Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Schimbari preconizate privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Codului de procedura penala

Schimbari preconizate privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Codului de procedura penala

  Publicat: 13 Jul 2010       1315 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Proiectul de act normativ urmeaza a avea ca obiect modificarea si completarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si modificarea si completarea dispozitiilor Codului de procedura penala, fiind structurat pe urmatoarele principii de reglementare:

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Prevazut in cap. IV, t. IV, C. proc. pen.,partea speciala,
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Prevazut in cap. IV, t. IV, C. proc. pen.,partea speciala,
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Act adoptat de organele de stat,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Act adoptat de organele de stat,
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,

- asigurarea posibilitatii efective pentru persoana care a suferit un prejudiciu de a solicita statului repararea acestuia;
Solutiile propuse prin proiect sunt menite sa asigure posibilitatea efectiva a justitiabilului de a solicita despagubiri statului in situatia in care a suferit un prejudiciu prin savarsirea unei erori judiciare, fara ca dreptul la despagubiri sa fie conditionat de stabilirea prealabila a vinovatiei judecatorului sau procurorului in producerea prejudiciului.

- stabilirea cazurilor care dau dreptul la repararea pagubei.
In conceptia proiectului, cazurile care dau dreptul la repararea pagubei pentru erorile judiciare savarsite in procesele penale sunt circumstantiate expres de Codul de procedura penala. Astfel, dreptul la despagubiri in procesele penale poate fi exercitat ca urmare a condamnarii pe nedrept sau in cazul privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal a unei persoane .
In ceea ce priveste exercitarea dreptului la despagubiri ca urmare a savarsirii unei erori judiciare in alte procese decat cele penale, proiectul prevede dreptul persoanei la repararea prejudiciului, care se poate exercita dupa solutionarea irevocabila a procesului si numai dupa constatarea savarsirii unei erori judiciare, stabilind, totodata, si dispozitii referitoare la competenta de solutionare a actiunii in regres si la termenul de prescriptie al acestui drept .
In acest context de reglementare, dreptul la despagubiri se naste ulterior epuizarii remediilor procedurale stabilite de lege care ar fi putut preintampina producerea prejudiciului sau care ar fi asigurat repararea acestuia.
Proiectul propune, totodata, instituirea unor dispozitii referitoare la scutirea de la plata taxelor de timbru si a timbrului judiciar pentru aceasta categorie de actiuni in justitie, urmarindu-se acordarea unor facilitati justitiabililor care au suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii unei erori judiciare.

- consolidarea rolului statului de garant al repararii prejudiciilor suferite de justitiabili.
Proiectul va consolida rolul constitutional al statului de garant al repararii prejudiciilor suferite ca urmare a savarsirii unei erori judiciare si va accentua principiul angajarii in subsidiar a raspunderii civile a judecatorului sau procurorului care si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta .
Prin urmare, astfel cum este statuat si prin dispozitiile art. 52 alin. (3) din Constitutie, statul a€“ in calitate de administrator al desfasurarii activitatii sistemului judiciar, atat la nivel legislativ cat si la nivel functional si financiar a€“ este responsabil de acoperirea prejudiciilor suferite prin comiterea unei erori judiciare savarsite prin exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta de catre un procuror sau un judecator.
In acelasi timp, statul trebuie sa fie responsabil si pentru prejudiciile suferite de o persoana prin comiterea unei erori judiciare care nu este rezultatul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor de serviciu de catre un judecator sau un procuror, prejudicii aduse justitiabililor prin functionarea defectuoasa a sistemului judiciar. Cu privire la acest aspect, aratam ca rolul statului de garant al repararii prejudiciilor cauzate prin functionarea defectuoasa a sistemului judiciar este consacrat si in legislatia in materie a Statelor Membre ala Uniunii Europene (spre exemplu, in Franta statul raspunde pentru orice deficienta a sistemului judiciar caracterizata printr-un fapt sau o serie de fapte care arata incapacitatea sistemului public al justitiei sa indeplineasca misiunea cu care a fost investit, precum si pentru intarzierile excesive ale procedurilor judiciare; in Spania, statul este direct responsabil pentru functionarea anormala a sistemului judiciar, inclusiv prin prelungirea excesiva a duratei procedurilor; in Polonia, raspunderea pentru functionarea defectuoasa a justitiei revine statului; in Finlanda, statul este raspunzator pentru orice prejudiciu cauzat prin exercitarea necorespunzatoare a autoritatii statale).

- asigurarea independentei judecatorilor si procurorilor in exercitarea functiei;
Reglementarea in materie va asigura un echilibru intre posibilitatea angajarii raspunderii materiale a judecatorului sau procurorului prin exercitarea de catre stat a actiunii in regres si garantarea independentei acestuia in exercitarea functiei, astfel incat acest instrument pus la dispozitia statului pentru recuperarea sumei platite persoanei prejudiciate cu titlu de despagubiri sa nu constituie un factor de presiune, de natura sa afecteze independenta si impartialitatea judecatorilor si procurorilor in exercitarea functiei.
Totodata, solutiile legislative propuse prin proiect sunt in concordanta cu prevederile constitutionale care garanteaza independenta si obiectivitatea magistratilor in exercitarea functiei si, in acelasi timp, tin seama de documentele internationale in materie, cum ar fi Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, avizele si opiniile formulate de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni sau Recomandarile Consiliului de Ministri al Statelor Membre.

- stabilirea cazurilor in care poate fi exercitata actiunea in regres a statului, precum si stabilirea temeiului acesteia.
Cat priveste actiunea in regres a statului, proiectul propune ca aceasta sa fie exercitata numai dupa repararea de catre stat a prejudiciului cauzat prin savarsirea unei erori judiciare, consacrandu-se astfel caracterul subsidiar al angajarii raspunderii materiale a judecatorului sau procurorului.
Totodata, actiunea in regres a statului poate fi exercitata numai in cazul in care judecatorul sau procurorul si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, excluzandu-se astfel situatiile in care magistratul ar putea fi actionat abuziv, fara a se fi constatat vinovatia acestuia in producerea prejudiciului.
Astfel, actiunea in regres a statului va avea ca temei stabilirea prealabila, prin hotarare definitiva, a raspunderii penale sau, dupa caz, a raspunderii disciplinare a judecatorului sau procurorului pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta .
Prin urmare, pentru angajarea raspunderii magistratului, nu este suficienta existenta unei erori judiciare cauzatoare de prejudicii, ci trebuie ca aceasta sa fie imputabila judecatorului sau procurorului, sa fie consecinta neindeplinirii ori indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor de serviciu, iar acest fapt sa fie constatat prin stabilirea raspunderii disciplinare sau penale a magistratului.
In vederea corelarii noilor solutii normative privind exercitarea actiunii in regres a statului cu celelalte dispozitii cuprinse in Legea nr. 303/2004 si avand in vedere faptul ca temeiul exercitarii actiunii in regres a statului il poate constitui stabilirea raspunderii disciplinare a magistratului, este necesara si completarea dispozitiilor art. 99 litera h) din actul normativ mentionat, prin introducerea ca abatere disciplinara a nerespectarii normelor de drept material in cadrul procedurilor judiciare.

- delimitarea conceptuala a notiunilor de a€˛rea credintaa€¯ si a€˛grava neglijentaa€¯.
In scopul imbunatatirii aplicarii procedurii de exercitare a actiunii in regres, este necesara o riguroasa delimitare conceptuala a notiunilor de a€˛rea credintaa€¯ si a€˛grava neglijentaa€¯, accentuandu-se faptul ca raspunderea materiala a magistratului nu poate fi angajata decat in situatia savarsirii de catre acesta a unei fapte personale grave, facute cu intentia de a produce un prejudiciu, ori in cazul in care acesta, din culpa grava, a comis o eroare judiciara determinanta pentru producerea prejudiciului.

- incheierea unor asigurari de raspundere civila pentru judecatori si procurori.
Proiectul contine dispozitii privind incheierea, pentru judecatori si procurori, a unor asigurari de raspundere civila pentru erorile judiciare savarsite din grava neglijenta, in conditiile ce vor fi stabilite ulterior intrarii in vigoare a noii reglementari, la nivel de hotarare a Guvernului.


Textul proiectului just .ro/LinkClick.aspx?fileticket=y32Y%2fKD%2bqYQ%3d&tabid=93" target="_blank">>>>>



Citeşte mai multe despre:    Judecatori    Procurori    Codul de procedura penala    Legea 303/2004

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte titluri

CSM a aprobat organizarea, in data de 15.12.2019 a concursului de promovare in functii de executie, pe loc, a judecatorilor.
17 Oct 2019 | 350

ICCJ: interdictia magistratilor si personalului asimilat de a beneficia de pensie de serviciu si indemnizatie nu se aplica in cazul condamnarilor pentru infractiuni savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii 118/2004
16 Oct 2019 | 477

Ministerul Justitiei finanteaza dotarea instantelor cu echipamente informatice in valoare de peste 46 milioane de lei
15 Oct 2019 | 376

Proiectele de acte normative adoptate sau de care Guvernul a luat act in cadrul sedintei din 14 octombrie 2019
15 Oct 2019 | 462

CEDO: Negarea Holocaustului nu este protejata de Conventia Europeana a Drepturilor Omului
05 Oct 2019 | 224

CEDO - nu exista semne de lipsa de impartialitate a judecatorilor - Ilie c. Romaniei
28 Sep 2019 | 236



Articole Juridice

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei