitati de rezolvare a unor astfel de situatii.
De asemenea, trebuie sa fim solidari cu celelalte profesii liberale in fata tendintelor din politica fiscala de a ignora principiile fundamentale ale acestor profesii. Sigur ca le sustinem, insa nu trebuie sa uitam ca avocatura are specificul ei de organizare si functionare, astfel incat nu putem adera automat si emotional la actiuni de grup, ci numai dupa o fundamentare a reactiei in functie de specificul profesiei.


Nicolae Cirstea:Domnule Presedinte, inevitabil trebuie sa ajungem si la cea mai asteptata intrebare a acestui interviu: veti candida pentru un nou mandat? Care sunt apanajul si motivatia unei asemenea decizii?


Gheorghe Florea:Da, voi candida pentru un nou mandat intrucat cred ca, la momentul actual, avocatura se confrunta cu provocari fara precedent si a nu candida ar insemna ca cedez in fata acestora si sa evit sa-mi asum responsabilitatea fata de majoritatea avocatilor care au avut si au in continuare incredere in mine.
Cred ca este nevoie de continuitate pentru ca o aplicare disruptiva a unor politici scoase din contextul traditional al profesiei noastre ar pune avocatura romana intr-o criza de identitate care ar distruge-o!
Este nevoie de experienta pentru a face fata acestor provocari si as putea spune ca 2014-2015 au fost ani de varf ai provocarilor. Sunt ani in care s-au produs transformari accelerate, acumulari cantitative care vor produce schimbari de anvergura. Deci este nevoie sa fii calit pentru a le gestiona, sa crezi cu tarie in principiul independentei avocatului, sa cunosti aprofundat detaliile mai putin vizibile ale politicilor care vor sa aduca avocatura pe un ``camp tactic`` comercial, ca sa parafrazez o sintagma care a creat recent reactii vehemente in randul profesiilor juridice.


Nicolae Cirstea:Criticii dvs. cred ca se vor grabi sa spuna ca ati avut 8 ani in care puteau fi realizate toate aceste lucruri. De ce ati avea nevoie de inca un mandat pentru realizarea dezideratelor de mai sus?


Gheorghe Florea:Nu mai suntem in epoca in care iti propui deziderate a caror realizare este defalcata in planuri cincinale! Accelerarea ritmului transformarilor pietei, al cererii si ofertei de servicii juridice ne pun in permanenta in fata unor noi provocari care aduc cu sine continuarea pe alte planuri a realizarii dezideratelor.
Dezideratele pe care mi le-am propus la inceputul mandatului au fost realizate si ma refer la pregatirea profesionala sau la recunoasterea profesiei ca fiind conexa magistratilor si interesul public al acesteia. Insa, asa cum ati vazut, realizarea acestui deziderat al intaririi pregatirii profesionale a adus cu sine reactii din partea celor care ar fi vrut sa eludeze acest efort foarte intens, la nivel de breasla. Pe de alta parte, au aparut noile coduri si dificultatea asimilarii noilor institutii. Aceste aspecte au facut ca dezideratul pregatirii profesionale sa continue, insa pe alte planuri. Aceasta nu inseamna ca nu a fost rezolvat ce era de rezolvat la momentul potrivit.
Instabilitatea legislativa, transformarile accelerate ne pun in fata unor deziderate continue, ce trebuie abordate si rezolvate permanent pe planuri diferite, in functie de cerintele momentului. Si e nevoie, mai mult decat oricand, la conducerea UNBR, de persoane care s-au confruntat direct si permanent cu aceste aspecte, luand in considerare interesele majoritatii, nu ale unui grup cu interese specifice.


Nicolae Cirstea:In sensul celor expuse de dvs., sa inteleg ca la orizontul anilor 2020 avocatura ar trebui sa-si asume o noua perceptie, dar si o noua misie/misiune, la nivel nu numai intra- si inter-profesionala, dar mai ales al vietii sociale? Portaluluniversuljuridic.rosi-a asumat ca moto sintagma NIHIL SINE JURE. Va regasiti acum si in viitor ca avocat si ca presedinte UNBR in aceasta sintagma?


Gheorghe Florea:Evident! Altfel nu m-as putea numi avocat. Juramantul pe care il depun avocatii, sa respecte Constitutia si legile tarii, nu este un cliseu. Este un act solemn care exprima crezul avocatului si pe care si-l asuma pe viata. Este un crez care ramane constant in orice perspectiva de timp, pentru ca fara credinta in lege nu mai exista decat haosul.


Nicolae Cirstea:Domnule Presedinte, imi ingaduiti, va rog o afirmatie? Este pentru mine un truism ca iubiti avocatura si avocatul . Dar mai ales avocatul la inceput de drum, avocatul care se confrunta cu greutati in desfasurarea si sustinerea activitatii cotidiene profesionale si nu numai. Pentru acesti colegi, dar si pentru profesia in ansamblul sau, care este mesajul dvs. nu electoral, ci uman si colegial?


Gheorghe Florea:Tinerii care intra in profesie astazi au o pregatire profesionala exceptionala si UNBR face eforturi ca aceasta pregatire sa continue si dupa intrarea in profesie. Asa ca nu am dubii ca evolutia lor profesionala va fi cea meritata, indiferent de greutatile cu care se confrunta ca orice om la inceput de drum . Am incredere in ei ca inteleg ce este bine pentru ei si ca isi vor apara profesia intr-un spirit de solidaritate si fair play, asa cum trebuie sa fie un lider, un avocat de succes. Am incredere ca vor gandi contextele in care este analizata profesia in mod independent, potrivit propriei constiinte si nu se vor lasa supusi influentelor in necunostinta de cauza. Mai multe nu vreau sa spun acum pentru a nu fi confundat mesajul meu cu unul electoral.


Nicolae Cirstea:Va multumesc, Domnule Presedinte, pentru aceasta discutie si pentru oportunitatea pe care mi-ati oferit-o de a discuta despre lucruri si oameni. Dar mai ales despre AVOCAT/I si AVOCATURA. A fost un privilegiu.





Citeşte mai multe despre:    UNBR    Gheorghe Florea

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

UNBR: Atentie la avocatura falsa! Verificati Tabloul avocatilor!
08 Apr 2020 | 643

Efectele noilor reglementari asupra profesiei de avocat, in contextul starii de urgenta
24 Mar 2020 | 1026

UNBR si INPPA au afisat rezultatele examenului de admitere - sesiunea August 2019. Vezi rata de promovabilitate!
08 Sep 2019 | 703

Au fost publicate actele necesare si programul pentru inscrierea la examenul de admitere in profesia de avocat, sesiunea august 2019
03 Jul 2019 | 580

UNBR a republicat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si admitere in cadrul INPPA, in forma consolidata.
22 Jun 2019 | 652

Solicitare catre UNBR: interdictia expresa ca un avocat sa fie membru acoperit in cadrul organelor de stat
31 May 2019 | 251



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Sediu profesional adjudecat, proprietate, a Cabinetului de avocat. Inscrierea in Cartea funciara
Sursa: Lect. univ. dr. Claudiu Constantin DINU | UNBR

Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Jurisprudenţă

Contestatie privind tergiversarea procesului. Natura juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 5313 din 17 mai 2013

Cerere de primire in profesie cu scutire de examen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 2010 din 22.06.2011

Recunoasterea calitatii de avocat definitiv. Reinscriere pe Tabloul Avocatilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2851 din data de 7 iunie 2012 pronuntata in recurs de Sectia de contencios-administrativ si fiscal