In aproape toate tarile europene, salariile brute de baza pentru profesorii aflati in primii ani ai carierei sunt mai scazute decat PIB-ul national pe cap de locuitor – iar remuneratia lor nici macar nu se va dubla pe parcursul vietii active, cu exceptia catorva state membre.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Capacitatea unuia sau a mai multor cumparatori, bazata pe importanta lor
economica pe piata relevanta, de a obtine de la furnizorii lor conditii de
cumparare avantajoase.
Acestea sunt principalele constatari ale unui raport care compara salariile profesorilor si directorilor de scoli din sectorul public in cele 27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Turcia. Datele, bazate pe anul scolar 2009/10, cuprind educatia de la nivelul prescolar si pana la cel secundar. Atunci cand sunt disponibile cifre si luand in considerare atat nivelurile salariale, cat si sporurile, profesorii cel mai bine platiti din Uniunea Europeana sunt in Luxemburg, Danemarca si Austria. Cel mai prost platiti sunt in Bulgaria si Romania. Sase milioane de profesori sunt angajati in prezent in statele membre. Raportul, realizat de reteaua Eurydice a Comisiei, se publica astfel incat sa coincida cu Ziua Mondiala a Profesorilor (5 octombrie).
Androulla Vassiliou, comisar pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret a declarat: ``Admir sincer profesorii nostri care isi aduc o contributie esentiala la vietile copiilor si la societatea noastra. Ei modeleaza talentele noastre viitoare si se afla in inima eforturilor Comisiei de a ajuta statele membre sa imbunatateasca calitatea sistemelor lor de educatie si formare . Trebuie sa incurajam cei mai buni absolventi sa isi aleaga profesia de educator si sa ramana in aceasta profesie. Salariile si conditiile de lucru reprezinta o prioritate, daca dorim sa atragem si sa pastram cei mai buni profesori.``
Raportul arata ca, la inceputul carierelor lor, salariile brute de baza ale profesorilor sunt mai scazute decat PIB-ul national pe cap de locuitor in toate tarile, cu exceptia Germaniei, Spaniei si Portugaliei. Numai in trei tari (Cipru, Portugalia si Romania) este posibil ca profesorii sa isi dubleze salariile de baza pe parcursul carierei. Cu toate acestea, chiar si in aceste tari, este nevoie de mai bine de 20 de ani pentru a progresa catre varful scalei salariale.
In majoritatea tarilor europene se ofera o gama larga de sporuri in plus fata de salariile de baza, dar numai jumatate dintre tari acorda sporuri speciale pentru continuarea calificarii profesionale si pentru excelenta in predare.
Salariile reale ale profesorilor, inclusiv suplimentele, se afla in multe tari aproape de varful scalei de salarizare. Aceasta se datoreaza unei populatii de profesori imbatranite si sporurilor pe care le pot primi profesorii. In Danemarca (61 804 EUR), Grecia (22 817 EUR), Finlanda (44 775 EUR) si Anglia (35 580 EUR), venitul net al profesorilor este, in medie, mai ridicat pe scala de venituri datorita acestor sporuri.
In general, profesorii din Europa si-au mentinut puterea de cumparare pe parcursul anului 2009, iar criza economica a avut un impact asupra salariilor lor in numai cateva tari in 2010 (Irlanda, Grecia, Spania, Letonia si Romania). Pe parcursul aceleiasi perioade, Tarile de Jos si Polonia au crescut salariile profesorilor. In multe tari, masurile de austeritate mai recente si viitoare pot afecta salariile profesorilor si cheltuielile cu educatia in general. Cu toate acestea, numeroase guverne europene plaseaza sectorul educatiei in centrul programelor lor de reforma.
Raportul este realizat de Reteaua Eurydice a Comisiei Europene, care ofera informatii si analize cu privire la sistemele si politicile europene de educatie. Incepand din 2011, ea consta din 37 de unitati nationale bazate in toate cele 33 de tari participante la Programul UE de invatare pe tot parcursul vietii (statele membre UE, Croatia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elvetia si Turcia). Reteaua este coordonata si gestionata de Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual si Cultura a UE de la Bruxelles, care realizeaza proiectele de studii si ofera o gama de resurse online.