Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Ştiri juridice » Jud. Cristi Danilet. Jurnal USA (7): Ghid de aplicare pedepse

Jud. Cristi Danilet. Jurnal USA (7): Ghid de aplicare pedepse

  Publicat: 22 Aug 2011       2036 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Aceasta e ziua in care am fost la sediul US Sentencing Commission din Washington, situat intr-o cladire federala.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Reprezentanta, filiala sau sucursala a unei institutii sau intreprinderi
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Masura prevazuta in sectiunea I, cap. III, t. III, art. 59, C. pen., partea generala si consta in punerea in libertate a condamnatului inainte de executarea in intregime a pedepsei care i s-a aplicat,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Conform art.1853 Cod Civil, \"actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adica in calitate de locatari, depozitari etc.,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Grupul juratilor care intra in compunerea curtii cu jurati.
Grupul juratilor care intra in compunerea curtii cu jurati.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.

Disparitatea pedepselor

Legea penala federala este unica pentru intreg teritoriul SUA (inclusiv pentru teritoriile unde traiesc indieni, cum ar fi sud-vestul SUA, unde au propriile lor pamanturi cu propriul sistem de justitie - acolo nu se supun legii statale, ci numai celei federale). Aceasta lege prevede faptele considerate infractiuni si pedepsele aplicate - de remarcat ca legea federala prevede numai pedeapsa maxima pe care judecatorul o poate aplica; mai mult, uneori pedeapsa se refera la mai multe infractiuni din aceeasi sectiune, fara o individualizare legala mai exacta. Asadar, judecatorii aveau totala discretie in ce privea cuantumul inchisorii iar formularea unor cai de atac cu privire la acesta nu era posibil. Ceea ce a dus la aplicarea de catre judecatori diferiti a unor pedepse sensibil diferite pentru cazuri similare.

Infiintarea comisiei

Pedepsele diferite au constituit o problema dezbatuta in Congresul SUA. Astfel, s-a sustinut ca in cazuri similare trebuie sa se dea pedepse similare, si acesta este un drept constitutional, care deriva din protectia egala care trebuie conferita sub aceeasi lege - prevazuta in Amendamentul 14 la Constitutie . De aceea, in 1984 Congresul a decis (prin Sentincing Reform Act - promovata de doi senatori cu idei politice total diferite - infiintarea US Sentencing Commission). Comisia este o agentie independenta care a fost creata in cadrul sistemului judecatoresc (aceasta pentru a se respecta independenta justitiei - s-a ridicat problema constitutionalitatii actului de infiintare a acestei comisii, dar in cauza Mistretta vs US din 1989, Curtea suprema a respins obiectia), una din sarcinile sale fiind aceea de a alcatui un ghid pentru judecatori care sa ii ajute la individualizarea judiciara a pedepsei.

Comisia are 7 membri, numiti pe 6 ani (cu reinnoire partiala din 2 in 2 ani, pentru ca nu intreaga comisie sa se schimbe odata) precum judecatorii federali: propusi de Presedintele USA, confirmati de Senat. Din cei 7 membri, 3 sunt obligatoriu judecatori federali, restul avocati, profesori etc. Staff-ul este de 100 angajati - unii experti in legi, altii in chestiuni educationale (ofiteri de probatiune), criminologi, licentiati in general in stiinte sociale. Ei conduc seminarii in tara in fiecare an cu judecatori, avocati, ofiteri de probatiune pentru a se asigura ca Ghidul este aplicat corect. Unii aduna hotararile judecatoresti din tara pentru a determina faptele care au determinat calibrarea pedepsei.

Sentencing Guidilines

Prima versiune a Ghidului de pedepse a aparut in 1987. Ca o ironie, e de remarcat ca in vreme ce necesitatea acestei comisii si a ghidului a aparut din pierderea increderii in judecatori, Comisia a folosit pentru conceperea ghidului numai hotarari judecatoresti pronuntate in ultimii 5 ani pentru a compara pedepsele si a stabili criteriile de aplicare a lor. In fiecare an se fac amendamente la Ghid, propuse de comisie, care se publica si se aduc la cunostinta Congresului in mai. In noiembrie se considera adoptate daca congresul nu spune nimic. Pana in prezent Congresul s-a opus de trei ori unor propuneri ale comisiei.

Asadar, in 1987 s-a publicat manualul. Acesta a fost amendat pana in prezent de 100 ori. Rata criminalitatii si recidivei era foarte mare. Ghidul a ajutat. Ghidul nu se aplica pentru minori.

Efecte Ghid

Un prim efect este acela ca nu s-a mai permis liberarea conditionata (s-a renuntat la ceea ce se numsete parole). Astfel, daca in trecut un judecator pronunta o pedeapsa de 10 ani inchisoare, nu exista nicio garantie ca acel condamnat va sta 10 ani in detentie - comisia de liberare conditionata elibera inainte de implinirea pedepsei cam 1/3 din detinuti. Or, Congresul a decis ca aceasta procedura nu e transparenta si a eliminat-o pentru infractiuni federale. Nu a fost eliminata insa si comisia de liberari conditionate, caci aceasta este competenta pentru detinutii care au fost incarcerati inainte de 1984.

Un al doilea efect este ca s-a creat un drept nou pentru aparare, acela de a ataca hotararea judecatorului cu privire la pedeapsa (drept care inainte nu a existat: cat timp pedeapsa era legala, nu putea fi contestata!).

Utilizare Ghid

Dupa ce se stabilesc criterii generale de aplicare a pedepselor, in cap 2 al Ghidului sunt de fapt 18 sub-ghiduri, pe tipuri de infractiuni .

