Prima pagină
» Articole juridice
» CEDO. Justitie Europeana
» Titlul executoriu european instituit de Regulamentul CE nr.805/2004
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Titlul executoriu european instituit de Regulamentul CE nr.805/2004
Publicat: 15 May 2009
12311 citiri
Sursa: Autor Dr.Gabriela Raducan | www.grlaw.ro
Secţiunea:
CEDO. Justitie Europeana
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Prin Conventia de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 s-a creat cadrul normativ al recunoasterii si executarii hotararilor judecatoresti intre statele membre, in spatiul comunitar. Ca urmare a acestei conventii s-a initiat instituirea unui sistem de principii si reguli, in scopul aplicarii uniforme a unor norme procedurale in Uniunea Europeana.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Caracter strain al unui element cuprins intr-un raport juridic, necesitand aplicarea unei alte legislatii nationale.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
In materie penala, conform art.14 Cod Procedura Penala, dreptul persoanei vatamate, constituita ca parte civila, de a alatura si exercita actiunea civila fie celei penale in cadrul procesului penal, fie inaintarea acesteia instantei civile.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Consimtamant scris al cumparatorului adresat adresat bancii sale prin care o autorizeaza sa plateasca din contul sau suma de bani cuvenita furnizorului si inscrisa pe documentul de plata.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel
putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata
relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
(Issuer)
Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act adoptat de organele de stat,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act adoptat de organele de stat,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Inscris prin care o persoana este chemata in fata otganului de urmarire penala, a instantei de judecata penala sau civila ori a altui organ de jurisdictie in legatura cu un proces.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
(Force majeure)
Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
(Issuer)
Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Prin Regulamentul nr.44/2001 al Consiliului (cunoscut si sub denumirea „Bruxelles I”) s-au simplificat conditiile recunoasterii si punerii in executare a hotararilor in spatiul comunitar european.
In 1999, la Tampera a avut loc reuniunea Consiliului European. Consiliul si Comisia si-au propus sa elaboreze o serie de norme legale cu privire la acele institutii de procedura civila, care sa serveasca si sa simplifice cooperarea judiciara europeana.
La 30 noiembrie 2000, s-a aprobat Programul comun de masuri al Comisiei si al Consiliului privind recunoasterea hotararilor in materie civila si comerciala. Cu aceasta ocazie se propune eliminarea exequator-ului pentru creantele necontestate si inlocuirea acestei proceduri cu un titlu executoriu european. Abia in anul 2002, Comisia a adoptat propunerea de regulement al Consiliului CE cu privire lqa titlul executoriu european ce urmeaza a fi utilizat in cazul creantelor necontestate.
La 21 ianuarie 2005 a intrat in vigoare Regulamentul CE nr.805/2004 al Parlamentului Europei si al Consiliului din 21.04.2004. In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, acest act normativ devine aplicabil in mod direct si in Romania astfel incat, apreciem ca pentru ipotezele reglementate prin continutul sau (domeniul de aplicare este, in realitate, mai larg decat denumirea sa, mai exact se aplica si creantelor contestate, nu doar celor necontestate) urmeaza a fi aplicat cu prioritate in concursul cu Legea nr.105/1992 privind reglementarea unor raporturi de drept international privat, daca raporturile in discutie si elementul de extraneitate se creeaza intre statele membre.
De cealalta parte, daca raporturile juridice se creeaza intre un stat membru (de plida, Romania) si un stat extra-comunitar, atunci se vor aplica regulile dreptului international privat .
In conformitate cu art.1 din Regulamentul CE nr.805/2004, acest act normativ instituie crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate, in scopul „de a asigura libera circulatie a deciziilor, tranzactiilor judiciare si actelor autentice in toate statele membre, fara a fi necesara recurgerea la proceduri intermediare in statul membru de executare, prealabile recunoasterii si executarii”.
Regulamentul nu impune statelor membre adaptarea legislatiei nationale la normele de procedura prevazute de acesta – existand, deci, un drept de optiune al partii interesate (de regula, creditorul) - dar, in ipoteza in care aceste norme sunt respectate, atunci procedura de executare devine mai rapida si, nu in ultimul rand, mai eficienta, intrucat se elimina exequator-ul.
Pe de alta parte, aceasta noua procedura ofera mai multe avantaje decat procedura exequator-ului simplificat, reglementata de Regulamentul („Bruxelles I”) Consiliului CE nr.44/2001 din 22 decembrie 2000 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea deciziilor in materie civila si comerciala, modificat prin Regulamentul Comisiei CE nr.1496/2002.De aceea spuneam ca cererea de certificare ca titlu executoriu european intemeiata pe Regulamentul CE nr.805/2004 in privinta creantelor necontestate nu este obligatorie pentru creditor, acesta putand opta pentru procedura exequator-ului instituita de Regulamentul „Bruxelles I”.
Domeniul de aplicare al Regulamentului CE nr.805/2004:
Regulamentul este aplicabil atat in materie civila, cat si in materie comerciala, neavand relevanta natura jurisdictiei, dar excluzand potrivit art. 2 pct. 1 „ chestiunile de domeniul fiscal, vamal sau administrativ, nici raspunderea statului pentru acte sau omisiuni comise in exercitarea autoritatii publice („acta jure imperii”)” .
De asemenea, art. 2 pct. 2, Regulamentul nu se aplica cu privire la:
(a) starea si capacitatea persoanelor fizice, regimuri matrimoniale, testamente si succesiuni;
(b) falimente, concordate sau altor proceduri similare;
(c) securitatea sociala;
(d) arbitraj.
Conditiile creantei necontestate
Prin notiunea de creanta art.4 alin.2 din Regulament defineste „dreptul la o suma de bani determinata care a devenit exigibila sau a carei data scadenta a fost indicata in hotarare, in tranzactia judiciara sau in actul autentic”.
Potrivit dispozitiilor art.5-7 ale Preambulului Regulamentului sfera „creantelor necontestate” ar trebui sa includa toate ipotezele in care un creditor - in lipsa oricarei contestatii din partea debitorului cu privind natura si valoarea unei creante pecuniare - a obtinut fie o hotarare judecatoreasca contra debitorului, fie un act executoriu care necesita o acceptare expresa a debitorului, chiar daca acesta este o tranzactie judiciara sau un act autentic.
Potrivit Regulamentului, o creanta se considera necontestata:
- atunci cand debitorul a recunoscut-o expres, fie acceptand-o, fie semnand o tranzactie care a fost aprobata de o instanta judecatoreasca sau incheiata in fata unei instante judecatoresti in cadrul lunei proceduri judiciare;
- atunci cand debitorul debitorul nu i s-a opus niciodata, potrivit normelor de procedura ale statului membru de origine, in cursul procedurii judiciare;
- atunci cand debitorul, desi initial a contestat creanta in cadrul procedurii judiciare, ulterior nu s-a mai prezentat sau nu a fost reprezentat in cadrul unei sedinte de judecata privind aceasta creanta, a.i. aceasta atitudine sa poata fi asimilata drept recunoastere tacita a creantei sau a faptelor invocate de creditor in temeiul legislatiei statului membru de origine;
- atunci cand debitorul a recunoscut creanta in mod expres, intr-un act autentic.
Din interpretarea acestor dispozitii, putem retine preocuparea legiuitorului Regulamentului de a asigura respectarea principiului fundamental al dreptului la aparare, debitorul trebuind a fi incunostiintat cu suficient timp inainte de actiunea promovata de creditor, pentru a se putea apara, deoarece art.13 din Preambulul Regulamentului dispune ca, tinand cont de diferentele dintre statele membre in privinta normelor de procedura civila, in special de acelea care reglementeaza notificarea si comunicarea actelor, trebuie data o definitie exacta si detaliata a acestor standarde minime, deoarece “un mod de notificare sau de comunicare bazat pe o fictiune juridica in ceea ce priveste respectarea acestor standarde minime nu poate fi considerat suficient in scopul certificarii unei hotarari judecatoresti ca titlu executoriu european.”
Prin hotarare judecatoreasca in sensul Regulamenttului se intelege «orice hotarare pronuntata de o instanta judecatoreasca dintr-un stat membru, oricare ar fi denumirea care i se da, precum „decizie”, „sentinta”, „ordonanta” sau „hotarare de executare”, precum si stabilirea de catre grefier a sumei reprezentand cheltuielile de judecata» , iar prin act autentic art.4 pct.3 desemneaza:
1) fie un act intocmit / inregistrat in mod formal drept act autentic si a carui autenticitate priveste semnatura si continutul actului autentic ori “a fost stabilita de catre o autoritate publica sau orice autoritate imputernicita in acest sens de catre statul membru de origine”,
2) fie “o conventie in materie de obligatii de intretinere incheiata cu autoritatile administrative sau autentificata de acestea”.
O dispozitie foarte importanta, cu caracter de noutate pentru dreptul nostru intern, este cuprinsa in art.5 din Regulament, prin care se elimina procedura de exequator, in mod expres: ”o hotarare judecatoreasca care a fost certificata ca titlu executoriu european in statul membru de origine este recunoscuta si executata in celelalte state membre, fara a fi necesara incuviintarea executarii si fara a fi posibila contestarea recunoasterii sale “. Insa, asa cum aratam mai sus, cererea de certificare ca titlu executoriu european intemeiata pe Regulamentul CE nr.805/2004 in privinta creantelor necontestate nu este obligatorie pentru creditor, acesta putand opta pentru procedura exequator-ului instituita de Regulamentul „Bruxelles I”.
Conditiile de certificare si eliberare a titlului executoriu european. Rectificarea sau retragerea titlului executoriu european. Efecte .
Pentru ca o hotarare judecatoreasca privind o creanta necontestata pronuntata intr-un stat membru sa fie certificata drept titlu executoriu european daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- hotararea sa fie executorie in statul membru de origine (chiar daca in statul unde urmeaza a se pune in executare, potrivit dreptului intern al acestuia, nu ar avea caracter executoriu – a se vedea art.1, art. 5, art. 20 § 1 alin.2 si art. 21 § 2 din Reg.CE 805/2004);
- hotararea sa nu fie incompatibila cu normele de competenta prevazute de Regulamentul (CE) nr. 44/2001 capitolul II sectiunile 3 si 6;
- procedura judiciara din statul membru de origine sa fi indeplinit conditiile prevazute de capitolului III privind o creanta necontestata in sensul articolului 3 alineatul (1) literele (b) sau (c);
- hotararea sa fie fost pronuntata in statul membru in care isi are domiciliul debitorul, in sensul articolului 59 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001, ori de cate ori este vorba despre o creanta necontestata in sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulament, creanta care se raporteaza la un contract incheiat de o persoana - consumatorul, pentru o utilizare care se poate considera ca fiind straina de activitatea sa profesionala si in care debitorul este consumatorul.
