din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2453 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Recurs in casatie intemeiat pe motivul ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege

Recurs in casatie intemeiat pe motivul ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege

  Publicat: 21 Nov 2015       2284 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
In cazul unui concurs de infractiuni, daca instanta de apel a retinut circumstante atenuante, stabilirea unei pedepse inferioare minimului special rezultat prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen. privind efectele circumstantelor atenuante pentru una dintre infractiunile concurente si aplicarea pedepsei rezultante conform art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. prin adaugarea sporului de o treime din pedeapsa inferioara minimului special rezultat prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen. se incadreaza in cazul de recurs in casatie prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. referitor la aplicarea pedepsei in alte limite decat cele prevazute de lege. In aceasta ipoteza, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in casatie si modifica atat pedeapsa inferioara minimului special rezultat prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen. pentru una dintre infractiunile concurente, cat si pedeapsa rezultanta, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Prin sentinta penala nr. 381 din 1 iulie 2014, pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, in baza art. 313 alin. (1) raportat la art. 311 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.R. la 3 ani inchisoare.


In baza art. 67 alin. (1) C. pen., i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a) si b) C. pen. pe o durata de 3 ani. Exercitarea acestor drepturi i-a fost interzisa si ca pedeapsa accesorie, in baza art. 65 C. pen.


In baza art. 314 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani inchisoare.


I-a fost, de asemenea, interzisa exercitarea drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a) si b) C. pen., cu titlu de pedeapsa complementara, pe o durata de 3 ani si ca pedeapsa accesorie.


In baza art. 38 alin. (1) si art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani, sporita cu 8 luni inchisoare (1/3 din pedeapsa de 2 ani), urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 3 ani si 8 luni inchisoare.


In baza art. 45 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a) si b) C. pen., pe o durata de 3 ani.


Prin decizia nr. 900/A din 25 august 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de inculpatul A.R. impotriva sentintei penale nr. 381 din 1 iulie 2014 a Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, care a fost desfiintata in parte si, rejudecand, intre altele, a fost descontopita pedeapsa rezultanta de 3 ani si 8 luni inchisoare aplicata prin sentinta apelata, in pedepsele componente de 3 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta in art. 313 alin. (1) raportat la art. 311 alin. (2) C. pen. si 2 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen.


Au fost retinute in favoarea inculpatului circumstante atenuante judiciare prevazute in art. 75 alin. (2) C. pen. si, facand aplicarea art. 76 alin. (1) C. pen., au fost reduse pedepsele aplicate inculpatului, dupa cum urmeaza:


- de la 3 ani inchisoare la 2 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta in art. 313 alin. (1) raportat al art. 311 alin. (2) C. pen.;


- de la 2 ani inchisoare la 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen.


In baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare, care a fost sporita cu 4 luni inchisoare (1/3 din pedeapsa de 1 an inchisoare), urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 2 ani si 4 luni inchisoare.


In baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani si 4 luni, aplicata inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.


Pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bucuresti, la datele fixate de acest serviciu; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta; sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, de 100 zile, la Administratia Domeniului Public Sector 6 Bucuresti, conform programului stabilit de aceasta institutie.


S-a atras atentia condamnatului asupra dispozitiilor art. 96 C. pen.


Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs in casatie procurorul, invocand cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., cu argumentarea ca instanta a aplicat inculpatului A.R. o pedeapsa in alte limite decat cele prevazute de lege. Astfel, in motivarea recursului in casatie s-a aratat ca, prin retinerea circumstantelor atenuante judiciare prevazute in art. 75 alin. (2) C. pen. si aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsa pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen. trebuiau reduse cu o treime, noile limite fiind cuprinse intre 1 an si 4 luni si 4 ani si 8 luni inchisoare. Ca atare, pedeapsa aplicata de instanta de 1 an inchisoare este nelegala, fiind sub limita minima de 1 an si 4 luni inchisoare. S-a mai aratat ca, urmare a acestui calcul eronat, a fost aplicat gresit si sporul pentru concursul de infractiuni prevazut in dispozitiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., in sensul ca o treime dintr-o pedeapsa de 1 an si 4 luni inchisoare reprezinta 5 luni si 10 zile, acest spor trebuind a fi adaugat la pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare, inculpatul avand in final de executat o pedeapsa de 2 ani, 5 luni si 10 zile .


Prin incheierea nr. 15/RC din 15 ianuarie 2015, apreciind ca sunt indeplinite cerintele prevazute in art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., in temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis in principiu cererea de recurs in casatie formulata de procuror impotriva deciziei nr. 900/A din 25 august 2014 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala, privind pe inculpatul A.R. si a dispus trimiterea cauzei la completul competent in vederea judecarii caii extraordinare de atac promovata de procuror.


Examinand cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza recursul in casatie formulat de procuror ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit dispozitiilor art. 433 C. proc. pen., in calea extraordinara a recursului in casatie, Inalta Curte de Casatie si Justitie este obligata sa verifice, in conditiile legii, conformitatea hotararii atacate cu regulile de drept aplicabile.


Totodata, dispozitiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. prevad ca hotararile sunt supuse casarii in cazul in care ``s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege", cazul de casare fiind incident in situatia in care pedeapsa stabilita si aplicata este nelegala, excluzandu-se criticile privind gresita individualizare a pedepsei.


Verificand hotararea atacata, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca instanta de apel, retinand circumstantele atenuante judiciare prevazute in art. 75 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.R. la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta in art. 313 alin. (1) raportat al art. 311 alin. (2) C. pen. si Ia o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen., in urma aplicarii dispozitiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. stabilindu-se o pedeapsa rezultanta de 2 ani si 4 luni inchisoare.


Or, in conformitate cu dispozitiile art. 76 alin. (1) C. pen., atunci cand au fost retinute circumstante atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc cu o treime.


Ca atare, in ceea ce priveste infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen. (avand limite de pedeapsa cuprinse intre 2 ani si 7 ani inchisoare), una dintre infractiunile pentru care a fost condamnat inculpatul, prin retinerea circumstantelor atenuante judiciare prevazute in art. 75 alin. (2) C. pen. si aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (1) C. pen., noile limite speciale de pedeapsa, ca urmare a reducerii cu o treime, sunt cuprinse intre 1 an si 4 luni si 4 ani si 8 luni inchisoare. In aceste conditii, se constata ca pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata de instanta de apel pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen. este nelegala, avand in vedere ca limita speciala minima de pedeapsa aplicabila, ca urmare a retinerii circumstantelor atenuante, este de 1 an si 4 luni inchisoare.


Pe de alta parte, in conformitate cu dispozitiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., in caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune in parte si, cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.


Din aceasta perspectiva, se constata ca, prin aplicarea unei pedepse nelegale pentru una din infractiunile aflate in concurs, este influentat si sporul aplicat potrivit dispozitiilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., pedeapsa rezultanta devenind, la randul ei, nelegala. Astfel, in aceasta speta, in conditiile stabilirii unei pedepse egale cu minimul special pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen., sporul ce trebuie aplicat obligatoriu pentru concursul de infractiuni este de 5 luni si 10 zile inchisoare (o treime din pedeapsa de 1 an si 4 luni), pedeapsa rezultanta ajungand la un cuantum de 2 ani, 5 luni si 10 zile inchisoare si nu 2 ani si 4 luni inchisoare cum, in mod gresit, a stabilit instanta de apel.


Ca atare, avand in vedere ca pedeapsa aplicata inculpatului A.R. este in alte limite decat cele prevazute de lege, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul in casatie formulat de procuror si intemeiat pe cazul de casare prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. este fondat.


In consecinta, pentru a inlatura gresita aplicare a legii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis recursul in casatie formulat de procuror impotriva deciziei nr. 900/A din 25 august 2014 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.


A casat, in parte, decizia penala atacata si rejudecand:


A descontopit pedeapsa rezultanta de 2 ani si 4 luni inchisoare aplicata inculpatului A.R. in pedepsele componente, pe care le-a repus in individualitatea lor, precum si sporul de 4 luni inchisoare, pe care l-a inlaturat.


A majorat pedeapsa aplicata inculpatului A.R. pentru infractiunea prevazuta in art. 314 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen. si art. 76 alin. (1) C. pen., de la 1 an inchisoare la 1 an si 4 luni inchisoare.


In baza art. 38 alin. (1) C. pen. si art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit aceasta pedeapsa cu pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata prin decizia atacata pentru infractiunea prevazuta in art. 313 alin. (1) C. pen. raportat la art. 311 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen. si art. 76 alin. (1) C. pen., in pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare, la care a adaugat un spor de 5 luni si 10 zile inchisoare, urmand ca in final inculpatul A.R. sa execute pedeapsa de 2 ani, 5 luni si 10 zile inchisoare.


In baza art. 91 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani, 5 luni si 10 zile inchisoare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.


A mentinut celelalte dispozitii ale deciziei atacate.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 75/RC din 26 februarie 2015


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    recurs in casatie    drept procesual penal    judecata    caile extraordinare de atac    concursul de infractiuni    circumstante atenuante    pedeapsa inchisorii    pedepse complementare    termen de supraveghere    suspendarea sub supraveghere    Codul penal    Codul de procedura penala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale
Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor

RIL. In procesul penal Fondul de garantare a asiguratilor nu poatea avea calitate de parte responsabila civilmente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim