din anul 2007, atuul tau de DREPT!
541 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Lipsa motivarii hotararii instantei de apel. Recurs

Lipsa motivarii hotararii instantei de apel. Recurs

  Publicat: 28 Dec 2016       3157 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
In cazul in care considerentele deciziei instantei de apel nu cuprind analiza corespunzatoare a criticilor concrete formulate de apelanta cu privire la solutia primei instante, instanta de apel aratand doar, in termeni generali, ca tribunalul a stabilit corect starea de fapt si a aplicat corespunzator dispozitiile legale incidente, sunt incalcate dispozitiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ. care stabilesc obligatia instantei de a preciza motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si pe cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor, fiind, astfel, incident motivul prevazut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Act adoptat de organele de stat,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).

Prin sentinta nr. 228 din 15 octombrie 2013 pronuntata in dosarul nr. x/113/2012 al Tribunalului Braila, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal s-a admis actiunea formulata de reclamanta SC A. SRL impotriva paratei SC B. SRL cu consecinta obligarii acesteia la plata sumei de 1.044.759,90 lei reprezentand contravaloare prestatii si 820.158,32 lei cu titlu de penalitati de intarziere, precum si 35.850 lei cheltuieli de judecata catre parata.


Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut, in esenta, ca reclamanta, in calitate de operator, a incheiat cu parata, in calitate de utilizator, contractul de prestari servicii nr. 19/01.06.2007 avand ca obiect primirea, depozitarea si tratarea deseurilor menajere si industriale. Ulterior, pentru aceleasi servicii a fost incheiat un nou contract, nr. 101/05.10.2011, ca urmare a modificarii pretului si a termenelor de plata .


Reclamanta si-a indeplinit obligatiile asumate si a prestat serviciile la care s-a obligat, astfel ca tribunalul, avand in vedere recunoasterea paratei, platile partiale efectuate de aceasta, precum si concluziile raportului de expertiza contabila, a apreciat ca sunt indeplinite conditiile art. 969-970 C. civ. raportat la art. 1170 si art. 1270 C. civ., motiv pentru care a admis actiunea si a obligat parata la plata sumei de 1.044.759,90 lei cu titlu de pret.


Totodata, in temeiul clauzei penale inserate la art. 17 din contractul 19/01.06.2007 si, respectiv, la art. 11.1 din contractul 101/05.10.2011 prin care partile au convenit cu privire la plata penalitatilor de intarziere de 0,10% pentru fiecare zi de intarziere, calculate la valoarea facturii neachitate si pana la plata integrala, prima instanta a admis si capatul de cerere privind obligarea paratei la plata sumei de 820.158,82 lei cu acest titlu .


Au fost inlaturate apararile paratei referitoare la majorarea cuantumului penalitatilor de intarziere cu motivarea ca prin actiunea introductiva reclamanta a cuantificat cu titlu provizoriu penalitatile de intarziere la suma de 50.000 lei, precizand ca acestea vor fi indicate in mod concret conform concluziilor expertizei contabile. Pe de alta parte, reclamanta a solicitat o suma fixa cu titlu de penalitati, fara a preciza daca acestea se refera la facturile din tabel sau la platile efectuate de parata cu intarziere, astfel incat nu s-a retinut nici sustinerea paratei conform careia prin expertiza s-au calculat penalitati la plata altor facturi decat cele mentionate in cererea de chemare in judecata, ceea ce ar echivala cu intregirea cererii de chemare in judecata .


Prin decizia civila nr. 122/A din 20 octombrie 2014, Curtea de Apel Galati, Sectia I civila a respins ca tardiv apelul declarat de parata SC B. SA Braila, retinand ca au fost incalcate dispozitiile art. 284 C. proc. civ., calea de atac fiind exercitata cu depasirea termenului de 15 zile de la comunicarea sentintei.


Recursul declarat de parata SC B. SA Braila a fost admis prin decizia nr. 678 din 27 februarie 2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, cu consecinta casarii deciziei si trimiterii cauzei spre rejudecare, cu motivarea ca, raportat la dispozitiile art. 90 alin. (1) si art. 104 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., exceptia tardivitatii a fost in mod gresit admisa.


In rejudecare, dupa casare, prin decizia nr. 158 din 14 octombrie 2015, Curtea de Apel Galati, Sectia I civila a respins ca nefondat apelul paratei.


Instanta a respins critica referitoare la incalcarea competentei functionale a Sectiei civile a Tribunalului Braila, apreciind ca acest motiv de apel este neavenit, apelanta fiind in eroare cu privire la sectia care a pronuntat sentinta supusa apelului, cauza fiind solutionata de Sectia a II-a civila, de contencios administrativ, astfel incat dispozitiile Legii nr. 101/2006 au fost respectate.


De asemenea, a fost inlaturata si critica referitoare la omisiunea tribunalului de a se pronunta asupra decaderii reclamantei din dreptul de a-si majora pretentiile, instanta de apel argumentand ca dispozitiile art. 132 alin. (2) C. proc. civ. au fost corect aplicate in conditiile in care reclamanta si-a majorat pretentiile in timpul dezbaterilor, nefiind necesar consimtamantul paratei.


Pe fondul cauzei, arata instanta de apel ca, avand in vedere si motivele pentru care s-a respins cererea pentru efectuarea unei noi expertize, precum si faptul ca prima instanta a interpretat judicios probele administrate in cauza raportat la clauzele contractuale iar dispozitiile legale incidente au fost aplicate corespunzator starii de fapt, care, de asemenea, s-a stabilit corect, astfel incat criticile paratei sunt nefondate. Pe de alta parte, oricat de mare ar fi nemultumirea paratei cu privire la obligarea sa la plata sumelor cu titlu de prestatii servicii si penalitati, aceasta nu poate justifica admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei.


Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata SC B. SA Braila solicitand, in principal, admiterea recursului, casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante si, in subsidiar, modificarea in parte a deciziei in sensul admiterii in parte a actiunii.


Prima critica vizeaza incalcarea competentei generale functionale a instantei de contencios administrativ careia, potrivit art. 36 alin. (1) din Legea nr.101/2006, ii revenea competenta solutionarii litigiului derivat din executarea contractului reglementat de acest act normativ, apelul fiind in mod gresit solutionat de Sectia I civila a Curtii de Apel Galati.


In privinta criticilor de fond, recurenta arata in dezvoltarea motivelor ca instanta de apel a solutionat cauza fara a cerceta efectiv fondul, rezumandu-se la reluarea celor retinute de tribunal, fara a motiva decizia pronuntata.


Reluarea argumentelor primei instante echivaleaza cu nemotivarea propriei hotarari si, totodata, incalca art. 6 paragraf 1 al Conventia Europene a Drepturilor Omului, care consacra atat dreptul oricarei persoane la un proces efectiv, cat si obligatia instantei de a motiva hotararea pronuntata.


Procedand astfel, sustine recurenta, au fost incalcate si dispozitiile art. 292 si art. 295 C. proc. civ., instanta de apel, desi investita cu solutionarea unei cai de atac devolutive, a respins in mod gresit cererea pentru suplimentarea probatiunii, desi administrarea acestei probe a fost motivata prin cererea de apel si era utila si necesara solutionarii cauzei.


O alta critica vizeaza interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii, respectiv a ``Precizarii`` depuse de parata, natura si intelesul vadit neindoielnic al acestuia fiind schimbat, astfel incat decizia recurata este nelegala si sub acest aspect.


In mod concret, recurenta invoca faptul ca, contrar celor retinute de ambele instante de fond care au interpretat aceasta precizare ca fiind o recunoastere integrala a pretentiilor reclamantei, in realitate, prin acest inscris s-a contestat majorarea penalitatilor de intarziere de la suma de 50.000 lei la suma de 852.488,30 lei, s-au contestat concluziile expertizei si s-au formulat obiectiuni.


Pretentiile reclamantei au fost partial recunoscute, fiind, prin urmare, lipsit de temei argumentul principal al instantelor constand in recunoasterea integrala a pretentiilor, in acest mod fiind incalcate dispozitiile art. 270 C. proc. civ. coroborat cu art. 129 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 1206 alin. (2) C. proc. civ.


Prin ultimul motiv de recurs se sustine ca in mod gresit instanta de apel a respins cererea pentru efectuarea unei noi expertize in conditiile in care s-a invocat existenta unor inadvertente in continutul raportului de expertiza efectuat la prima instanta.


Avand in vedere ca solicitarea de efectuare a unei contraexpertize a fost respinsa de prima instanta in considerarea unei pretinse recunoasteri, rezulta ca se impunea intocmirea unui nou raport de expertiza contabila in fata instantei de apel, care, de asemenea, in mod gresit a respins proba solicitata, pronuntand o hotarare nelegala.


Prin intampinarea formulata, intimata SC A. SRL. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.


Analizand recursul formulat prin prisma criticilor formulate si incadrate in drept prin concluziile orale in dispozitiile art. 304 pct. 3, 7, 8 si 9 C. proc. civ., instanta constata ca este fondat, cu exceptia motivului de nelegalitate intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ.


Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 304 pct. 3 C. proc. civ., casarea hotararii se poate cere cand aceasta s-a dat cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii, iar potrivit art. 1591 alin. (2) C. proc. civ. necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.


Exceptia necompetentei functionale a Sectiei I civile a Curtii de Apel Galati, investita in rejudecare dupa casare cu solutionarea apelului declarat de parata, nu a fost invocata in conditiile legii.


Prin apelul formulat, parata a invocat exceptia necompetentei Sectiei civile a Tribunalului Braila, desi cauza a fost solutionata de Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal apelul fiind respins ca tardiv prin decizia nr. 122 din 20 octombrie 2014 pronuntata de Sectia I civila a Curtii de Apel Galati.


Ca urmare a admiterii recursului paratei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, a casat decizia si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.


Astfel investita, Sectia I civila a Curtii de Apel Galati, in rejudecarea cauzei, a constatat ca parata SC B. SA nu a invocat exceptia necompetentei functionale privita ca o componenta a competentei materiale a instantei, si, prin urmare, nu este indeplinita conditia referitoare la invocarea exceptiei ``in conditiile legii`` pentru ca aceasta neregularitate sa poata forma obiectul unei critici in recurs.


In privinta criticilor de nelegalitate decurgand din incalcarea dispozitiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., Inalta Curte observa ca acestea sunt fondate, deoarece instanta de apel a aratat in termeni generali ca tribunalul a stabilit corect starea de fapt si a aplicat corespunzator dispozitiile legale incidente.


In acest context, Inalta Curte observa ca, in principiu, este corecta sustinerea instantei de apel ca simpla nemultumire a apelantei fata de obligarea sa la plata unor sume de bani nu este suficienta pentru admiterea apelului, dar, in speta, apelanta a formulat critici concrete cu privire la solutia primei instante, a contestat argumentat existenta obligatiei de plata, motiv pentru care considerentele deciziei trebuiau sa cuprinda o analiza corespunzatoare a acestora, conditie neindeplinita, insa, in cauza.


Procedand astfel, prin decizia recurata s-au incalcat dispozitiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ. care stabilesc obligatia instantei de a preciza motivele de fapt si de drept care i-au format convingerea, precum si pe cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.


In egala masura, absenta acestor elemente face imposibila exercitarea controlului judiciar si incalca dreptul partii la un proces efectiv in sensul art. 6 paragraf 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.


Astfel, prin motivele de apel s-a criticat hotararea primei instante care a interpretat gresit continutul ``Precizarilor`` depuse de parata, apreciate in mod eronat ca reprezentand o recunoastere integrala a pretentiilor reclamantei, instanta de apel nu analizeaza in mod corect aceasta critica, ci reia argumentele tribunalului.


Stabilirea limitei in care a avut loc o recunoastere a pretentiilor reclamantei era un aspect de fond, esential pentru solutionarea cauzei avand in vedere ca aceasta interpretare, contestata de parata, a fost un argument principal pentru instantele de fond .


Referitor la dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constand in nelegalitatea deciziei derivata din incalcarea dispozitiilor art. 292 si art. 295 C. proc. civ., Inalta Curte retine ca si aceasta critica este fondata.


Potrivit art. 295 C. proc. civ. si in considerarea caracterului devolutiv al acestei cai de atac, instanta de apel trebuia sa verifice, in limitele cererii, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre tribunal, incuviintand si probele solicitate in conformitate cu art. 292 C. proc. civ.


Astfel cum s-a precizat anterior, parata a solicitat in apel efectuarea unei noi expertize avand in vedere si faptul ca prima instanta a pornit de la premisa gresita ca pretentiile reclamantei au fost recunoscute integral, motiv pentru care, in vederea stabilirii exacte a cuantumului pretentiilor, administrarea acestei probe era necesara si utila cauzei.


In concluzie, Inalta Curte a retinut ca, prin decizia recurata, instanta de apel a incalcat dispozitiile art. 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ., nu a cercetat efectiv fondul cauzei, fiind incidente si dispozitiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ., solutia ce se impune fiind aceea de admitere a recursului, casarea deciziei, in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, care, potrivit art. 315 alin. (3) C. proc. civ., va analiza toate motivele si apararilor formulate de parti.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1225 din 28 iunie 2016


Citeşte mai multe despre:    nemotivarea hotararii    motive de fapt si de drept
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Anularea inregistrarii in scopuri de TVA
Pronuntaţă de: Decizia nr. 879/20.04.2018 a Curtii de Apel Galati

Anularea deciziilor medicale emisie de Cabinetul de expertiza medicala. Incadrarea in gradul III de invaliditate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.334/24.05.2018 a Curtii de Apel Galati

Contract de vanzare. Incheierea unei conventii de punere in aplicare a contractului. Invocarea incalcarii principiului simetriei
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 2012 din 20 octombrie 2020

Promisiune de vanzare-cumparare. Neincheierea actului in termenul stipulat in clauzele conventionale. Prescriptie extinctiva. Incetarea efectelor antecontractului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 203 din 29 ianuarie 2020

Raspundere civila delictuala. Postarea unor afirmatii cu caracter defaimator pe o retea de socializare
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 319 din 5 februarie 2020

Vinovatia. Element esential al abaterii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4843 din data de 30 Octombrie 2019

Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019

Motivarea superficiala sau incompleta constituie o incalcare grava a dreptului partii la un proces echitabil
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal

Efectele motivarii implicite a unor capete de cerere sau cereri aditionale sau incidentale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 1025/2019

In cazul in care hotararea a fost atacata cu apel numai partial, partea din hotarare care nu a fost supusa apelului dobandeste autoritate de lucru judecat
Pronuntaţă de: ICCJ Decizia nr. 1025/2019