Potrivit art.7, daca hotararea judecatoreasca executorie dispune asupra cheltuielilor de judecata, inclusiv asupra dobanzilor, aceasta dispozitie se certifica, de asemenea, ca titlu executoriu european in privinta cheltuielillor.
Cu titlu exceptional, in ipoteza in care, in cursul procedurii in justitie, debitorul s-a opus in mod special obligatiei sale de a-si asuma cheltuielile respective, potrivit legislatiei statului membru de origine, cheltuielile de judecata si/sau dobanzile aplicate acestora nu se vor certifica drept titlu executoriu european.
Pentru situatia in care instanta investita legal cu certificarea constata ca numai anumite parti din hotarare sunt conforme cu cerintele Regulamentului, va dispune doar eliberarea un certificat de titlu executoriu european partial pentru aceste parti (art.8).
Certificatul de titlu executoriu european se elibereaza utilizand formularul tip prevazut in anexa I a Regulamentului, dar se va completa in limba hotararii judecatoresti (competenta apartinand instantei din statul emitent al hotararii/titlului executoriu).
Este posibila si rectificarea sau retragerea certificatului de titlu executoriu european, de catre instanta judecatoreasca competenta, pe baza cererii ce i-a fost adresata si care va fi solutionata in temeiul legislatiei statului membru de origine. Astfel, certificatul de titlu executoriu european este:
- rectificat, in ipoteza in care, ca urmare a unei erori materiale, s-a produs o neconcordanta intre hotarare si certificat;
- retras, in situatia in care este evident ca certificatul a fost eliberat in mod neintemeiat, avand in vedere cerintele prevazute de prezentul regulament.
Trebuie subliniat ca eliberarea unui certificat de titlu executoriu european nu este supusa niciunei cai de atac.
In ce priveste efectele certificatului de titlu executoriu european, art. 11 din Regulament, dispune in mod imperativ ca acesta “nu produce efecte decat in limitele fortei executorii a hotararii”.
• Norme procedurale. Standarde minime aplicabile procedurilor privind creantele necontestate
In primul rand, art.12 alin.1 dispune ca nicio hotarare privind o creanta necontestata nu ar putea fi certificata drept titlu executoriu european decat in situatia in care procedura judiciara din statul membru de origine a respectat intocmai conditiile de procedura mentionate de capitolul III din Regulament, iar in alineatul secund se fixeaza o extrapolare, dispunandu-se ca „aceleasi conditii se aplica si eliberarii certificatului de titlu executoriu european sau certificatului de inlocuire in sensul articolului 6 alineatul (3), unei hotarari pronuntate ca urmare a unei actiuni intentate impotriva altei hotarari in cazul in care, la momentul pronuntarii hotararii in calea de atac, erau indeplinite conditiile mentionate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) sau (c).”
In privinta formalitatilor procedurale privind citarea si comunicarea ce trebuie indeplinite art.13 distinge urmatoarele patru modalitati de notificare sau comunicare a cererii de sesizare a instantei sau a altui act de procedura echivalent:
1) prin notificare ori comunicare personala, pe data primirii, debitorul semnand o confirmare de primire;
2) prin notificare ori comunicare personala folosind un document semnat de persoana competenta care a efectuat notificarea sau comunicarea, aceasta persoana trebuind sa faca mentiune atat despre faptul ca debitorul a primit actul sau ca a refuzat sa-l primeasca fara vreun motiv legitim, cat si despre data la care actul a fost notificat sau comunicat;
3) prin notificare sau comunicare pe cale postala, pe data primirii debitorul semnand o confirmare de primire;
4) prin notificare sau comunicare pe cale electronica, cum ar fi faxul ori posta electronica, pe data primirii debitorul semnand si trimitand o confirmare de primire.
De asemenea, art.13 alin. (2) prevede ca orice citatie in vederea prezentarii poate fi notificata sau comunicata debitorului atat prin cele patru modalitati descrise mai sus, dar “si verbal in cursul unei sedinte anterioare privind aceeasi creanta si consemnata in procesul verbal al respectivei sedinte.”
Totodata, art.14 din Regulament dispune ca actul de sesizare a instantei sau orice act echivalent, precum si orice citatie in vederea prezentarii se poate notifica sau comunica debitorului, prin una din urmatoarele modalitati:
- prin notificare sau comunicare personala, la adresa personala a debitorului, catre persoanele care locuiesc la aceeasi adresa cu acesta sau angajate la aceasta adresa;
- daca debitorul este o persoana juridica ori un lucrator care desfasoara o activitate independenta, notificarea sau comunicarea personala, se va face la sediile comerciale ale debitorului, catre persoanele angajate de catre debitor;
- depunerea actului in cutia postala a debitorului;
- depunerea actului la oficiul postal ori la o autoritate publica competenta, urmata de comunicarea scrisa a acestei depuneri in cutia postala a debitorului, dar, in aceste ipoteze, trebuie ca acea comunicare scrisa sa mentioneze clar natura judiciara a actului sau faptul ca valoreaza notificare sau comunicare si ca are drept efect curgerea termenelor;
- pe cale postala, fara dovada prevazuta in art.14 alin. (3), cand debitorul are o adresa in statul membru de origine;
- prin mijloace electronice, care permit o confirmare de primire automata, cu conditia ca debitorul sa fi acceptat in prealabil, in mod expres, aceasta modalitate de notificare sau comunicare .
