Arestare preventiva. Prelungire.Neindeplinirea uneia din conditiile prevazute de art.148 lit. b c.p.p. Ordine publica. Inteles. Recurs.

Arestare preventiva. Prelungire.Neindeplinirea uneia din conditiile prevazute de art.148 lit. b c.p.p. Ordine publica. Inteles. Recurs.Pericolul pe care le-ar prezenta pentru societate lasarea in libertate a unui inculpat nu se presupune generic, ci trebuie dovedit si sa fie de ordinul evidentei.Se considera ca exista pericol pentru ordinea publica, atunci cand e posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala ocrotita prin art.1 C.p.p., printre care se enumera persoana,drepturile si libertatile ei, ca urmare a actvitatii infractorului posterioara faptei sau o reactie declansata de fapta comisa.(decizia penala nr.272/18.02.2003 CAB - Sectia I Penala)Prin incheierea de sedinta din 22.01.2003 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala s-a dispus prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului C.M., pe o durata de 30 zile de la 29.01.2003 la 27.02.2003 inclusiv, apreciindu-se ca subzista temeiurile care au fost avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, iar lasarea inculpatului in stare de libertate prezinta pericol pentru ordinea publica.Impotriva acestei incheieri a declarat recurs inculpatul C.M.,solicitand punerea sa in libertate, intrucat nu mai subzista temeiurile care au fost avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive - urmarirea penala a fost terminata, iar lasarea sa in libertate nu prezinta pericol pentru ordinea publica - nu e cunoscut cu antecedente penale, este singurul intretinator al familiei, a recunoscut si regretat fapta, iar societatea unde lucreaza are nevoie de munca sa.Curtea a constatat recursul inculpatului intemeiat.Astfel, pericolul pe care l-ar prezenta pentru societate lasarea in libertate a unui inculpat nu se presupune generic, ci trebuie sa fie de ordinul evidenteisi mai ales nemijlocit dovedit.Exista pericol pentru ordinea publica, atunci cand e posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala, ocrotita prin art.1 din C.p.p. (persoana, drepturile si libertatile ei) ca urmare a activitatii infractorului posterioara faptei sau o reactie declantata de fapta comisa de acesta.In speta, inculpatul nu s-a sustras cercetarilor, nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut si regretat faptele comise, inainte de savarsirea faptei era incadrat in munca, astfel ca aprecierea existentei pericolului pentru ordinea publica apare nejustificata.De asemenea, Curtea avand in vedere si dispozitiile art.6 din CEDO, privitoare la durata rezonabila a solutionarii unei cauze penale (inculpatul era arestat din decembrie 2002), a admis recursul inculpatului in baza art.385/15 pct.2,lit.d C.p.p., a casat incheierea de sedinta din 22.01.2003 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a II-a Penala si a dispus punerea in libertate a inculpatului C.M., daca nu e arestat in alta cauza.