Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » Codul penal 2008. Reluare stire

Codul penal 2008. Reluare stire

  Publicat: 20 Jan 2008       22906 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Guvernul a decis, printr-o Ordonanta de urgenta, prorogarea, pana la 1 septembrie 2008, a termenului de intrare in vigoare a noului Cod Penal (adoptat in anul 2004 prin Legea 301), precum si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Denumire data crimelor impotriva pacii internationale, crimelor de razboi si crimelor impotriva umanitatii.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Categorie de infractiuni cu gradul cel mai ridicat de periculozitate sociala.
Imprejurarea sau evenimentul conditie nu s-au realizat.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Termenul stabilit anterior pentru intrarea in vigoare a noului Cod Penal era 1 septembrie 2006.

La nivelul Ministerului Justitiei a fost constituita in anul 2005 o comisie care a analizat toate aspectele semnalate de instantele judecatoresti si parchete, care au cerut amanarea intrarii in vigoare a Codului penal. Pe baza solicitarilor venite de la majoritatea Curtilor de Apel, de la parchete si de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, intrarea in vigoare a Codului penal a fost amanata pana la 1 septembrie 2006 (OUG nr.58/2005). Numeroasele cereri formulate de parchete si instante contineau observatii si comentarii critice cu privire la unele solutii propuse de Codul Penal si modul de reglementare a unor institutii.

Ulterior, Comisia de la Ministerul Justitiei a ajuns la concluzia ca problemele identificate nu pot fi remediate pana la data de 1 septembrie 2006, data prevazuta pentru intrarea in vigoare a Codului penal adoptat prin Legea nr. 301/2004.

Comisia a constatat ca acest proces necesita nu numai o simpla modificare a anumitor texte, asa cum s-a preconizat initial, ci reconsiderarea institutiilor reglementate in cadrul sau, inclusiv prin examinarea solutiilor oferite de alte coduri penale europene. Acesta este motivul pentru care s-a optat pentru o noua prorogare a termenul de intrare in vigoare a noului Cod Penal, precum si a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, pana la 1 septembrie 2008.


Obiectiile formulate de parchete si instante:

1. Optiunea noului Cod penal de clasificare a infractiunilor in crime si delicte (art.3), intalnita si in alte legislatii europene, ridica serioase probleme de aplicare din cauza modului in care a fost conceputa si a solutiilor propuse.

Astfel, criteriul de delimitare a infractiunilor este gravitatea faptei, exprimata in natura si durata pedepsei. Potrivit clasificarii, delictele sunt considerate fapte de o gravitate redusa. Aceasta concluzie este sustinuta si de unele sisteme de drept europene: Codul german prevede ca delictul se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau amenda; Codul italian prevede pentru fapte similare arestul de la 5 zile la 3 ani; Codul belgian prevede inchisoare de la 8 zile la 5 ani; Codul spaniol prevede inchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Codul Penal propune insa sanctionarea delictelor cu inchisoare stricta de pana la 15 ani. In aceste conditii, reprezentantii parchetelor si instantelor au semnalat faptul ca sanctionarea delictelor cu inchisoarea stricta de pana la 15 ani nu este in concordanta cu incadrarea lor ca fapte cu gravitate scazuta.

2. Noul Cod mentine institutia faptei care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, dar introduce alte doua circumstante atenuante legale, care folosesc aceleasi criterii de apreciere a pericolului social ca si prima institutie mentionata (art. 19, alin.1 si 2, respectiv, art. 88, alin. c si d). Coexistenta unor reglementari, identice din punct de vedere al continutului, dar diferite ca natura juridica, creeaza confuzie si are ca efect inaplicabilitatea uneia dintre cele doua institutii. In plus, in lipsa unor elemente obiective de diferentiere, solutiile in practica judiciara ar fi neunitare, lasand loc arbitrariului.

De asemenea, introducerea institutiei renuntarii la pedeapsa (art.108), dar si mentinerea institutiei faptei care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni conduce la solutii profund inechitabile. In primul caz, fapta savarsita constituie infractiune dar infractorul nu suporta nici o consecinta, pe cand, in cel de-al doilea caz, desi fapta nu constituie infractiune, faptuitorului i se poate aplica o sanctiune administrativa cu amenda de pana la 25 milioane lei vechi.

Alte critici vizeaza natura juridica a cauzelor justificative, pedepsirea tentativei, concursul ideal de infractiuni, concursul real de infractiuni, recidiva, pluralitatea intermediara, pedepsele principale si cele accesorii, circumstantele atenuate si agravante (ambele incalca principiul legalitatii pedepselor).

3. Cu privire la pedepsirea tentativei, art.35 alin.2 prevede ca ‚‚in cazul persoanei fizice, tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa imediat inferioara categoriei de pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata, daca legea nu prevede altfel’’. Aceasta prevedere este inaplicabila in cazuri precum tentativa la un delict, pentru care legea prevede numai pedeapsa amenzii. In aceasta situatie, potrivit art.35 alin.2, pedeapsa care trebuie aplicata pentru tentativa este cea imediat inferioara, adica munca in folosul comunitatii, care insa potrivit art.70 alin.3 poate fi dispusa numai cu consimtamantul condamnatului dar, daca infractorul nu consimte la aceasta, nu i se poate aplica nici o pedeapsa .

4. In materia concursului real de infractiuni, noul Cod penal (art. 48) propune un sistem de sanctionare alternativ, format din: cumulul juridic al pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente (ceea ce presupune contopirea acestor pedepse si aplicarea celei mai grele dintre ele cu posibilitatea adaugarii unui spor) si cumulul aritmetic (ceea ce presupune aplicarea unei pedepse rezultante care reprezinta totalul pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente). Nu sunt stabilite insa criterii legale obiective care sa motiveze optiunea judecatorului pentru unul sau altul dintre cele doua sisteme, lasandu-se astfel posibilitatea arbitrariului. In plus, reglementarea alternativa a ambelor sisteme de cumul nu este utila. Pedeapsa rezultanta, aplicata pentru doua sau mai multe delicte concurente, poate sa fie una specifica pentru crima . De exemplu, in cazul in care sunt savarsite doua delicte pentru care se stabilesc doua pedepse a cate 10 ani inchisoare stricta in fiecare caz, pedeapsa finala cea mai grea care ar putea fi aplicata este de 20 de ani, pedeapsa prevazuta pentru crima (art. 58). Se incalca astfel principiul legalitatii pedepselor.

In materia recidivei, atat sub aspectul reglementarii (art.50), cat si sub aspectul tratamentului sanctionator (art.51), au fost semnalate o serie de deficiente .

Din definirea recidivei postexecutorii, rezulta ca savarsirea unei infractiuni dupa gratierea unei pedepse sau dupa prescriptia executarii pedepsei nu mai atrage starea de recidiva, intrucat aceste doua ipoteze nu mai sunt prevazute in textul legal. Pe cale de consecinta, o asemenea infractiune va fi sanctionata ca si cum ar fi comisa dupa reabilitare, desi aceasta nu a intervenit.

In privinta pedepselor principale prevazute pentru persoana fizica, s-a constatat o neconcordanta intre ierarhizarea acestora (art.58) si alte dispozitii ale noului Cod penal. Astfel, potrivit art.58 alin.4, amenda apare ca o pedeapsa mai grea decat munca in folosul comunitatii. Cu toate acestea, in art.69 alin.2 se prevede ca, in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate inlocui aceasta pedeapsa daca exista consimtamantul condamnatului, cu pedeapsa muncii in folosul comunitatii, deci cu o pedeapsa mai putin severa. Se ajunge astfel la situatia paradoxala ca neexecutarea unei pedepse mai grele sa determine inlocuirea acesteia cu o pedeapsa mai usoara.

Spre deosebire de Codul Penal in vigoare, noul Cod Penal nu reglementeaza situatia aplicarii concomitente a cauzelor de agravare si nici a concursului dintre cauzele de atenuare si agravare.

Codul penal din 2004 introduce o noua modalitate de individualizare a executarii pedepsei, respectiv suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere cu obligatia condamnatului de a efectua o munca in folosul comunitatii (art.107). Aceasta reglementare determina practic aplicarea a doua pedepse principale pentru aceeasi fapta: inchisoarea stricta a carei executare este suspendata sub supraveghere si munca in folosul comunitatii, solutie care contravine principiului general non bis in idem.

Tot la capitolul individualizarea pedepselor, noul Cod penal reglementeaza institutiile renuntarii la pedeapsa (art. 108) si amanarii aplicarii pedepsei (art. 109). In ambele situatii, aplicarea acestor masuri este conditionata de acoperirea de catre inculpat a prejudiciului cauzat de infractiune . In cazul amanarii aplicarii pedepsei, este prevazuta in plus posibilitatea acordarii acesteia si in cazul in care inculpatul dovedeste ca are posibilitatea de a acoperi prejudiciul. Aceasta conditie este insa similara celei prevazute la art.81 alin.4 din actualul Cod penal, care au fost declarate neconstitutionale (decizia Curtii Constitutionale nr. 463/1997).

Reprezentantii parchetelor si instantelor au ridicat obiectii si in legatura cu regimul sanctionator aplicabil minorilor. Noul Codul Penal prevede, la art. 117, ca unui minor i se poate aplica, pentru aceeasi fapta, atat o masura educativa (libertatea supravegheata), cat si o pedepsa (munca in folosul comunitatii), incalcandu-se principiul non bis in idem, care interzice aplicarea si executarea a doua sanctiuni pentru aceeasi fapta .

De altfel, incalcarea acestui principiu se poate observa, pentru aceleasi considerente, si in cazul reglementarilor privitoare la libertatea sub supraveghere severa, suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului si suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului sub supraveghere .

Alte critici privesc faptul ca modul de reglementare a celor doua forme de libertate sub supraveghere, simpla (1 an) si severa(de la 1 la 3 ani), introduce elemente straine de fapta savarsita si de persoana minorului, ceea ce contravine caracterului personal al raspunderii penale.

Singurul element de diferentiere ar fi acela al persoanei careia i se incredinteaza supravegherea minorului. In cazul in care parintii, tutorele, adoptatorul sau rudele apropiate nu pot asigura supravegherea corespunzatoare a minorului, va fi aplicata automat forma severa de supraveghere, care permite incredintarea supravegherii minorului unei institutii legal insarcinate cu aceasta atributie sau serviciului de reintegrare sociala si supraveghere . In acest mod, minorului i se aplica o masura educativa mai severa, din motive ce nu tin de persoana lui si nici nu au legatura cu fapta .

In privinta raspunderii penale a persoanei juridice, noul Cod penal excepteaza de la raspundere penala institutiile publice care desfasoara o activitate care poate forma si obiectul domeniului privat. Exceptia este inechitabila si se pune problema constitutionalitatii sale, sub aspectul principiului egalitatii in fata legii. De asemenea, Noul Cod penal lasa neacoperite situatiile in care infractiunea are legatura directa cu obiectul de activitate al persoanei juridice sau aceasta apare ca beneficiara a profitului rezultat in urma infractiunii.

De asemenea, in materia reabilitarii, noul Cod penal (art.151) nu prevede nici o dispozitie cu privire la termenul de reabilitare a persoanei juridice.

Intrarea in vigoare a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal este conditionata de intrarea in vigoare a Legii nr.301/2004 – Codul penal.

Legea nr. 294/2004 a fost elaborata pe baza sistemului de pedepse stabilit prin prevederile Legii nr.301/2004 – Codul penal, sistem fundamental diferit de cel prevazut de Codul penal in vigoare. Structura si sistematizarea Legii nr.294/2004 se grefeaza pe structura Legii nr.301/2004 – Codul penal, care instituie impartirea infractiunilor in crime si delicte, instituind pedepse diferite de cele prevazute de Codul penal in vigoare, de exemplu inchisoarea stricta sau amenda sub forma zilelor-amenda, motiv pentru care este necesara, prorogarea, totodata, si termenului intrarii in vigoare a acestei legi.

Textul integral al Codului Penal 2009, Publicat in MO este disponibil AICI


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Codul penal 2008. Reluare stire
Articole Juridice

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Operatorul de transport aerian care a efectuat primul zbor este obligat sa acorde compensatii pasagerilor care au suferit o intarziere prelungita
Sursa: EuroAvocatura.ro

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „imi place” al Facebook poate fi operator, impreuna cu Facebook, in privinta colectarii si a tra
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Legislaţie

Ordonanta nr. 11/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile public
Ordonanta nr. 11/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2 ...

Ordonanta nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale
Ordonanta nr. 6/2019 privind instituirea unor facilitati fiscale ...

Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare
Publicata in Monitorul Oficial nr. 631 din 30.07.2019. ...