Cand acuzatul e gasit vinovat, judecatorul cauta in Anexa A la manual corespondentul din Ghid al infractiunii (coloana din dreapta). Deschizand apoi Ghidul, judecatorul stabileste punctajul pentru infractiune din dosarul respectiv. Acest punctaj este stabilit dupa o formula de calcul cuprinsa in Ghid:

- se porneste de la un nivel de baza: nu se pot da puncte mai mici decat scrie acolo (ex. 7 puncte pentru infractiuni ce a produs un prejudiciu - ghidul pentru infractiunile de acest tip este la cap. 2, Partea B, sect 1);

- se urmaresc imprejurarile de comitere a infractiunii (ex. daca a sustras 800.000 dolari, se mai adauga 14; daca sunt mai mult de 10 victime, inca 2; daca a luat banii pretinzand ca e in scop caritabil, inca 2 etc).

In functie de punctajul la care a ajuns, judecatorul va stabili pedeapsa si modul de executare, utilizand Sentencing Table - acest tabel cuprinde o orientare dupa gravitatea infractiunii (o lista de la 1 la 43 de posibile puncte in functie de infractiunea comisa); dupa cazier (o lista de la 1 la 6 reprezentand condamnarile anterioare, dar care nu ia in considerare doar nr. efectiv de condamnari, ci si natura infractiunilor anterioare); dupa forma de executare a pedepsei (zona A permite judecatorului sa aplice probatiune, zona B sa aplice conditii - de ex. noaptea sa doarma intr-un anumit loc cu alte persoane in aceeasi situatie, sub supraveghere, iar ziua sa mearga la munca, Zona C permite sa se aplice partial probatiune si conditii, iar Zona D numai inchisoare cu executare).

In exemplul nostru punctajul este de 25, iar daca infractorul nu e recidivist, sanctiunea pe care urmeaza sa o primeasca este de 57-71 luni de inchisoare in detentie .

Respectare Ghid

Anual se publica un raport despre modul in care este respectat Ghidul. Initial tendinta a fost ca in Ghid pedepsele sa fie mai mari (ca urmare a unei puternice activitati de lobby la Comisie dusa de organizatii precum asociatiile victimelor, asociatiile dr. proprietate intelectuala). Dar in timp s-a luat in considerare si factorul economic (cheltuielile mari cu intretinerea detinutilor).

S-a pus problema caracterului obligatoriu al Ghidului pentru judecatori. Astfel, amendamentul 6 la Constitutie stabileste dreptul la un juriu in cauze penale. Atributia juriului este sa se pronunte daca acuzatul se face vinovat de faptele de care i se imputa, insa daca judecatorul american se orienta dupa imprejurarile descrise in ghid pentru a stabili pedeapsa, aceasta ar insemna ca poate stabili aspecte de fapt in mod independent de juriu. Pe baza acestor motive, in 2005 in cazul Booker vs US, Curtea suprema a USA a decis ca Ghidul si-a extins prea mult autoritatea, pentru ca juriul este cel care trebuie sa stabileasca faptele care vor determina pedeapsa; ca urmare, curtea a decis ca Ghidul nu este obligatoriu cu doua precizari: judecatorul trebuie sa consulte ghidul putand sa urce sau sa coboare pedeapsa fata de indicatii, insa sa arate expres de ce procedeaza astfel; pedeapsa poate face subiectul unei cai de atac daca are un caracter ``nerezonabil``.

In prezent lucrurile sunt clare: ghidul are un efect de consiliere, de ghidare a judecatorului. Nu e obligatoriu pentru el, ci sugereaza ce pedeapsa trebuie data in functie de anumite criterii intalnite in practica. Dar pentru ca pedepsele sa nu fie modificate de instantele de control judiciar, judecatorii prefera in fapt sa foloseasca Ghidul. Asadar, comisia propune, nu dispune: daca cineva e nemultumit de pedeapsa primita intr-un caz concret, nu se poate plange comisiei, ci poate doar sa exercite calea de atac.

PS. Acum doi ani vorbeam de utilitatea unui astfel de Ghid la noi in tara si apoi criticam asa numitul ``ghid`` redactat de ICCJ. Inca nu am renuntat la idee, care este cuprinsa si in proiectul de candidatura la CSM (p. 29). Doua colege de la Bucuresti au inceput un astfel de proiect, care este laudat si intr-unul din rapoartele din cadrul MCV. Si recent a aparut un proiect privat care propune folosirea unui punctaj pentru incredintarea copiilor la divort.

Jud. Cristi DANILET
Membru CSM



Citeşte mai multe despre:    US Sentencing Commission    Cristi Danilet    ICCJ

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

[APARITIE EDITORIALA] Ghid de admitere la INM si Magistratura 2013. Proba 2 si 3
21 Aug 2013 | 2261

AMR este surprinsa de rapiditatea solutionarii de CAB a litigiului lui Cristi Danilet
05 Jun 2013 | 1460

August-octombrie 2013: Concursurile de admitere la INM si de admitere direct in magistratura
05 Jun 2013 | 2701

Cristi Danilet si Alina Ghica s-au reintors in Consiliul Superior al Magistraturii
03 Jun 2013 | 1253

Judecatorul Adrian Bordea a fost ales in functia de vicepresedinte al CSM
26 Feb 2013 | 1277

Adunarea Generala a Judecatorilor din cadrul JS 3 a decis luni revocarea lui Cristi Danilet
14 Jan 2013 | 1400



Articole Juridice

Controlul de legalitate al acordului de mediere efectuat de notarul public
Sursa: EuroAvocatura.ro