Prima pagină
» Jurisprudenţă
» Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala
» Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal
Pronuntata de: Curtea Constitutionala
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 502 din 4 octombrie 2005, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 938 din 20 octombrie 2005
Roman Cristian-Constantin - membru al Parlamentului Romaniei.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Roman Cristian-Constantin - membru al Parlamentului Romaniei.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal, exceptie ridicata de D.E.M. in Dosarul nr. 141/2005 al Judecatoriei Roman .
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, deoarece critica autorului exceptiei vizeaza o problema de interpretare si de aplicare a prevederilor art. 215 din Codul penal si nicidecum o eventuala contradictie a acestora cu dispozitiile din Legea fundamentala.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 141/2005, Judecatoria Roman a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 215 din Codul penal.
Exceptia a fost ridicata de D.E.M. in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei cauze penale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca atat organul de urmarire penala, cat si instanta de judecata au interpretat gresit fapta si imprejurarile in care aceasta a fost comisa, incadrand-o in infractiunea de inselaciune prevazuta si pedepsita de art. 215 din Codul penal. Aceasta situatie este, in opinia autorului, de natura a-i ingradi liberul acces la justitie si dreptul la aparare in derularea unui proces penal care se judeca dupa norme interpretate si aplicate neunitar.
Judecatoria Roman opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin accesului liber la justitie sau dreptului la aparare. In acest sens a invocat jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1/1994 si Decizia nr. 16/1999, a statuat ca “liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia“.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate sunt norme de drept substantial care nu ingradesc sub nici un aspect dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime. Astfel, prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate incrimineaza variante ale infractiunii de inselaciune ca o grava fapta antisociala contra patrimoniului, constand in inselarea increderii participantilor la raporturile juridice patrimoniale. De altfel, in toate sistemele de drept inselaciunea ori escrocheria este o fapta incriminata si sever sanctionata.
De asemenea, art. 215 din Codul penal nu contine dispozitii contrare dreptului partilor de a beneficia in cursul procesului penal de toate garantiile dreptului la aparare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 215 din Codul penal, cu urmatorul continut:
"Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.
Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. (1), daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. (2).
Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .“
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 24 referitoare la Dreptul la aparare si ale art. 126 alin. (3) referitoare la interpretarea si aplicarea unitara a legii.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca sustinerea privind impiedicarea accesului la justitie nu poate fi primita in conditiile in care cauza la care se refera autorul exceptiei se afla chiar la instanta judecatoreasca, dupa cum nu poate fi primita nici sustinerea privind incalcarea dreptului sau la aparare, in conditiile in care, cauza aflandu-se in curs de judecata, autorul exceptiei poate uza de toate mijloacele de aparare prevazute de lege si poate exercita caile de atac impotriva hotararii pe care urmeaza sa o pronunte instanta.
Curtea constata, de asemenea, ca, in realitate, autorul exceptiei nu critica art. 215 din Codul penal, ci incadrarea juridica a faptei pentru care a fost trimis in judecata, ceea ce, in opinia sa, ii incalca dreptul la aparare si accesul liber la justitie.
Astfel, in cauza se pune o problema de aplicare a legii, si nu de constitutionalitate, deoarece aspectele referitoare la aplicarea legii nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, intrucat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei“.
In concluzie, avand in vedere ca problemele de aplicare a legii nu sunt de resortul contenciosului constitutional si ca in sustinerea exceptiei nu se reclama contrarietatea dispozitiilor legale atacate cu prevederile Legii fundamentale, Curtea constata ca exceptia este inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal, exceptie ridicata de D.E.M. in Dosarul nr. 141/2005 al Judecatoriei Roman .
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 octombrie 2005.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, deoarece critica autorului exceptiei vizeaza o problema de interpretare si de aplicare a prevederilor art. 215 din Codul penal si nicidecum o eventuala contradictie a acestora cu dispozitiile din Legea fundamentala.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 17 mai 2005, pronuntata in Dosarul nr. 141/2005, Judecatoria Roman a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 215 din Codul penal.
Exceptia a fost ridicata de D.E.M. in dosarul cu numarul de mai sus, avand ca obiect solutionarea unei cauze penale.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca atat organul de urmarire penala, cat si instanta de judecata au interpretat gresit fapta si imprejurarile in care aceasta a fost comisa, incadrand-o in infractiunea de inselaciune prevazuta si pedepsita de art. 215 din Codul penal. Aceasta situatie este, in opinia autorului, de natura a-i ingradi liberul acces la justitie si dreptul la aparare in derularea unui proces penal care se judeca dupa norme interpretate si aplicate neunitar.
Judecatoria Roman opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin accesului liber la justitie sau dreptului la aparare. In acest sens a invocat jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, prin Decizia Plenului nr. 1/1994 si Decizia nr. 16/1999, a statuat ca “liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia“.
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece dispozitiile legale criticate sunt norme de drept substantial care nu ingradesc sub nici un aspect dreptul persoanelor interesate de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime. Astfel, prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate incrimineaza variante ale infractiunii de inselaciune ca o grava fapta antisociala contra patrimoniului, constand in inselarea increderii participantilor la raporturile juridice patrimoniale. De altfel, in toate sistemele de drept inselaciunea ori escrocheria este o fapta incriminata si sever sanctionata.
De asemenea, art. 215 din Codul penal nu contine dispozitii contrare dreptului partilor de a beneficia in cursul procesului penal de toate garantiile dreptului la aparare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 215 din Codul penal, cu urmatorul continut:
"Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani.
Inselaciunea savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. (1), daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alin. (2).
Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .“
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile constitutionale ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 24 referitoare la Dreptul la aparare si ale art. 126 alin. (3) referitoare la interpretarea si aplicarea unitara a legii.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea constata ca sustinerea privind impiedicarea accesului la justitie nu poate fi primita in conditiile in care cauza la care se refera autorul exceptiei se afla chiar la instanta judecatoreasca, dupa cum nu poate fi primita nici sustinerea privind incalcarea dreptului sau la aparare, in conditiile in care, cauza aflandu-se in curs de judecata, autorul exceptiei poate uza de toate mijloacele de aparare prevazute de lege si poate exercita caile de atac impotriva hotararii pe care urmeaza sa o pronunte instanta.
Curtea constata, de asemenea, ca, in realitate, autorul exceptiei nu critica art. 215 din Codul penal, ci incadrarea juridica a faptei pentru care a fost trimis in judecata, ceea ce, in opinia sa, ii incalca dreptul la aparare si accesul liber la justitie.
Astfel, in cauza se pune o problema de aplicare a legii, si nu de constitutionalitate, deoarece aspectele referitoare la aplicarea legii nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, intrucat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei“.
In concluzie, avand in vedere ca problemele de aplicare a legii nu sunt de resortul contenciosului constitutional si ca in sustinerea exceptiei nu se reclama contrarietatea dispozitiilor legale atacate cu prevederile Legii fundamentale, Curtea constata ca exceptia este inadmisibila.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea 47/1992,
In numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215 din Codul penal, exceptie ridicata de D.E.M. in Dosarul nr. 141/2005 al Judecatoriei Roman .
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 octombrie 2005.
Pronuntata de: Curtea Constitutionala
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Articole JuridiceGestionarea sesizarii adresate profesionistului direct de catre consumator
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cererea in anularea ordonantei de plata. Calea de atac a debitorului in situatia in care instanta judeca in echitate, cu incalcarea principiului legal
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Cercetarea disciplinara - Strategia in prevenirea si solutionarea litigiilor de munca in favoarea angajatorului
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu
Ştiri Juridice Legislaţie OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...
HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...
OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...
Tabloul Avocatilor din Romania Tabloul Avocatilor din Republica Moldova Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania Tabloul Contabililor din Romania Tabloul Detectivilor Particulari din Romania Tabloul Evaluatorilor din Romania Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania Tabloul Expertilor Judiciari din Romania Tabloul Mediatorilor din Romania Tabloul Notarilor Publici din Romania Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania Tabloul Psihologilor din Romania Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania Arhiva Stirilor juridice din anul 2007 Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi