Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat: Stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple

RIL promovat: Stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple

  Publicat: 08 Jul 2011       2559 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr.239/2009 ” .

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
este decizia de a renunta la un bun sau la un drept (de regula) de proprietate, luata in anumite conditii prevazute de lege;
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani provenita de la bugetul de stat,
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului de procedură penală
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
este decizia de a renunta la un bun sau la un drept (de regula) de proprietate, luata in anumite conditii prevazute de lege;
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Urmare sesizarii nr. 509/A din 16.02.20011 a Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Iasi transmisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin adresa nr. 3/S.U/2011 din 16 martie 2011, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari, constatandu-se ca in solutionarea cauzelor avand ca obiect stabilirea indemnizatiei pentru cresterea celui de-al doilea sau a urmatorilor copii nascuti din sarcini multiple, practica judiciara este neunitara.


Astfel, instantele de contencios administrativ, in contestatiile formulate impotriva deciziilor de stabilire a indemnizatiilor pentru cresterea copiilor nascuti din sarcini multiple, emise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009, au pronuntat solutii diferite, atat sub aspectul posibilitatii acordarii unei indemnizatii pentru fiecare copil, incepand cu cel de-al doilea, cat si sub aspectul cuantumului acestei indemnizatii.


I. Unele instante de judecata au apreciat ca indemnizatia pentru al doilea si urmatorii copii nascuti din sarcina multipla, anterior adoptarii Legii nr. 239/2009, este de 600 lei pentru fiecare copil , incepand cu cel de-al doilea, pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani.


In argumentarea acestei opinii, s-a retinut ca din expunerea de motive a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, norme de interpretare oficiala si obligatorii, rezulta ca adoptarea acestui act normativ a fost determinata de necesitatea imbunatatirii echilibrului social - economic al familiei, prin sustinerea acesteia in vederea cresterii copilului, in scopul stimularii cresterii natalitatii si diminuarii fenomenului de abandon al copiilor.


Prin urmare, scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizeaza clar ca beneficiarul final al acestei forme de protectie sociala este copilul, astfel incat, eventualele inechitati decurgand dintr-o interpretare formala sau literala a textului reglementator, trebuie analizate in raport cu acesta, ca titular de drepturi .


S-a considerat ca prin acordarea unei singure indemnizatii, indiferent de numarul de copii rezultati dintr-o singura nastere se creeaza o discriminare nejustificata intre copii nascuti si copiii adoptati sau aflati intr-una dintre celelalte situatii prevazute de art. 5 alin. (2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 (dati in plasament ori sub tutela).


In acest sens, au fost retinute si considerentele care au stat la baza solutiilor instantelor de contencios administrativ date asupra exceptiilor de nelegalitate privind dispozitiile art. 2 alin. (3) din Hotararea de Guvern nr. 1825/2005 si art. 3 alin.1 din Hotararea Guvernului nr.1025/2006 privind Normele metodologice de punere in aplicare a ordonantei, in sensul ca, definind ``nasterea`` ca aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, normele metodologice completeaza in mod nelegal actul normativ de o forta juridica superioara, respectiv, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005.


Astfel, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.1 si art. 6 din ordonanta (in forma anterioara Legii nr. 239/2009), indemnizatiile se acorda in considerarea fiecaruia dintre copiii nascuti din sarcini gemelare sau multiple, fiind vorba despre un drept care se raporteaza la interesul superior al copiilor, iar nu la contributia de asigurari sociale a parintilor. (Anexa I)


II. Alte instante de judecata au considerat, dimpotriva ca nu se poate acorda o alta indemnizatie pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla, incepand cu cel de-al doilea, intrucat din analiza in ansamblu a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, rezulta ca scopul a fost de a sustine familia in vederea cresterii copilului, indemnizatia nefiind un drept al copilului, ci al parintelui, suplinind astfel, veniturile pe care parintele nu le mai poate realiza din exercitarea unei profesii, pe durata concediului pentru cresterea copilului.


Astfel, s-a retinut ca potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 148/2005, de indemnizatie, beneficiaza oricare dintre parintii firesti ai copilului, daca indeplineste conditiile prevazute de art.1 si daca depune inscrisurile prevazute de art. 8.


Din continutul art. 1 si al art. 8 din ordonanta, rezulta ca pot beneficia de indemnizatie, doar parintii care au realizat timp de 12 luni, anterior datei nasterii copilului, venituri supuse impozitului pe venit, ceea ce denota ca indemnizatia suplineste venitul parintelui aflat in concediu de crestere a copilului.


Daca indemnizatia ar fi fost prevazuta ca un drept al copilului, conditia ca anterior datei nasterii, parintele sa fi realizat venituri, nu mai era inserata in actul normativ si s-ar fi dispus plata indemnizatiei pentru fiecare copil, indiferent daca parintele a realizat sau nu venituri.


Singurul drept inscris in favoarea copilului este alocatia reglementata de art. 4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, alocatie care se acorda pentru fiecare copil, astfel incat, in situatia sarcinilor multiple, fiecarui copil i se cuvine o alocatie, in cuantumul prevazut de acest articol .


Este adevarat ca pentru cresterea a doi sau mai multi copii se impun cheltuieli mai mari, dar instanta este tinuta a aplica ordonanta, in forma in vigoare si doar legiuitorul este in masura sa modifice legea atunci cand apreciaza ca nu este in acord cu situatia economica, sociala sau cu normele europene.


Prin urmare, instantele au apreciat ca indemnizatia prevazuta de art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se acorda raportat la nastere, iar nu la numarul de copii rezultati din aceasta.


III. De asemenea, exista si opinia conform careia, indemnizatia pentru cresterea tuturor copiilor nascuti din sarcini gemelare este in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei fiecare, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009 si de 600 lei dupa acest moment, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de sarcina .


In argumentarea acestei opinii s-a retinut ca, desi este adevarat ca art. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 prevede ca indemnizatia este un drept cuvenit persoanelor beneficiare ale concediului si nu un drept cuvenit copilului sau copiilor, iar din interpretarea restrictiva a acestui text ar rezulta ca indemnizatia este unica, indiferent de numarul de copii nascuti la o singura nastere, ci reprezinta un drept cuvenit celui aflat in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani, totusi, fata de scopul reglementarii, astfel cum acesta este exprimat in preambulul ordonantei de urgenta, se constata ca indemnizatia a fost prevazuta pentru sustinerea familiei, in vederea cresterii copilului.


Ca atare, fiind un drept cuvenit copilului, cresterea a doi copii implica drepturi pentru fiecare dintre acestia.


In forma modificata prin Legea nr. 239 din 18 iunie 2009, la art. 2 se prevede faptul ca, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o sarcina gemelara sau multipla se adauga la indemnizatia deja stabilita la art. 1, suma de 600 lei.


Astfel, pana la data de 18 iunie 2009, cu respectarea principiului neretroactivitatii legii civile consacrat de art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, s-a considerat ca partea trebuie sa beneficieze, in plus, fata de indemnizatia de 85% din media veniturilor obtinute pe ultimele 12 luni anterioare nasterii, de inca o indemnizatie in acelasi cuantum si pentru cel de al doilea copil, urmand ca, de la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009, sa fie acordate indemnizatii plafonate la suma de 600 lei, avand in vedere ca legiuitorul a prevazut acest cuantum, in mod expres, pentru cel de al doilea copil si urmatorii, nascuti dintr-o sarcina multipla.


Apreciez primul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.


In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, in forma anterioara modificarii intervenite prin Legea nr. 239/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 403 din 15 iunie 2009 :


``(1) I ncepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei."


Totodata, prin art. 6 din ordonanta, se statueaza ca :


`` ( 1) Concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 1, respectiv la art. 2, precum si stimulentul prevazut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (2), dupa data de 1 ianuarie 2006.


(2) Se ia in calcul la stabilirea celor 3 nasteri si nasterea survenita pana la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, in situatia in care solicitantii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta indeplinesc conditiile de acordare a acestora dupa data de 1 ianuarie 2006.


(3) Durata de acordare a concediului prevazut la art. 1 se prelungeste corespunzator, in cazul suprapunerii a doua sau trei situatii de natura a genera acest drept, in conditiile prevazute la alin. (1) si (2).


(4) In cazurile prevazute la alin. (3) se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de prezenta ordonanta de urgenta .``


D in interpretarea acestei norme legale, precum si a ordonantei in ansamblul sau, rezulta ca acordarea drepturilor prevazute de acest act normativ se raporteaza, in primul rand, la interesul copilului.


Astfel, asa cum se mentioneaza in preambulul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, norme de interpretare oficiale si obligatorii, acest act normativ are ca scop imbunatatirea echilibrului social-economic al familiei, prin sustinerea acesteia in vederea cresterii copilului, precum si stimularea cresterii natalitatii si diminuarea fenomenului de abandon al copiilor.


In acest context, apreciem ca scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizeaza in mod clar ca beneficiarul final al acestei forme de protectie sociala este copilul, astfel incat, eventualele inechitati decurgand dintr-o interpretare formala sau literala a textului reglementator, trebuie analizate in raport cu acesta, ca titular de drepturi .


Pentru indeplinirea acestui scop, s-a instituit o indemnizatie ce reprezinta o prestatie minimala de asistenta sociala cu caracter universal care nu este supusa sistemului contributiv.


Realizarea scopului propus de catre legiuitor nu se poate atinge decat in situatia in care, fiecare dintre copii rezultati dintr-o sarcina gemelara sau multipla, beneficiaza de aceleasi drepturi ca si copilul rezultat dintr-o sarcina simpla.


Astfel, parintele are un drept propriu in functie de contributia sa la bugetul de stat prin impozitul pe venit platit ( 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni de activitate, dar nu mai mult de 4000 lei), iar pentru sustinerea familiei si protectia copilului sunt prevazute indemnizatii minimale ce se acorda in functie de numarul de nasteri sau de copii care se afla in cresterea si ingrijirea persoanei respective.


In acest sens, este de subliniat, dispozitia continuta in art.7 lit.c) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 conform caruia, o conditie esentiala pentru acordarea drepturilor prevazute de ordonanta, este ca persoana sa locuiasca impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si, totodata, sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.


Prin urmare, apreciem ca indemnizatia minimala a fost stabilita de legiuitor in considerarea copiilor, si nu a parintilor, tutorilor, adoptatorilor, etc.


Astfel, pentru situatia reglementata de art. 5 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.148/2005, respectiv pentru persoanele care au adoptat copilul sau carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copii in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si a persoanelor care au fost numite tutore, acordarea indemnizatiei lunare este raportata la numarul copiilor, fiind prevazuta astfel, o indemnizatie separata pentru fiecare dintre acestia.


Totodata, prin Hotararea Guvernului nr. 1825/2005 si, ulterior, prin Hotararea Guvernului nr. 1025/2006, adoptate pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, au fost definiti beneficiarii si situatiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului de indemnizatie pentru cresterea copilului si au fost prevazute conditiile si procedurile de acordare a acestui drept .


Asa cum a statuat, in mod constant Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in jurisprudenta sa, normele metodologice prevazute in art. 2 alin. 3 din Hotararea Guvernului nr. 1825/2005 si art. 3 alin. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1025/2006 sunt in contradictie cu dispozitiile legale pentru aplicarea carora au fost emise, deoarece definitia stabilita pentru ``nastere``, ca element de referinta in acordarea indemnizatiei lunare, creeaza o discriminare intre persoanele aflate in situatii identice, fara sa existe o justificare de ordin obiectiv.


Definind nasterea ca reprezentand aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii si limitand acordarea drepturilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 la numarul nasterilor, prin neluarea in considerare a numarului copiilor vii rezultati din fiecare nastere, art. 2 alin. 3 din Hotararea Guvernului nr. 1825/2005 si art. 3 alin. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1025/2006 completeaza in mod nelegal actul normativ cu forta superioara, in aplicarea caruia au fost adoptate si incalca principiul egalitatii de tratament intre copiii proveniti dintr-o sarcina simpla si copiii proveniti dintr-o sarcina multipla.


