Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Interventia secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac, in Plenul CSM cu privire la volumul optim de munca in instante

Interventia secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac, in Plenul CSM cu privire la volumul optim de munca in instante

  Publicat: 20 May 2010       1097 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Interventia secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Lidia Barac, in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe marginea Raportului de monitorizare pe primul trimestru al anului 2010, cu privire la „Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurare a calitatii in instante”

Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblul activitatilor realizate prin intermediul SIME referitoare la localizarea sistematica, pe teritoriul Romaniei, a dispozitivelor electronice de supraveghere
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Perioada de timp exprimata de regula in zile, sau in ani, in care un deponent isi constituie un depozit banesc la o banca,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sistem de distributie selectiva inseamna un sistem de distributie
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Parte a globului pamantesc delimitata prin frontiera de stat, cuprinzand solul, subsolul, apele si coloana aeriana de deasupra solului si apelor, asupra careia se exercita suveranitatea exclusiva a unui stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita.


Doamna Presedinte,

Stimati membri CSM,


In sedinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 13.05.2010s-a hotarat amanarea discutarii Raportului de monitorizare pe primul trimestru al anului 2010, cu privire la a€˛Programul pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurare a calitatii in instantea€¯ aprobat prin Hotararea C.S.M. nr.2119/03/12/2009, in vederea exprimarii unui punct de vedere calificat asupra rezultatului evaluarilor efectuate de Dumneavoastra, consemnate in Raportul de monitorizare .

Scopul declarat al Programului derulat la nivelul instantelor judecatoresti este reprezentat de cresterea calitatii actului de justitie prin realizarea urmatorilor indicatori:

- reducerea numarului de termene in cadrul carora poate fi solutionata in medie o cauza, respectiv reducerea perioadei dintre termenele de judecata fixate dupa stabilirea primului termen de judecata;

- imbunatatirea calitatii redactarii/motivarii hotararilor judecatoresti;

- un studiu aprofundat al dosarelor de catre judecatori in vederea pregatirii sedintei de judecata;

- cresterea operativitatii in solutionarea cauzelor.

In aceste conditii, raportul de monitorizare trebuia sa consemneze modul in care Programul in discutie a contribuit la realizarea/imbunatatirea indicatorilor relevanti, meniti a sustine scopul demersului Dumneavoastra a€“ imbunatatirea actului de justitie la nivelul instantelor judecatoresti.

Ministerul Justitiei constata ca evaluarea realizata la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu surprinde eficienta Programului din perspectiva indicatorilor mentionati, care nu au fost evaluati in concret.

In raport cu durata programului (ianuarie a€“ martie 2010) consideram ca cel putin 4 indicatori puteau fi evaluati in concret, si anume:

- motivele de amanare a dosarelor in perioada ianuarie a€“ martie 2010, criteriu de natura a releva efectul Programului asupra studiului dosarelor de catre judecator in vederea pregatiriisedintei de judecata;

- calitatea motivarii hotararilor pronuntate in perioada ianuarie a€“ martie 2010;

- operativitatea in solutionarea cauzelor;

- natura si obiectul cauzelor care au influentat volumul de activitate in aceeasi perioada, respectiv cauzele care au determinat unele cresteri ale volumului de activitate la nivelul unor instante judecatoresti.


In absenta unei evaluari concrete nu se pot trage concluzii cu privirela eficienta Programului si, implicit, cu privire la necesitatea continuarii lui.

Mai mult, evaluarea in discutie arata lipsa de interes a magistratilor cu privire la programul derulat de Consiliul Superior al Magistraturii. Sustinem afirmatia prin aceea ca procentul de raspunsuri la chestionarul lansat de Consiliul Superior al Magistraturii este de 42,83% in raport cu totalul posturilor ocupate la instantele judecatoresti, distribuite pe cele trei grade de jurisdictie.

La aceasta se adauga procentul de raspunsuri furnizate cu referire la implementarea programului de normare a muncii, conducerile instantelor apreciind in proportie de peste 50% ca nu detin toate informatiile necesare pentru a putea gestionaefectele programului la nivelul instantelor.