In conformitate cu art.14 alin.(2), daca adresa debitorului nu este cunoscuta cu certitudine, modalitatile de notificare sau comunicare indicate mai sus, nu se admit.
Dovada notificarii sau comunicarii unui act in conformitate cu art.14 alineatul (1) literele (a)-(d) se atesta potrivit dispozitiilor art.14 alin (3) din Regulament :
- fie printr-un act semnat de persoana competenta, care a efectuat notificarea sau comunicarea si care va trebui sa mentioneze urmatoarele elemente: modul de notificare sau de comunicare utilizat, data notificarii sau comunicarii, iar in cazul in care actul a fost notificat sau comunicat unei alte persoane decat debitorul, numele acestei persoane si legatura sa cu debitorul;
- fie printr-o confirmare de primire care provine de la persoana care a primit notificarea sau comunicarea, pentru aplicarea art.14 alin. (1) literele (a) si (b).
Notificarea sau comunicarea conforma cu articolul 13 sau cu articolul 14 poate fi facuta, de asemenea, unui reprezentant al debitorului (art.15).
Regulamentul instituie obligatia ca debitorul sa fie informat exact cu privire la creanta, motiv pentru care, dispune ca actul de sesizare a instantei sau actul echivalent trebuie sa cuprinda obligatoriu un minim de informatii: numele si adresele partilor, valoarea creantei, in ipoteza in care se percep si dobanzi, se va indica rata dobanzii si perioada pentru care se percep acestea, cu exceptia cazului in care dobanzile legale se adauga automat principalului in temeiul legislatiei statului membru de origine, mentiuni privind cauza cererii.
Tot Regulamentul prevede in mod expres prin art.17, elementele pe care trebuie sa le cuprinda actul de sesizare a instantei, actul echivalent, sau orice citatie in vederea prezentarii sau din documentele care le insotesc:
- care sunt cerintele procedurale necesare contestarii creantei, termenele prevazute pentru contestarea creantei in scris ori, dupa caz, data sedintei, numele si adresa institutiei careia trebuie adresat raspunsul sau in fata careia trebuie sa se prezinte debitorul, dar si necesitatea de a fi reprezentat de un avocat atunci cand asistenta juridica este obligatorie;
- care sunt consecintele lipsei de obiectii sau chiar ale neprezentarii, posibilitatea pronuntarii unei hotarari sau a unei proceduri de executare a hotararii contra debitorului si obligatia sa privind cheltuielile de judecata .
In art.18 se prevad si modurile de remediere a nerespectarii standardelor minime:
(1) Daca procedura urmata in statul membru de origine nu a respectat cerintele prevazute la articolele 13-17, se remediaza nerespectarea acestor cerinte, iar o hotarare poate fi certificata drept titlu executoriu european in ipoteza in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- s-a notificat/comunicat debitorului hotararea, potrivit dispozitiilor art. 13 sau art.14;
- debitorul a avut posibilitatea concreta de a contesta hotararea printr-o actiune care prevede o revizuire completa, iar acesta a fost informat corespunzator prin continutul hotararii sau in documentul insotitor al acesteia referitor la cerintele procedurale privind calea de atac, inclusiv numele si adresa institutiei la care trebuie introdusa calea de atac si, dupa caz, termenele exercitarii caii de atac, dar debitorul nu a exercitat nicio cale de atac/actiune impotriva hotararii, potrivit cu normele de procedura relevante.
(2) Daca procedura urmata in statul membru de origine nu a respectat cerintele prevazute la art. 13 sau art.14, incalcarea acestor prevederi se remediaza in ipoteza in care se dovedeste, prin atitudinea debitorului in cursul procedurii judiciare, ca acesta a primit personal actul care trebuia notificat sau comunicat, in timp util pentru a-si putea pregati apararea.
Regulamentul prevede o serie de standarde minime pentru revizuire si pentru cazuri exceptionale, prin dispozitiile art.19:
(1) o hotarare judecatoreasca poate fi certificata drept titlu executoriu european doar in situatia in care debitorul are dreptul, in temeiul legislatiei statului membru de origine, de a solicita o revizuire a hotararii in cauza, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a. actul de sesizare a instantei, alt act echivalent sau, dupa caz, citatia in vederea prezentarii a fost notificata sau comunicata prin una din modalitatile prevazute la articolul 14;
b. notificarea sau comunicarea nu au ajuns in timp util pentru a-i permite debitorului sa-si pregateasca apararea, fara vreo culpa din partea acestuia ori debitorul a fost impiedicat sa conteste creanta din motive de forta majora sau ca urmare a unor circumstante extraordinare, fara vreo culpa din partea acestuia, dar “cu conditia ca acesta sa actioneze rapid in ambele cazuri”.
(2) O dispozitie extrem de importanta o regasim in art.19 alin.(2) in care se dispune ca art.19 din Regulament “nu aduce atingere posibilitatii pe care o au statele membre de a permite o revizuire a hotararii judecatoresti in conditii mai favorabile decat cele prevazute la art.19 alin. (1).”
Uzitand si de argumentul topografiei textului, acest alineat secund instituie expres posibilitatea derogarii de la conditiile prevazute de primul alineat, care ar urma sa se aplice fie in ipoteza in care intr-un anumit stat memebru ce a fost sesizat cu certificarea titlului executoriu european nu exista o cale de atac de reformare, ori, desi aceasta exista, titularul exercitarii unei asemenea cai de atac considera mai avantajoasa intemeierea acesteia pe dispozitiile Regulamentului si opteaza pentru aplicarea art.19 alin. (1).”
Insa, in toate cazurile, nu trebuie sa se aduca atingere prevederilor art. 21 § 2 din Reg.CE 805/2004, in sensul ca dreptul la revizuire este recunoscut doar in statul emitent al titlului executoriu, nu si instatul in care urmeaza a fi pus in executare in mod efectiv.
In 1999, la Tampera a avut loc reuniunea Consiliului European. Consiliul si Comisia si-au propus sa elaboreze o serie de norme legale cu privire la acele institutii de procedura civila, care sa serveasca si sa simplifice cooperarea judiciara europeana.
La 30 noiembrie 2000, s-a aprobat Programul comun de masuri al Comisiei si al Consiliului privind recunoasterea hotararilor in materie civila si comerciala. Cu aceasta ocazie se propune eliminarea exequator-ului pentru creantele necontestate si inlocuirea acestei proceduri cu un titlu executoriu european. Abia in anul 2002, Comisia a adoptat propunerea de regulement al Consiliului CE cu privire lqa titlul executoriu european ce urmeaza a fi utilizat in cazul creantelor necontestate.
La 21 ianuarie 2005 a intrat in vigoare Regulamentul CE nr.805/2004 al Parlamentului Europei si al Consiliului din 21.04.2004. In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, acest act normativ devine aplicabil in mod direct si in Romania astfel incat, apreciem ca pentru ipotezele reglementate prin continutul sau (domeniul de aplicare este, in realitate, mai larg decat denumirea sa, mai exact se aplica si creantelor contestate, nu doar celor necontestate) urmeaza a fi aplicat cu prioritate in concursul cu Legea nr.105/1992 privind reglementarea unor raporturi de drept international privat, daca raporturile in discutie si elementul de extraneitate se creeaza intre statele membre.
De cealalta parte, daca raporturile juridice se creeaza intre un stat membru (de plida, Romania) si un stat extra-comunitar, atunci se vor aplica regulile dreptului international privat .
In conformitate cu art.1 din Regulamentul CE nr.805/2004, acest act normativ instituie crearea unui titlu executoriu european pentru creantele necontestate, in scopul „de a asigura libera circulatie a deciziilor, tranzactiilor judiciare si actelor autentice in toate statele membre, fara a fi necesara recurgerea la proceduri intermediare in statul membru de executare, prealabile recunoasterii si executarii”.
Regulamentul nu impune statelor membre adaptarea legislatiei nationale la normele de procedura prevazute de acesta – existand, deci, un drept de optiune al partii interesate (de regula, creditorul) - dar, in ipoteza in care aceste norme sunt respectate, atunci procedura de executare devine mai rapida si, nu in ultimul rand, mai eficienta, intrucat se elimina exequator-ul.
Pe de alta parte, aceasta noua procedura ofera mai multe avantaje decat procedura exequator-ului simplificat, reglementata de Regulamentul („Bruxelles I”) Consiliului CE nr.44/2001 din 22 decembrie 2000 privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea deciziilor in materie civila si comerciala, modificat prin Regulamentul Comisiei CE nr.1496/2002.De aceea spuneam ca cererea de certificare ca titlu executoriu european intemeiata pe Regulamentul CE nr.805/2004 in privinta creantelor necontestate nu este obligatorie pentru creditor, acesta putand opta pentru procedura exequator-ului instituita de Regulamentul „Bruxelles I”.
Domeniul de aplicare al Regulamentului CE nr.805/2004:
Regulamentul este aplicabil atat in materie civila, cat si in materie comerciala, neavand relevanta natura jurisdictiei, dar excluzand potrivit art. 2 pct. 1 „ chestiunile de domeniul fiscal, vamal sau administrativ, nici raspunderea statului pentru acte sau omisiuni comise in exercitarea autoritatii publice („acta jure imperii”)” .
De asemenea, art. 2 pct. 2, Regulamentul nu se aplica cu privire la:
(a) starea si capacitatea persoanelor fizice, regimuri matrimoniale, testamente si succesiuni;
(b) falimente, concordate sau altor proceduri similare;
(c) securitatea sociala;
(d) arbitraj.
Conditiile creantei necontestate
Prin notiunea de creanta art.4 alin.2 din Regulament defineste „dreptul la o suma de bani determinata care a devenit exigibila sau a carei data scadenta a fost indicata in hotarare, in tranzactia judiciara sau in actul autentic”.
Potrivit dispozitiilor art.5-7 ale Preambulului Regulamentului sfera „creantelor necontestate” ar trebui sa includa toate ipotezele in care un creditor - in lipsa oricarei contestatii din partea debitorului cu privind natura si valoarea unei creante pecuniare - a obtinut fie o hotarare judecatoreasca contra debitorului, fie un act executoriu care necesita o acceptare expresa a debitorului, chiar daca acesta este o tranzactie judiciara sau un act autentic.
Potrivit Regulamentului, o creanta se considera necontestata:
- atunci cand debitorul a recunoscut-o expres, fie acceptand-o, fie semnand o tranzactie care a fost aprobata de o instanta judecatoreasca sau incheiata in fata unei instante judecatoresti in cadrul lunei proceduri judiciare;
- atunci cand debitorul debitorul nu i s-a opus niciodata, potrivit normelor de procedura ale statului membru de origine, in cursul procedurii judiciare;
- atunci cand debitorul, desi initial a contestat creanta in cadrul procedurii judiciare, ulterior nu s-a mai prezentat sau nu a fost reprezentat in cadrul unei sedinte de judecata privind aceasta creanta, a.i. aceasta atitudine sa poata fi asimilata drept recunoastere tacita a creantei sau a faptelor invocate de creditor in temeiul legislatiei statului membru de origine;
- atunci cand debitorul a recunoscut creanta in mod expres, intr-un act autentic.
Din interpretarea acestor dispozitii, putem retine preocuparea legiuitorului Regulamentului de a asigura respectarea principiului fundamental al dreptului la aparare, debitorul trebuind a fi incunostiintat cu suficient timp inainte de actiunea promovata de creditor, pentru a se putea apara, deoarece art.13 din Preambulul Regulamentului dispune ca, tinand cont de diferentele dintre statele membre in privinta normelor de procedura civila, in special de acelea care reglementeaza notificarea si comunicarea actelor, trebuie data o definitie exacta si detaliata a acestor standarde minime, deoarece “un mod de notificare sau de comunicare bazat pe o fictiune juridica in ceea ce priveste respectarea acestor standarde minime nu poate fi considerat suficient in scopul certificarii unei hotarari judecatoresti ca titlu executoriu european.”
Prin hotarare judecatoreasca in sensul Regulamenttului se intelege «orice hotarare pronuntata de o instanta judecatoreasca dintr-un stat membru, oricare ar fi denumirea care i se da, precum „decizie”, „sentinta”, „ordonanta” sau „hotarare de executare”, precum si stabilirea de catre grefier a sumei reprezentand cheltuielile de judecata» , iar prin act autentic art.4 pct.3 desemneaza:
1) fie un act intocmit / inregistrat in mod formal drept act autentic si a carui autenticitate priveste semnatura si continutul actului autentic ori “a fost stabilita de catre o autoritate publica sau orice autoritate imputernicita in acest sens de catre statul membru de origine”,
2) fie “o conventie in materie de obligatii de intretinere incheiata cu autoritatile administrative sau autentificata de acestea”.
O dispozitie foarte importanta, cu caracter de noutate pentru dreptul nostru intern, este cuprinsa in art.5 din Regulament, prin care se elimina procedura de exequator, in mod expres: ”o hotarare judecatoreasca care a fost certificata ca titlu executoriu european in statul membru de origine este recunoscuta si executata in celelalte state membre, fara a fi necesara incuviintarea executarii si fara a fi posibila contestarea recunoasterii sale “. Insa, asa cum aratam mai sus, cererea de certificare ca titlu executoriu european intemeiata pe Regulamentul CE nr.805/2004 in privinta creantelor necontestate nu este obligatorie pentru creditor, acesta putand opta pentru procedura exequator-ului instituita de Regulamentul „Bruxelles I”.
Conditiile de certificare si eliberare a titlului executoriu european. Rectificarea sau retragerea titlului executoriu european. Efecte .
Pentru ca o hotarare judecatoreasca privind o creanta necontestata pronuntata intr-un stat membru sa fie certificata drept titlu executoriu european daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- hotararea sa fie executorie in statul membru de origine (chiar daca in statul unde urmeaza a se pune in executare, potrivit dreptului intern al acestuia, nu ar avea caracter executoriu – a se vedea art.1, art. 5, art. 20 § 1 alin.2 si art. 21 § 2 din Reg.CE 805/2004);
- hotararea sa nu fie incompatibila cu normele de competenta prevazute de Regulamentul (CE) nr. 44/2001 capitolul II sectiunile 3 si 6;
- procedura judiciara din statul membru de origine sa fi indeplinit conditiile prevazute de capitolului III privind o creanta necontestata in sensul articolului 3 alineatul (1) literele (b) sau (c);
- hotararea sa fie fost pronuntata in statul membru in care isi are domiciliul debitorul, in sensul articolului 59 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001, ori de cate ori este vorba despre o creanta necontestata in sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) sau (c) din Regulament, creanta care se raporteaza la un contract incheiat de o persoana - consumatorul, pentru o utilizare care se poate considera ca fiind straina de activitatea sa profesionala si in care debitorul este consumatorul.
Potrivit art.7, daca hotararea judecatoreasca executorie dispune asupra cheltuielilor de judecata, inclusiv asupra dobanzilor, aceasta dispozitie se certifica, de asemenea, ca titlu executoriu european in privinta cheltuielillor.
Cu titlu exceptional, in ipoteza in care, in cursul procedurii in justitie, debitorul s-a opus in mod special obligatiei sale de a-si asuma cheltuielile respective, potrivit legislatiei statului membru de origine, cheltuielile de judecata si/sau dobanzile aplicate acestora nu se vor certifica drept titlu executoriu european.
Pentru situatia in care instanta investita legal cu certificarea constata ca numai anumite parti din hotarare sunt conforme cu cerintele Regulamentului, va dispune doar eliberarea un certificat de titlu executoriu european partial pentru aceste parti (art.8).
Certificatul de titlu executoriu european se elibereaza utilizand formularul tip prevazut in anexa I a Regulamentului, dar se va completa in limba hotararii judecatoresti (competenta apartinand instantei din statul emitent al hotararii/titlului executoriu).
Este posibila si rectificarea sau retragerea certificatului de titlu executoriu european, de catre instanta judecatoreasca competenta, pe baza cererii ce i-a fost adresata si care va fi solutionata in temeiul legislatiei statului membru de origine. Astfel, certificatul de titlu executoriu european este:
- rectificat, in ipoteza in care, ca urmare a unei erori materiale, s-a produs o neconcordanta intre hotarare si certificat;
- retras, in situatia in care este evident ca certificatul a fost eliberat in mod neintemeiat, avand in vedere cerintele prevazute de prezentul regulament.
Trebuie subliniat ca eliberarea unui certificat de titlu executoriu european nu este supusa niciunei cai de atac.
In ce priveste efectele certificatului de titlu executoriu european, art. 11 din Regulament, dispune in mod imperativ ca acesta “nu produce efecte decat in limitele fortei executorii a hotararii”.
• Norme procedurale. Standarde minime aplicabile procedurilor privind creantele necontestate
In primul rand, art.12 alin.1 dispune ca nicio hotarare privind o creanta necontestata nu ar putea fi certificata drept titlu executoriu european decat in situatia in care procedura judiciara din statul membru de origine a respectat intocmai conditiile de procedura mentionate de capitolul III din Regulament, iar in alineatul secund se fixeaza o extrapolare, dispunandu-se ca „aceleasi conditii se aplica si eliberarii certificatului de titlu executoriu european sau certificatului de inlocuire in sensul articolului 6 alineatul (3), unei hotarari pronuntate ca urmare a unei actiuni intentate impotriva altei hotarari in cazul in care, la momentul pronuntarii hotararii in calea de atac, erau indeplinite conditiile mentionate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) sau (c).”
In privinta formalitatilor procedurale privind citarea si comunicarea ce trebuie indeplinite art.13 distinge urmatoarele patru modalitati de notificare sau comunicare a cererii de sesizare a instantei sau a altui act de procedura echivalent:
1) prin notificare ori comunicare personala, pe data primirii, debitorul semnand o confirmare de primire;
2) prin notificare ori comunicare personala folosind un document semnat de persoana competenta care a efectuat notificarea sau comunicarea, aceasta persoana trebuind sa faca mentiune atat despre faptul ca debitorul a primit actul sau ca a refuzat sa-l primeasca fara vreun motiv legitim, cat si despre data la care actul a fost notificat sau comunicat;
3) prin notificare sau comunicare pe cale postala, pe data primirii debitorul semnand o confirmare de primire;
4) prin notificare sau comunicare pe cale electronica, cum ar fi faxul ori posta electronica, pe data primirii debitorul semnand si trimitand o confirmare de primire.
De asemenea, art.13 alin. (2) prevede ca orice citatie in vederea prezentarii poate fi notificata sau comunicata debitorului atat prin cele patru modalitati descrise mai sus, dar “si verbal in cursul unei sedinte anterioare privind aceeasi creanta si consemnata in procesul verbal al respectivei sedinte.”
Totodata, art.14 din Regulament dispune ca actul de sesizare a instantei sau orice act echivalent, precum si orice citatie in vederea prezentarii se poate notifica sau comunica debitorului, prin una din urmatoarele modalitati:
- prin notificare sau comunicare personala, la adresa personala a debitorului, catre persoanele care locuiesc la aceeasi adresa cu acesta sau angajate la aceasta adresa;
- daca debitorul este o persoana juridica ori un lucrator care desfasoara o activitate independenta, notificarea sau comunicarea personala, se va face la sediile comerciale ale debitorului, catre persoanele angajate de catre debitor;
- depunerea actului in cutia postala a debitorului;
- depunerea actului la oficiul postal ori la o autoritate publica competenta, urmata de comunicarea scrisa a acestei depuneri in cutia postala a debitorului, dar, in aceste ipoteze, trebuie ca acea comunicare scrisa sa mentioneze clar natura judiciara a actului sau faptul ca valoreaza notificare sau comunicare si ca are drept efect curgerea termenelor;
- pe cale postala, fara dovada prevazuta in art.14 alin. (3), cand debitorul are o adresa in statul membru de origine;
- prin mijloace electronice, care permit o confirmare de primire automata, cu conditia ca debitorul sa fi acceptat in prealabil, in mod expres, aceasta modalitate de notificare sau comunicare .
In conformitate cu art.14 alin.(2), daca adresa debitorului nu este cunoscuta cu certitudine, modalitatile de notificare sau comunicare indicate mai sus, nu se admit.
Dovada notificarii sau comunicarii unui act in conformitate cu art.14 alineatul (1) literele (a)-(d) se atesta potrivit dispozitiilor art.14 alin (3) din Regulament :
- fie printr-un act semnat de persoana competenta, care a efectuat notificarea sau comunicarea si care va trebui sa mentioneze urmatoarele elemente: modul de notificare sau de comunicare utilizat, data notificarii sau comunicarii, iar in cazul in care actul a fost notificat sau comunicat unei alte persoane decat debitorul, numele acestei persoane si legatura sa cu debitorul;
- fie printr-o confirmare de primire care provine de la persoana care a primit notificarea sau comunicarea, pentru aplicarea art.14 alin. (1) literele (a) si (b).
Notificarea sau comunicarea conforma cu articolul 13 sau cu articolul 14 poate fi facuta, de asemenea, unui reprezentant al debitorului (art.15).
Regulamentul instituie obligatia ca debitorul sa fie informat exact cu privire la creanta, motiv pentru care, dispune ca actul de sesizare a instantei sau actul echivalent trebuie sa cuprinda obligatoriu un minim de informatii: numele si adresele partilor, valoarea creantei, in ipoteza in care se percep si dobanzi, se va indica rata dobanzii si perioada pentru care se percep acestea, cu exceptia cazului in care dobanzile legale se adauga automat principalului in temeiul legislatiei statului membru de origine, mentiuni privind cauza cererii.
Tot Regulamentul prevede in mod expres prin art.17, elementele pe care trebuie sa le cuprinda actul de sesizare a instantei, actul echivalent, sau orice citatie in vederea prezentarii sau din documentele care le insotesc:
- care sunt cerintele procedurale necesare contestarii creantei, termenele prevazute pentru contestarea creantei in scris ori, dupa caz, data sedintei, numele si adresa institutiei careia trebuie adresat raspunsul sau in fata careia trebuie sa se prezinte debitorul, dar si necesitatea de a fi reprezentat de un avocat atunci cand asistenta juridica este obligatorie;
- care sunt consecintele lipsei de obiectii sau chiar ale neprezentarii, posibilitatea pronuntarii unei hotarari sau a unei proceduri de executare a hotararii contra debitorului si obligatia sa privind cheltuielile de judecata .
In art.18 se prevad si modurile de remediere a nerespectarii standardelor minime:
(1) Daca procedura urmata in statul membru de origine nu a respectat cerintele prevazute la articolele 13-17, se remediaza nerespectarea acestor cerinte, iar o hotarare poate fi certificata drept titlu executoriu european in ipoteza in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- s-a notificat/comunicat debitorului hotararea, potrivit dispozitiilor art. 13 sau art.14;
- debitorul a avut posibilitatea concreta de a contesta hotararea printr-o actiune care prevede o revizuire completa, iar acesta a fost informat corespunzator prin continutul hotararii sau in documentul insotitor al acesteia referitor la cerintele procedurale privind calea de atac, inclusiv numele si adresa institutiei la care trebuie introdusa calea de atac si, dupa caz, termenele exercitarii caii de atac, dar debitorul nu a exercitat nicio cale de atac/actiune impotriva hotararii, potrivit cu normele de procedura relevante.
(2) Daca procedura urmata in statul membru de origine nu a respectat cerintele prevazute la art. 13 sau art.14, incalcarea acestor prevederi se remediaza in ipoteza in care se dovedeste, prin atitudinea debitorului in cursul procedurii judiciare, ca acesta a primit personal actul care trebuia notificat sau comunicat, in timp util pentru a-si putea pregati apararea.
Regulamentul prevede o serie de standarde minime pentru revizuire si pentru cazuri exceptionale, prin dispozitiile art.19:
(1) o hotarare judecatoreasca poate fi certificata drept titlu executoriu european doar in situatia in care debitorul are dreptul, in temeiul legislatiei statului membru de origine, de a solicita o revizuire a hotararii in cauza, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a. actul de sesizare a instantei, alt act echivalent sau, dupa caz, citatia in vederea prezentarii a fost notificata sau comunicata prin una din modalitatile prevazute la articolul 14;
b. notificarea sau comunicarea nu au ajuns in timp util pentru a-i permite debitorului sa-si pregateasca apararea, fara vreo culpa din partea acestuia ori debitorul a fost impiedicat sa conteste creanta din motive de forta majora sau ca urmare a unor circumstante extraordinare, fara vreo culpa din partea acestuia, dar “cu conditia ca acesta sa actioneze rapid in ambele cazuri”.
(2) O dispozitie extrem de importanta o regasim in art.19 alin.(2) in care se dispune ca art.19 din Regulament “nu aduce atingere posibilitatii pe care o au statele membre de a permite o revizuire a hotararii judecatoresti in conditii mai favorabile decat cele prevazute la art.19 alin. (1).”
Uzitand si de argumentul topografiei textului, acest alineat secund instituie expres posibilitatea derogarii de la conditiile prevazute de primul alineat, care ar urma sa se aplice fie in ipoteza in care intr-un anumit stat memebru ce a fost sesizat cu certificarea titlului executoriu european nu exista o cale de atac de reformare, ori, desi aceasta exista, titularul exercitarii unei asemenea cai de atac considera mai avantajoasa intemeierea acesteia pe dispozitiile Regulamentului si opteaza pentru aplicarea art.19 alin. (1).”
Insa, in toate cazurile, nu trebuie sa se aduca atingere prevederilor art. 21 § 2 din Reg.CE 805/2004, in sensul ca dreptul la revizuire este recunoscut doar in statul emitent al titlului executoriu, nu si instatul in care urmeaza a fi pus in executare in mod efectiv.
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
JurisprudenţăIn cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi