Un monopol al pariurilor hipice in afara hipodromului poate fi justificat daca urmareste in mod coerent si sistematic obiectivul privind lupta impotriva pericolelor legate de jocurile de noroc

Reglementarea franceza confera un monopol cu privire la administrarea pariurilor hipice in afara hipodromului in favoarea Groupement da��intA�rA�t A�conomique Pari Mutuel Urbain (PMU). In luna iulie 2005, Zeturf Ltd, o societate de drept maltez care presteaza servicii de pariuri hipice pe internet, a solicitat autoritatilor franceze abrogarea acestei reglementari. Zeturf beneficiaza de o licenta eliberata de autoritatea malteza de reglementare a jocurilor de noroc si propune, printre altele, pariuri pentru cursele hipice franceze prin intermediul site-ului sau internet. Conseil da��A�tat (Franta), sesizat cu litigiul, adreseaza Curtii de Justitie intrebarea daca acest obstacol in calea liberei prestari a serviciilor reprezentat de reglementarea franceza in materia pariurilor hipice este justificat. De asemenea, se solicita sa se stabileasca daca justificarea atingerii aduse liberei prestari a serviciilor trebuie apreciata numai din punctul de vedere al restrictiilor privind oferta de pariuri hipice online sau din punctul de vedere al ansamblului sectorului pariurilor hipice, oricare ar fi forma sub care acestea sunt propuse si accesibile jucatorilor.

Prin hotararea pronuntata Curtea aminteste ca statele membre sunt in principiu libere sa fixeze obiectivele politicii lor in materie de jocuri de noroc si, eventual, sa defineasca cu precizie nivelul de protectie urmarit. Astfel cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, un stat membru care urmareste sa asigure un nivel de protectie extrem de ridicat pentru consumatorii din sectorul jocurilor de noroc poate considera ca numai acordarea de drepturi exclusive unui organism unic supus unui control strict din partea autoritatilor publice este de natura sa controleze riscurile legate de acest sector si sa urmareasca obiectivul privind prevenirea incitarii la cheltuieli excesive legate de jocuri si lupta impotriva dependentei de joc intr-un mod suficient de eficace.

In aceasta privinta, Curtea aduce doua precizari referitoare la verificarea obiectivelor urmarite prin reglementarea nationala si la controlul efectiv exercitat de catre autoritatile publice asupra PMU. In ceea ce priveste obiectivele urmarite, Curtea arata ca, potrivit informatiilor care i-au fost furnizate, reglementarea franceza urmareste in special doua obiective: pe de o parte, lupta impotriva fraudei, precum si a spalarii de bani in sectorul pariurilor hipice si, pe de alta parte, protectia ordinii sociale tinand cont de efectele jocurilor de noroc asupra indivizilor si a societatii. Aceste obiective pot justifica, in principiu, unele obstacole in calea liberei prestari a serviciilor in materie de jocuri de noroc. Cu toate acestea, instituirea unei masuri atat de restrictive precum un monopol nu se poate justifica decat in vederea asigurarii unui nivel de protectie extrem de ridicat in privinta acestor obiective. In consecinta, va fi de competenta instantei nationale sa verifice daca autoritatile nationale urmareau cu adevarat, la data faptelor, sa asigure un astfel de nivel de protectie extrem de ridicat si daca, avand in vedere acest nivel de protectie urmarit, era necesara instituirea unui monopol . In ceea ce priveste controlul activitatilor PMU, Curtea retine ca pare sa existe un grad de control statal extrem de strict cu privire la organizarea pariurilor hipice in Franta. Astfel, statul francez exercita un control direct asupra functionarii operatorului exclusiv, asupra organizarii evenimentelor care fac obiectul pariurilor, asupra tipurilor de pariuri autorizate si a canalelor de distributie a acestora, inclusiv asupra proportiei castigurilor in raport cu mizele, precum si asupra derularii si a supravegherii acestor activitati reglementate.

Cu toate acestea, Curtea aminteste ca o legislatie nationala nu poate garanta realizarea obiectivelor invocate - lupta impotriva activitatilor criminale si frauduloase si protectia ordinii sociale - decat in cazul in care raspunde cu adevarat preocuparii privind atingerea acestora in mod coerent si sistematic. Revine, in consecinta, instantei nationale sarcina sa verifice, in special in lumina evolutiei pietei jocurilor de noroc din Franta, daca controalele statale ale activitatilor PMU sunt efectiv puse in aplicare pentru urmarirea coerenta si sistematica a obiectivelor vizate prin instituirea sistemului de exclusivitate in favoarea PMU.

In ceea ce priveste problema daca piata pariurilor hipice online poate fi considerata ca fiind distincta de ansamblul acestui sector, Curtea aminteste ca internetul constituie un simplu canal de oferta de jocuri de noroc. Piata pariurilor hipice ar trebui, asadar, in principiu, sa fie luata in considerare in ansamblul sau, independent de intrebarea daca pariurile in cauza sunt propuse pe canale traditionale, prin intermediul amplasamentelor fizice, sau pe internet. Astfel, instanta nationala ar trebui sa examineze o eventuala restrictie privind activitatea de colectare de pariuri independent de suportul pe care acestea se efectueaza.

In aceasta privinta, Curtea a avut deja ocazia sa sublinieze anumite particularitati legate de oferta de jocuri de noroc prin internet. Curtea a observat in special ca, din cauza lipsei de contact direct intre consumator si operator, jocurile de noroc accesibile prin internet implica riscuri de natura diferita si de o importanta sporita in raport cu pietele traditionale ale unor asemenea jocuri in ceea ce priveste eventualele fraude savarsite de operatori impotriva consumatorilor. Pe de alta parte, facilitatea deosebita si permanenta accesului la jocurile propuse pe internet, precum si volumul si frecventa potential ridicate ale unei astfel de oferte cu caracter international, intr-un mediu care, in plus, se caracterizeaza prin izolarea jucatorului, prin anonimat si prin absenta unui control social, constituie tot atatia factori de natura sa favorizeze dependenta de joc si cheltuielile excesive legate de acesta, precum si, prin urmare, sa determine cresterea consecintelor sociale si morale negative care au legatura cu acesta.

In consecinta, Curtea se pronunta in sensul ca pentru aprecierea atingerii aduse liberei prestari a serviciilor de catre un sistem care consacra un regim de exclusivitate pentru organizarea pariurilor hipice, instantele nationale trebuie sa tina cont de ansamblul canalelor de comercializare a acestor pariuri, cu exceptia cazului in care recurgerea la internet are drept consecinta agravarea riscurilor legate de jocurile de noroc vizate dincolo de cele existente in ceea ce priveste jocurile comercializate pe canale traditionale.

Prin urmare, in prezenta unei reglementari nationale precum cea aflata in vigoare la data faptelor, care se aplica in acelasi mod ofertei de pariuri hipice online si celei efectuate pe canale traditionale si cu privire la care legiuitorul national nu a considerat ca era necesar sa opereze o distinctie intre diferitele canale de comercializare, este necesar ca atingerea adusa liberei prestari a serviciilor sa se aprecieze din punctul de vedere al restrictiilor privind ansamblul sectorului pariurilor hipice.