Nu in ultimul rand, Ministerul Justitiei constata ca, Consiliul Superior al Magistraturii propune continuarea programului in raport, in principal, cu raspunsurile obtinute de la judecatorii de la judecatorii, omitandu-se raportarea acestui procent la procentul de raspunsuri la chestionar, de numai 41,71% inregistrat la nivelul Judecatoriilor.

Daca una din finalitatile urmarite de Program vizeaza degrevarea judecatorului de o incarcatura mare de dosare/sedinta de judecata, asa cum se sustine, se impuneau a fi evaluate in special raspunsurile oferite de tribunale, acestea fiind instantele care au cel mai mare grad de incarcare, fapt necontestat in Raport .

Ministerul Justitiei constata ca, la nivelul tribunalelor, sunt receptate raspunsuri care pun in evidenta carentele programului, efectele de blocaj al activitatii pe care acesta il genereaza.

Apoi, supraestimarea raspunsurilor judecatorilor cu functii de executie in detrimentul celor cu functii de conducere nu este fireasca, in conditiile in care conducerea judiciara a instantelor are competente legale clare in ceea ce priveste planificarea muncii, organizarea acesteia, presedintii instantelor exercitand toate functiile manageriale specifice. Atasat acestor atributii legea si ROI prevad raspunderea judecatorului cu functie de conducere in acelasi segment de activitate .

Sub aspectul continutului Programului,pe fond se constata ca toti respondentii afirma ca actualul sistem de incarcare pe judecator (3960 pct/judecator/ au in materie civilasi 3000 in materie penala) corespunde intr-o mica masura nevoilor de organizare a muncii.

Acest fapt demonstreaza ca Programul nu a avut o fundamentare realista si judicioasa in functie de categoriile de cauze, gradele de jurisdictie, natura sectiilor, structura diferita a instantelor.

Ministerul Justitiei constata, insa, ca raportul de monitorizare este edificator in privinta efectelor sale negative, constand in deplasarea primului termen de judecata in timp, cu consecinte asupra duratei de solutionare a proceselor si nivelului de satisfactie a justitiabilului.

In acest context, Ministerul Justitiei este ingrijorat de efectele Programului in privinta distribuirii inegale a justitiei in teritoriu . Astfel, Ministerul Justitiei nu poate accepta ca la nivelul unor instante primul termen de judecata, in materie penala a€“ recurs a€“ sa fie de 43 de zile in raport cu data inregistrarii dosarului, iar in materie civila a€“ fond a€“ de 64 de zile, apel a€“ 84 zile, recurs - de 75 zile, in materie comerciala (litigii supuse, in general cerintei celeritatii), de 53 zile (fond), 64 zile (apel), 70 zile (recurs) a€“ cifre semnalate la nivelul curtilor de apel a€“ in timp ce la alte curti termenele sunt de 10 zile (fond a€“ materie penala), 10 zile (apel a€“ materie penala), 10 zile ( recurs a€“ materie penala), 2 zile (fond a€“ civil), 10 zile (apel a€“ civil), 20 zile (recurs a€“ civil), 5 zile (fond a€“ comercial), 20 zile (apel a€“ comercial), 28 zile (recurs a€“ comercial).

In cazul tribunalelor (cele mai aglomerate instante) cifrele variaza si mai spectaculos de la 13 la 70 de zile (fond a€“ materie penala), de la 5 la 70 zile (apel- penal), de la 14 la 70 zile (recurs penal), de la 20 la 80 zile (fond civil), de la 12 la 90 zile (fond comercial);

La fel, in cazul judecatoriilor plajele de termene variaza de la 13 la 57 zile (penal), de la 15 la 95 zile (civil).

La toate acestea se adauga numarul mare al instantelor la care termenele ajung la 114 zile (Tribunalul Prahova), 169 zile (Tribunalul Alba), 119 zile (Tribunalul Bucuresti), 120 zile (Tribunalul Constanta), 162 de zile (Tribunalul Bihor), 170 de zile (Tribunalul Suceava), 210 zile (Tribunalul Bucuresti a€“ Sectia a VI a€“a), 200 de zile (Tribunalul Bacau), 136 zile (Judecatoria Galati), 144 zile (judecatoria sector 2 Bucuresti), 168 de zile (Judecatoria Cluj a€“ Napoca), 174 zile (Judecatoria Oradea).

Ministerul Justitiei considera ca asemenea rezultate nu pot fi apreciate decat ca negative, din prisma gradului de satisfactie a justitiabilului, arondat acestor jurisdictii.

Credem ca nu este intelept sa raportam analiza la media rezultata prin insumarea termenelor minime si a acelor maxime acordate de instanta in raport cu data inregistrarii dosarului, avand in vedere natura activitatii desfasurate de instantele judecatoresti si scopul acesteia. Actul de justitie, din perspectiva eficientei sale, trebuie sa fie unitar la nivel national.

Relativ la concluziile Raportului, Ministerul Justitiei nu poate accepta concluzia potrivit careia erorile programului au ca principala cauza numarul de locuri vacante la instantele la care Raportul face referire, intrucat concluzia nu are la baza nici un suport. Astfel, nu s-a verificat masura in care judecatorul este preocupat de gestiunea propriului volum de activitate, precum nici calitatea managementului judiciar la instantele mentionate, din perspectiva organizarii muncii, repartizarii personalului in cadrul instantelor, compunerii sectiilor, etc.

Apoi, imprejurarea ca, anterior derularii Programului in discutie, la aceleasi instante, nu s-a constatat depasirea excesiva a duratei termenelor acordate, ceea ce inseamna ca plafonarea numarului de dosare fixate la primul termen de catre conducerea instantelor/sectiilor a fost mult mai eficienta si rationala. Aceeasi situatie se constata si la instantele care nu au aplicat programul, desi si la acestea exista posturi vacante.

De aceea, credem ca raspunsul la intrebarea nr. 1 din chestionarul lansat de Dumneavoastra are valente pur generale caci, in adevar, se impune plafonarea numarului de dosare cu ocazia inregistrarii lor pentru primul termen de judecata, operatiune care pana in prezent s-a efectuat de conducerea instantelor:

Este greu de imaginat ca operatia de normare se poate realiza la nivel national, in raport cu structura instantelor din teritoriu, gradele de jurisdictie, natura cauzelor, volumul fluctuant de activitate in raport chiar cu unele zone geografice, dar, mai ales in absenta unor standarde de masurare a calitatii care sa asigure vizibilitatea calitatii activitatii desfasurate la nivelul instantei, anterior si ulterior implementarii Programului.

Acest ultim aspect a fost subliniat si in recomandarile expertilor consultati de Dumneavoastra la momentul conceperii Programului.

Acestea sunt motivele pentru care Ministrul Justitiei in mod repetat a subliniat iminenta blocarii activitatii instantelor, ca urmare a derularii in continuare a acestuia, aspect semnalat si de presedintii curtilor de apel, presedintii tribunalelor, la intalnirea cu membri Consiliului Superior al Magistraturii din luna martie 2010.


Citeşte mai multe despre:    Lidia Barac    Instante    Magistrati    Munca    CSM

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Curs de dreptul mediului si o Clinica juridica. Inscrieri pana pe 22 august
10 Aug 2021 | 202

CCR: Sanctionarea cu revocarea din functie a Avocatului Poporului trebuie sa aiba la baza criterii obiective
30 Jun 2021 | 353

INTERVIU | Drumul catre pensionare. Realitatea constituirii si distribuirii bugetului de pensii
06 May 2021 | 1013

Codul muncii actualizat 2021. Modificarile aduse Codului muncii in 2020, aplicabile in anul 2021
27 Dec 2020 | 4117

ICCJ: Actele procedurale depuse prin fax sau email dupa terminarea programului instantei sunt depuse in termen
24 Jun 2020 | 1601

CCR: Convertirea dreptului de folosinta in drept de proprietate in cazul cetatenilor straini si apatrizilor
17 Jun 2020 | 1119



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Perimarea executarii silite. Termenul de invocare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Jurisprudenţă

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Actiune impotriva unui fost functionar public pentru recuperarea prejudiciului produs in perioada in care a avut aceasta calitate
Pronuntaţă de: Decizia nr. 109/23 ianuarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Rolul activ al judecatorului. Respectarea de catre instanta a principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 177/17.03.2020