Pe de alta parte, asa cum am precizat anterior, art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se refera la indemnizatia lunara ce se cuvine pentru fiecare dintre primele trei nasteri sau pentru primii trei copii ai persoanelor aflate in una din situatiile prevazute la art. 5 alin. 2 din acelasi act normativ, iar la modul cum s-a definit nasterea prin normele metodologice de aplicare a ordonantei de urgenta, s-a creat o discriminare nepermisa intre copii nascuti si cei, de exemplu, adoptati, in sensul ca, in cazul adoptiei s-ar primi o indemnizatie pentru fiecare copil, in ipoteza in care se adopta doi sau trei gemeni, iar pentru gemenii nascuti in cadrul unei familii, s-ar acorda o singura indemnizatie.


Apreciem ca solutia conform careia, fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla beneficiaza de indemnizatia in cuantum fix prevazuta de art. 1 alin.1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 este in acord cu spiritul legii, avand in vedere si faptul ca, la data de 10 iunie 2009 a fost adoptata Legea nr. 239/2009 care, printr-un articol unic, modifica art.2 din ordonanta si statueaza: `` Cuantumul indemnizatiei prevazute la art. 1 alin. (1) se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere."


Prin urmare, acest act normativ a lamurit controversele aparute in practica, referitoare la posibilitatea acordarii unei sume fixe suplimentare, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla.


Este adevarat ca aceste prevederi legale nu se aplica retroactiv, insa ele inlatura inechitatile constatate pe cale jurisprudentiala si vin sa intareasca argumentele anterior mentionate, in sensul ca la acordarea indemnizatiei prevazute de art. 1 alin.(1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, trebuie sa se aiba in vedere si numarul de copii, nu doar numarul de nasteri.


Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 330 7 din Codul de procedura civila, solicit admiterea recursului in interesului legii si pronuntarea unei decizii in aceasta chestiune de drept .



PROCUROR GENERAL


Laura Codruta Kovesi



Citeşte mai multe despre:    RIL    Recurs in interesul legii    Indemnizatie cresterea copilului    Legea 239/2009

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Innotech Student 2020: Studentii din Romania pot obtine finantari intre 40.000 si 100.000 de euro din fonduri europene pentru a-si deschide mici afaceri
31 May 2020 | 40

Inspectia Muncii: Campanie nationala pentru verificarea agentilor de plasare a fortei de munca in strainatate
31 May 2020 | 42

Beneficiarii OUG 92/2020 privind sprijinirea angajatorilor si salariatilor afectati de CoVid-19
31 May 2020 | 158

Guvernul a eliminat doua conditionalitati din programul IMM Invest
28 May 2020 | 126

Asociatia Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM) a fost recunocuta ca fiind de utilitate publica
25 May 2020 | 228

ICCJ: Hotararea pronuntata in prima instanta in procesele si cererile care decurg din executarea contractelor administrative se ataca cu recurs
25 May 2020 | 208



Articole Juridice

OPINIE privind directiva europeana prin care se consolideaza drepturile lucratorilor detasati
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instantele Uniunii Europene nu sunt competente sa judece actiuni in despagubire formulate impotriva Eurogrupului
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sinteze curs de dreptul muncii. Ghidul salariatului si Ghidul angajatorului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Raspunderea operatorului de date cu caracter personal in cazul unui incident de securitate
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Jurisprudenţă

Dezbaterile in fata completului de divergenta pot avea ca obiect exclusiv chestiunea cu privire la care instanta a constatat ivirea divergentei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia I civila, decizia nr. 1626 din 3 octombrie 2019

Folosirea unui inscris falsificat in fata unei instante de judecata, in scopul obtinerii unui folos patrimonial injust, nu realizeaza elementele de tipicitate ale infractiunii de inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 268/RC din 25 iunie 2019

Remiterea materiala a unei sume de bani nu este suficienta pentru a proba perfectarea unui contract de imprumut
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJSectia a II-a civila, Decizia nr. 1868 din 22 octombrie 2019

Hotararea care tine loc de contract de vanzare nu poate fi pronuntata in absenta inscrierii imobilelor in cartea funciara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2154 din 21 noiembrie 2019