Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Doua noi RIL-uri in materie penala

Doua noi RIL-uri in materie penala

  Publicat: 18 Aug 2009       3274 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in exercitarea prerogativelor legale pentru asigurarea interpretarii si aplicarii unitare a legilor penale si de procedura penala, a inaintat Inaltei Curti de Casatie si Justitie doua recursuri in interesul legii pentru a se pronunta asupra chestiunilor de drept ce au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti in materiile referitoare la:

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. II, art. 41, alin. 3,C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Parti componente ale infractiunii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.





I. a€˛Stabilirea partii (fractiilor) de pedeapsa dupa executarea carora poate fi liberat conditionat un condamnat care, din cauza sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit la muncaa€¯.


II. a€˛Incadrarea juridica a faptei conducatorului de autovehicul sau tramvai, avand o imbibatie alcoolica peste limita legala, care a produs o vatamare corporala din culpa, concurs de infractiuni sau infractiune complexa prevazuta de art. 184 alin. 41 din Codul Penal.a€¯




Astfel,


I



Din examinarea practicii judiciare in materia liberarii conditionate (ca institutie complementara regimului de executare a pedepsei de catre condamnat) a rezultat ca exista situatii in care instantele de judecata au tratat diferit conditia referitoare la a€˛condamnatul care din cauza starii sanatatii sau din alte cauze nu a fost folosit niciodata la munca ori nu mai este folosit la munca din motive neimputabilea€¯, atunci cand au examinat posibilitatea acordarii acestui beneficiu legal.


Se enunta faptul ca legiuitorul a avut in vedere includerea in beneficiul liberarii conditionate si a acelor condamnati care au executat o parte din pedeapsa, corespunzatoare cuantumului pedepsei la care au fost condamnati, au fost disciplinati, au dat dovezi de indreptare, dar sunt dispensati numai de conditia privitoare la staruinta in munca .


Aceasta situatie a generat doua orientari in practica instantelor de judecata, dupa cum urmeaza:


Unele instante au apreciat ca pentru acordarea beneficiului liberarii conditionate unui condamnat care a€˛din cauza sanatatii sau din alte cauze nu a fost folosit niciodata la munca ori nu mai este folosit la munca din cauze neimputabilea€¯, acesta trebuie sa execute a€˛partea (fractia) intreagaa€¯ din pedeapsa corespunzatoare cuantumului pedepsei la care a fost condamnat alaturi de conditiile privitoare la disciplina, dovezile de indreptare, antecedentele penale (art. 59 alin. 1, art. 591 alin. 1 Cod Penal).


Intr-o a doua interpretare, instantele de judecata au apreciat ca pentru acordarea beneficiului liberarii conditionate unui condamnat care a€˛din cauza sanatatii sau din alte cauze nu a fost folosit niciodata la munca ori nu mai este folosit la munca din cauze neimputabilea€¯, acesta trebuie sa execute a€˛partea (fractia) redusaa€¯ din pedeapsa corespunzatoare cuantumului pedepsei la care a fost condamnat alaturi de conditiile privitoare la disciplina, dovezile de indreptare, antecedentele penale (art. 59 alin. 2, fraza a doua, art. 591 alin. 2, fraza a doua din Codul Penal).


Prin urmare, diferenta de interpretare dintre cele doua orientari rezultate din practica instantelor de judecata este reprezentata de conditia referitoare la munca prestata.


Astfel, interpretarea care sustine micsorarea cuantumului de executat pentru cei inapti de a munci determina o inechitate fata de condamnatii apti de munca, pentru ca acestia trebuie sa munceasca efectiv pentru a castiga zile care, adunate cu a€˛partea (fractia) redusaa€¯ sa reprezinte a€˛partea (fractia) intreagaa€¯ din pedeapsa .


Prin argumentele exprimate in recursul in interesul legii, s-a apreciat ca prima solutie corespunde interpretarii rationale a literei si spiritului textelor aplicabile. Astfel, art. 60 alin. 1 din Codul Penal, care reglementeaza expres situatia speciala a celor care, din diferite motive, nu mai sunt folositi la munca nu face nicio referire la o eventuala parte din pedeapsa care ar putea fi considerata executata pe baza unei munci si din motive obiective nu a mai putut fi continuata.



II.



Si in materia infractiunilor de vatamare corporala din culpa produse cu ocazia conducerii unui autovehicul pe drumurile publice, de catre un conducator aflat sub influenta bauturilor alcoolice, in urma analizei practicii instantelor de judecata s-au conturat orientari jurisprudentiale diferite.


Astfel, unele instante au considerat ca fapta de vatamare corporala din culpa comisa de conducator auto aflat in stare de ebrietate, este absorbita in continutul infractiunii de vatamare corporala din culpa, in varianta prevazuta de art. 184 alin. 41 Codul Penal.


Alte instante de judecata au adoptat solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni sub forma concursului intre infractiunea de vatamare corporala din culpa in varianta prev. de art. 184 alin. 41, respectiv art .183 din Codul Penal si conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana aflata in stare de ebrietate, respectiv, avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.


Asadar, ipoteza comuna de analiza o reprezinta situatia in care vatamarea corporala are loc ca urmare a conducerii unui autovehicul de catre un conducator aflat sub influenta alcoolului si care, poate fi in stare de ebrietate sau care poate avea o imbibatie alcoolica peste limita legala, cand sunt posibile, deci mai multe situatii:


1. Conducatorul autovehiculului este concomitent atat in stare de ebrietate, cat si depistat cu o imbibatie alcoolica peste limita legala;


2. Conducatorul autovehiculului se afla in stare de ebrietate, fara insa a avea o imbibatie alcoolica peste limita legala;


3. Conducatorul autovehiculului nu se afla in stare de ebrietate, dar are o imbibatie alcoolica peste limita legala.


Analiza se impune a fi facuta in functie de fiecare dintre aceste ipoteze.


Astfel, pentru ipoteza enuntata la punctul 1, solutia este aceea a retinerii unui concurs real intre infractiunea de vatamare corporala din culpa si cea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, argumentul privind aceasta incadrare juridica este conferit de notiunile diferite, respectiv ebrietate/imbibatie alcoolica peste limita legala, cu care opereaza cele doua infractiuni .


In ceea ce priveste ipoteza enuntata la punctul 2, solutia ce se impune este aceea a incadrarii juridice a faptei intr-o singura infractiune, respectiv cea de vatamare corporala din culpa, deoarece conducatorul autovehiculului se afla numai in stare de ebrietate, nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange.


In cea de-a treia ipoteza, in care conducatorul autovehiculului nu se afla in stare de ebrietate, dar are o imbibatie alcoolica peste limita legala, ne aflam in prezenta unei pluralitati de infractiuni, sub forma concursului real intre infractiunea prev. de art. 184 alin. 3 din Codul Penal si art. 87 alin. 1 din


O.U.G. nr. 195/2002 sau intre art. 184 alin. 4 din Codul Penal si art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.


Diferenta de incriminare rezulta din incadrarea faptelor intr-o infractiune unica, sau in infractiuni autonome, supuse regulilor concursului de infractiuni, consecinta juridica fiind evident din aceasta perspectiva diferita din punctul de vedere al individualizarii pedepselor pe care instanta le va aplica.


Argumentele exprimate in recursul in interesul legii sustin concursul de infractiuni, deoarece valorile sociale ocrotite prin infractiunile mentionate sunt distincte si anume integritatea corporala sau sanatatea, pe de o parte, iar pe de alta parte siguranta circulatiei pe drumurile publice.


In plus, actiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana care a consumat bauturi alcoolice este o conditie favorizanta pentru prejudicierea integritatii corporale sau sanatatii, iar incriminarea din Codul Penal contine elemente distincte celei din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2002, astfel incat nu pot subzista argumentele absorbtiei, respectiv, infractiunii complexe.




Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Articole Juridice

Fiecare proprietar al unui apartament dintr-o cladire aflata in proprietate comuna este obligat sa contribuie la costurile legate de energia termica c
Sursa: EuroAvocatura.ro

Curtea de Justitie respinge actiunea Republicii Cehe impotriva directivei privind consolidarea controlului achizitionarii si detinerii de arme de foc
Sursa: EuroAvocatura.ro

Obligarea unui stat la plata unor sanctiuni pecuniare pentru neexecutarea unei hotarari anterioare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect p
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Legislaţie

Contract colectiv de munca 2019-2021 in sectorul bugetar sanatate
Contract colectiv de munca la Nivel de Sector Bugetar Sanatate pe anii 2019-2021, inregistrat la M.M ...

Legea nr. 233/2019 pentru modificarea Legii 190/2019 privind punerea in aplicarea a Regulamentului GDPR
Legea nr. 233/2019 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018 privind masuri de pune ...

Procedura de anulare a obligatiilor de plata catre AJOFM, AMOFM, CRFPA
Procedura de anulare a obligatiilor de plata accesorii, in conformitate cu prevederile cap. II - Anu ...