Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » MJLC: Proiecte privind promovarea la ICCJ si extinderea raspunderii disciplinare a magistratilor

MJLC: Proiecte privind promovarea la ICCJ si extinderea raspunderii disciplinare a magistratilor

  Publicat: 11 Nov 2011       2458 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au indeplinit in ultimii 2 ani functia de judecator la tribunale sau la curti de apel, au obtinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesionala si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 12 ani.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Prin Decizia nr. 866/2006, Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, in partea care conditioneaza promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie de indeplinirea functiei de judecator in ultimii 2 ani, sunt neconstitutionale.
De asemenea, legea stabileste, de principiu, procedura ce trebuie urmata in vederea promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, procedura ce presupune urmatoarele etape:
- depunerea candidaturii la colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie insotita de orice inscrisuri considerate relevante;
- analiza candidaturii si a inscrisurilor depuse de catre colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; intocmirea de catre colegiul de conducere a unui raport consultativ ce este transmis Consiliului Superior al Magistraturii;
- examinarea de catre sectiile Consiliului Superior al Magistraturii a recomandarilor primite de la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind numirea in functie a judecatorilor in cadrul Curtii;
- sustinerea unui interviu in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru evaluarea candidatilor;
- dupa sustinerea interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ia hotararea de a dispune sau nu promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie a candidatilor.


I. Proiectul revizuieste conditiile pentru promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, impunand parcurgerea tuturor treptelor in ierarhia instantelor, de natura a reflecta experienta profesionala a candidatului, instituie garantii de transparenta si obiectivitate in procedura promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, introducand concursul ca metoda de promovare si, prin sporirea increderii in echitatea procedurii de promovare si a competentei judecatorilor acestei instante, consolideaza legitimitatea instantei supreme.
In conceptia proiectului, promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie se va face dintre judecatorii si procurorii care au indeplinit efectiv, cel putin 5 ani, functia de judecator la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe langa curtea de apel ori la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au obtinut calificativul ``foarte bine`` la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar si au o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 15 ani.
Potrivit proiectului, promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitiei urmeaza a se face numai prin concurs, organizat ori de cate ori este necesar, in limita posturilor vacante, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
Prin prevederile sale, proiectul tine seama de Decizia nr. 866/2006 a Curtii Constitutionale, prin care dispozitiile actuale ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost declarate neconstitutionale in partea care conditioneaza promovarea in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie de indeplinirea functiei de judecator.



Proiectul asigura implementarea recomandarilor formulate de Comisia Europeana in cuprinsul rapoartelor de evaluare in domeniul justitiei si combaterii coruptiei.
Astfel, una dintre recomandarile Comisiei Europene a vizat intreprinderea tuturor demersurile necesare pentru unificarea practicii judiciare, acesta fiind unul din aspectele cel mai des criticate in rapoartele de evaluare, iar cresterea nivelului de profesionalism al judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin impunerea unor noi conditii de promovare, de natura a reflecta experienta profesionala a candidatilor, precum si prin introducerea concursului ca metoda de promovare va duce la cresterea calitatii hotararilor pronuntate, precum si la celerizarea judecarii cauzelor de competenta instantei supreme, rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in unificarea practicii judiciare urmand a fi din ce in ce mai pronuntat.
De asemenea, in ultimul Raport al Comisiei privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare (din 20 iulie 2011), una dintre recomandarile formulate in ceea ce priveste raspunderea sistemului judiciar a vizat dovedirea unui istoric de decizii de management in sistemul judiciar adoptate in mod transparent si obiectiv (aaA) prin sistemul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totodata, in acelasi raport, Comisia a invederat necesitatea adoptarii unor masuri urgente menite sa imbunatateasca practica judiciara si accelerarea procedurilor in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, pentru a se evita implinirea termenului de prescriptie in toate cazurile. Mai mult, Comisia recomanda continuarea reformei Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a consolida rolul acesteia de curte de casatie si pentru a dezvolta capacitatea acesteia de a solutiona cazurile de coruptie la nivel inalt.


II. Schimbari preconizate ref. la raspunderea magistratilor
Spre deosebire de dreptul comun in materie, reprezentat de Codul Muncii, Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare enumera exhaustiv abaterile pentru care judecatorii si procurorii raspund disciplinar. Or, pentru ca reglementarea in materie sa poata raspunde in mod adecvat diverselor situatii practice este necesara extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea in aceasta categorie a unor fapte prin care se incalca indatoririle specifice functiei ori se aduce atingere prestigiului functiei detinute si care in prezent nu sunt sanctionate, ori nu sunt sanctionate sub nomen juris propriu.
Totodata, proiectul defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta si elimina in acest fel lipsa de determinare a conceptului, de natura sa duca la o apreciere arbitrara a acestei abateri disciplinare.


Principalele masuri propuse vizeaza:
1. extinderea sferei abaterilor disciplinare;
2. modificarea prevederilor legale ce reglementeaza sanctiunile disciplinare aplicabile judecatorilor si procurorilor, inclusiv prin introducerea sanctiunii disciplinare a suspendarii din functie pe o perioada de pana la 6 luni;
3. definirea notiunii de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta;
4. introducerea conditiei bunei reputatii drept cerinta de acces si mentinere in functie.

Proiectul urmareste consolidarea institutionala a Inspectiei Judiciare, aceasta entitate urmand a beneficia de personalitate juridica.
Astfel, proiectul prevede infiintarea Inspectiei Judiciara, ca structura cu personalitate juridica in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul in municipiul Bucuresti, prin reorganizarea Inspectiei Judiciare.
Conform proiectului, Inspectia Judiciara actioneaza potrivit principiului independentei operationale si indeplineste, prin inspectori judiciari numiti in conditiile legii, atributii de analiza, verificare si control in domeniile specifice de activitate .
Inspectia judiciara urmeaza a fi condusa de un inspector sef, ordonator de credite, ajutat de un inspector sef adjunct.
Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Inspectiei Judiciare se asigura integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspectiei Judiciare fiind evidentiate distinct in bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.
Inspectorul sef si inspectorul sef adjunct sunt numiti de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reinnoiri, in urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Concursul consta in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere respective si intr-o proba scrisa privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.
Inspectorul sef si inspectorul sef adjunct pot fi revocati din functie de catre Plenul Consiliului in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calitatii managementului Inspectiei Judiciare.

Inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare sunt numiti in functie de catre inspectorul sef, in urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecatorii si procurorii care au o vechime de cel putin 8 ani in magistratura, care au cel putin grad de tribunal sau parchet de pe langa tribunal si au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare.

Proiectul extinde sfera titularilor actiunii disciplinare in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, ceea ce reprezinta o solutie echilibrata, avand in vedere necesitatea intaririi disciplinei profesionale si consolidarea independentei operationale a Inspectiei Judiciare.
Conform proiectului, actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de un judecator, se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul justitiei sau de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de procurori se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul justitiei sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In fine, actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de un magistrat-asistent, se exercita de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar.
Intarirea Inspectiei Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie si in efectuarea cercetarii disciplinare pentru inspectorul judiciar, proiectul aducand o serie de solutii in acest sens (ex.: se reglementeaza primar atributiile inspectorilor judiciari in materie, se consacra dreptul acestora de a exercita actiunea disciplinara, de a dispune masuri in cadrul procedurii disciplinare). Cu toate acestea, avand in vedere ca inspectorul judiciar se afla intr-o structura ierarhica, rezolutiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul sef, cu posibilitatea acestuia de a modifica solutia, in scris si motivat.
In vederea asigurarii impartialitatii, proiectul prevede ca modul de repartizare a sesizarilor si a dosarelor disciplinare catre inspectorii judiciari se face in sistem computerizat sau in alt mod care asigura repartizarea aleatorie a dosarelor.
In ceea ce priveste organizarea noii Inspectii Judiciare, mentionam ca aceasta dobandeste personalitate juridica, posturile si personalul fiind preluate de la actuala Inspectie Judiciara care functioneaza pe langa Consiliul Superior al Magistraturii. Din acest motiv, proiectul nu presupune posturi noi ori cheltuieli bugetare suplimentare, ci doar o reorganizare sub aspect structural a institutiei. Conform proiectului, posturile Inspectiei Judiciare vor fi preluate din numarul maxim de posturi finantate Consiliului Superior al Magistraturii prin legea bugetara anuala.



Citeşte mai multe despre:    Raspunderea disciplinara    Magistrati    ICCJ    Legea 303/2004

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Prof. univ. dr. Ion Traian Stefanescu s-a stins. Condoleante!
14 Mar 2020 | 636

ICCJ: interdictia magistratilor si personalului asimilat de a beneficia de pensie de serviciu si indemnizatie nu se aplica in cazul condamnarilor pentru infractiuni savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii 118/2004
16 Oct 2019 | 1095

CEDO - nu exista semne de lipsa de impartialitate a judecatorilor - Ilie c. Romaniei
28 Sep 2019 | 425

CSM a aprobat normele privind asigurarea de raspundere civila profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor.
13 Jun 2019 | 1055

Tribunalul Bucuresti anunta protest: toate dosarele care au termen in intervalul 28 februarie - 7 martie, cu exceptia urgentelor, vor fi amanate
28 Feb 2019 | 1020

[CARTE] Codul muncii comentat, av. Marius-Catalin Predut. Editia a 2-a
06 Feb 2019 | 1275



Articole Juridice

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Izolarea si carantina in coronacriza. Efecte juridice si economico-sociale
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Procedura prealabila este obligatorie ori de cate ori legea speciala prevede dreptul partii de a se adresa instantei de contencios administrativ
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2271/2016

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Magistrat. Abatere disciplinara. Manifestari care aduc atingere prestigiului justitiei savarsite in afara exercitarii atributiilor de serivici. Obligatia de rezerva.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei