din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3122 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor

Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor

  Publicat: 05 Apr 2021       1413 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pe rol, pronuntarea asupra apelului formulat de apelantul reclamant M.M. alin, impotriva Sentintei civile nr. 9693/20.12.2018 pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in contradictoriu cu intimata parata C.N. de T. a. R.- T.SA, cauza avand ca obiect: drepturi banesti.


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Varsta, genul, inaltimea, lungimea bratului, capacitatea fizica,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru �completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator�, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
CODUL MUNCII
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Puterile publice existente in stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(TPI). Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989 cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza: interpretarea uniforma a legislatiei Comunitare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Negocierea intre angajator sau organizatia de angajatori pe de o parte si angajati,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Infractiune care consta in zborul cu o aeronava apartinand fortelor armate ale statului roman, fara prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Reflecta echilibrul dintre cerintele muncii exercitate si resursele individuale (personale), de exemplu in ceea ce priveste tipul de activitate, volumul de munca, organizarea muncii, sanatatea, competentele, valorile, atitudinile si motivatia.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Prin Sentinta civila nr. 9693/20.12.2018 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. 39 x, s-a respins actiunea formulata de reclamantul M.M_- Alin, in contradictoriu cu parata .T. a. R.- T., ca neintemeiata.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:


Prin cererea dedusa judecatii, reclamantul a solicitat obligarea paratei la plata sumelor de bani reprezentand drepturi salariale constand in spor de ecran in cuantum de 10%, spor pentru conditii grele de munca in cuantum de 10%, spor pentru conditii periculoase de munca in cuantum de 10%, spor de casca radio in cuantum de 10%, spor pentru conditii speciale de munca in cuantum de 25%, spor de stres in cuantum de 10%, spor de radiatii in cuantum de 10%, spor de radiatii cosmice in cuantum de 10%, plata sporului de aviatie in cuantum de 20% cuvenit in temeiul art. 42 lit. b) din Legea nr. 223/2007 si neacordat, plata sporului de 200% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, plata sporului pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, in procent de 100% din salariul de baza lunar corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru, acordarea diferentelor dintre drepturile salariate cuvenite si cele acordate de catre angajatorul T.S. a. ca urmare a neacordarii sporurilor in cauza, actualizarea sumelor datorate de parata in raport cu rata inflatiei calculata de la scadenta lunara a drepturilor salariile restante pana la data achitarii efective a acestora, plata dobanzii legale la aceste sume pana la data platii efective, drepturile solicitate fiind aferente perioadei 31.10. x16.


Prima pretentie a reclamantului, ce face obiectul petitului 1, vizeaza plata sumelor de bani reprezentand drepturi salariale constand in sporul de ecran in cuantum de 10%, sporul pentru conditii grele de munca in cuantum de 10%, sporul pentru conditii periculoase de munca in cuantum de 10%, sporul de casca radio in cuantum de 10%, sporul pentru conditii speciale de munca in cuantum de 25%, sporul de stres in cuantum de 10%, sporul de radiatii in cuantum de 10% si sporul de radiatii cosmice in cuantum de 10%, despre care reclamantul sustine ca ar trebui acordate peste salariul de baza, iar nu incluse in acesta. De asemenea, reclamantul pretinde ca orice majorare a salariului de baza sa se faca asupra salariului de incadrare, la care apoi sa se adauge sporurile raportat la noul salariu de baza majorat.


Potrivit dispozitiilor art. 42 lit. b din Legea 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania: ``Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila beneficiaza de urmatoarele drepturi:


a) salarizare speciala, cu incadrare intr-o grupa distincta de salarizare, stabilita prin contractele colective si/sau individuale de munca pentru societatile comerciale si prin grile de salarizare pentru unitatile bugetare, in functie de nivelul pregatirii profesionale, licenta de zbor, calificarile obtinute, functia detinuta la bordul aeronavei civile, complexitatea activitatii desfasurate, responsabilitatile acordate si riscul asumat;


b) sporuri specifice activitatii de zbor, datorate conditiilor speciale de munca existente in mediul aerian, suprasolicitarii psihice si nervoase, stresului, zgomotului intens si de lunga durata, pericolului, nocivitatilor, radiatiilor si radiatiilor cosmice, substantelor chimice toxice, acceleratiilor si vibratiilor, dupa cum urmeaza: spor de aviatie; spor pentru conditii speciale de munca; spor pentru conditii deosebite de munca; spor pentru conditii grele de munca; spor de periculozitate; spor de radiatii si radiatii cosmice; spor de stres; spor de casca radio; spor de conditii nocive; spor de ecran; spor pentru zborul la joasa inaltime; spor de tratamente aviochimice; spor de acrobatie. Aceste sporuri se aplica diferentiat, in functie de specificul activitatii de zbor pentru fiecare categorie de personal aeronautic civil navigant profesionist, si pot fi incluse in salariul de baza sau asa cum va fi convenit in contractele colective si/sau individuale de munca incheiate cu angajatorul``.


Tribunalul a retinut, fata de mentiunile exprese din contractele colective de munca in vigoare pe perioada dedusa judecatii (CCM 2012- 1014 - f. 45 vol. I si CCM 2015- 2017 - f. 82 vol. I) si cu relevanta in cauza (CCM 2004- 2005 cu valabilitate prelungita prin acte aditionale pana la 01.04.2006), faptul ca, incepand cu luna martie 2005, au fost introduse in salariul de incadrare sporurile specifice activitatii de zbor, notiunea de salariu de incadrare cuprinzand toate sporurile specifice activitatii de zbor, inclusiv sporul de aviatie.


Aceasta mentiune expresa se regaseste si in contractul individual de munca nr. x/22.08.2006 al reclamantului (f. 34 vol. I), in capitolul J lit. a, de unde rezulta ca pentru personalul aeronavigant salariul de baza se compune din salariul de incadrare negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, care include sporurile specifice incadrarii locului de munca, la care se adauga cuantumul indemnizatiei pentru ora de zbor, la lit. b precizandu-se sporul acordat reclamantului constand in indemnizatia pentru ora de zbor si sporul de vechime in procent de 15% din salariul de baza, specificat la lit. d.


Aceste aspecte au fost ignorate cu desavarsire atat de dl. expert B.F.care a efectuat ultimul raport de expertiza in cauza, precum si de catre dna expert B.D.G.care a efectuat raportul de expertiza nr. 2 in cauza, din aceasta perspectiva atat raspunsurile la obiectivul 1 cat si la obiectivul 2 fiind gresite.


Mai mult, in ceea ce priveste raportul de expertiza efectuat de dna B.D.G., include in calculul drepturilor salariale ale reclamantului elemente care nu sunt prevazute de nicio dispozitie legala sau contractuala, respectiv elementul denumit coeficient de ierarhizare, la nivelul paratei nefiind aplicabil un astfel de sistem de calcul al salariului, nivelurile de salarizare pentru personalul aeronavigant fiind stabilite prin procese verbale de negociere care nu au avut in vedere un astfel de sistem bazat pe coeficienti.


In concluzie, chiar si in lipsa unor prevederi in sensul afirmat de reclamant in contractele colective de munca aplicabile in perioada in litigiu, se observa aspectul de necontestat in sensul ca modalitatea de salarizare pe care a avut-o reclamantul a fost conforma conditiilor de salarizare negociate de acesta cu parata la nivel individual .


In ceea ce priveste pretentiile ce fac obiectul capetelor 3 si 4 din actiune, prin care reclamantul solicita plata sporului de 200% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica si a sporului pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, in procent de 100% din salariul de baza lunar corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru, Tribunalul a retinut ca si acestea sunt neintemeiate pentru urmatoarele considerente:


Cu privire la sporul de 200% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, s-a retinut ca, datorita specificului activitatii pe care a desfasurat-o reclamantul in cadrul paratei, respectiv o activitate specifica cu un program flexibil, conform mentiunii exprese din contractul individual de munca al acestuia (f. 6 vol. I), rezulta ca dispozitiile art. v-12 din CCM 2012- 2014, respectiv x 2015- 2017 raportat la art. 137 alin. 3, 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu sunt incidente in cauza. Aceasta intrucat dispozitiile citate din contractele colective de munca aplicabile in perioada in litigiu nu fac altceva decat sa reia principiile enuntate de legiuitor in dispozitiile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), carora le adauga aspecte specifice activitatii si programului personalului aeronavigant care insa converg catre aceeasi idee, respectiv aceea ca sporul de 200% prevazut de CCM art. V 12 - alin. 7 raportat la v-9 alin. 6 pretins de reclamant se acorda doar in situatia de exceptie prevazuta de art. v-12 alin. 6, in care salariatului i-a fost suspendat repausul saptamanal in cazul unor lucrari urgente, specificate in alin. 6. Or, trimiterea pe care v-12 alin. 7 o face la v-9 alin. 6 denota ca este aplicabila si premisa prevazuta in v-9 alin. 6, potrivit careia acest spor poate fi platit numai in cazul in care nu este posibila compensarea prin ore libere platite in termenul prevazut la alin. 5, respectiv in 60 de zile .


Asadar, o concluzie de principiu ce rezulta atat din dispozitiile cadru ale Codului muncii -art. 137, cat si ale contractelor colective de munca referite mai sus, este aceea ca salariatului nu i se cuvine de plano nici sporul de 100%, nici cel de 200% prevazute de contractele colective de munca intrucat simplul fapt ca acesta a beneficiat de repaus in alte zile decat sambata si duminica, nu conduce automat la plata acestui spor, atat timp cat i s-au acordat zile libere platite in compensare in urmatoarele 60 de zile . Mai mult, imprejurarea ca zilele de repaus nu au fost acordate sambata si duminica in cazul reclamantului nu reprezinta singura conditie pentru plata sporului de 200%, fiind necesara indeplinirea si a altor conditii ce nu sunt incidente in cauza, cu atat mai mult cu cat potrivit art. v-12 alin. 8 din CCM 2012- 2014 si 2015- 2017 (f. 53 si 89 vol. I) se stabileste la nivelul paratei ca repausul saptamanal de care beneficiaza personalul aeronavigant poate fi acordat si in cursul saptamanii, cu conditia ca acesta sa acopere o perioada de minim 36 de ore ce va cuprinde doua nopti locale consecutive.


Chiar daca s-ar aprecia ca aceste dispozitii sunt totusi aplicabile situatiei reclamantului, instanta a apreciat ca dispozitiile art. 137 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se interpreteaza in sensul ca acestea invita partile unui raport de munca la negocierea acordarii sau nu a unui spor pentru situatia acordarii repausului saptamanal, aspect dedus si din interpretarea acestor dispozitii legale care nu fac trimitere la alte dispozitii privind sporuri legale, ci mentioneaza doar posibilitatea partilor de a negocia fie prin contract colectiv, fie prin contract individual, acordarea acestui spor.


Cu privire la sporul pretins de reclamant pentru activitatea desfasurata in zile de sarbatoare legala potrivit art. 142 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si v-13 din CCM 2012- 2014, respectiv CCM 2015- 2017 (ambele dispozitii din cele doua CCM sunt similare si reiau dispozitiile de principiu din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Tribunalul a retinut ca nici acesta nu se cuvine a fi platit reclamantului pentru perioada in litigiu, intrucat acestuia i-au fost acordate zile libere platite in compensare, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse de catre parata la dosarul cauzei si necontestate de catre reclamant (rosterele aferente perioadei in litigiu pentru reclamant - f.210- 254 vol. I).


Potrivit dispozitiilor art. v-13 alin. 4 si 5 din CCM munca prestata in zile de sarbatoare legala se compenseaza cu timp liber platit corespunzator in urmatoarele 30 de zile; doar in situatia de exceptie in care nu li se pot acorda, din motive justificate, zile libere, salariatii beneficiaza de un spor la salariul de baza lunar in procent de 100% din salariul de baza lunar corespunzator muncii prestate in progr amul normal de lucru.


Instanta nu a retinut concluziile niciunuia dintre rapoartele de expertiza efectuate in cauza deoarece au fost intocmite cu ignorarea inscrisurilor depuse de parata din care rezulta compensarea cu timp liber a muncii prestate in zilele de sambata si duminica si in zilele de sarbatoare legala, cu observatia ca data de 20.07.2015 nu a reprezentat zi de sarbatoare legala potrivit art. 139 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ci zi libera acordata prin CCM, iar data de 01.06(2013) mentionata de catre experti ca fiind zi de sarbatoare legala, este declarata zi libera abia incepand cu 21.11.2016 prin modificarea dispozitiilor art. 139 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) prin Legea 220/2016.


O alta observatie ce trebuie mentionata este aceea ca timpul petrecut de personalul aeronavigant in standby nu reprezinta timp de lucru, pe de-o parte, intrucat salariatul nu presteaza munca efectiva, iar pe de alta parte, chiar daca s-ar afla in standby in zi de sarbatoare legala (01.01.2014 - f.217 vol. I) nu ar atrage automat plata unui spor de 100% pentru munca prestata in zi de sarbatoare legala, ci in primul rand compensarea timpului petrecut in standby cu timp liber platit, obligatie respectata de catre parata astfel cum rezulta din tabelul aflat la fila 218 vol. I din care reiese ca pentru data de 01.01.2014 reclamantului i-a fost acordata zi libera platita la data de 04.01.2014.


Constatand caracterul subsidiar al capetelor de cerere 5, 6, 7 si 8, Tribunalul a retinut ca acestea sunt neintemeiate fata de solutia de respingere a capetelor 1, 2, 3 si 4 de cerere .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul M.M. alin, in termen legal, in temeiul dispozitiilor art. 466 si urm. Cod procedura civila, prin care a solicitat admiterea apelului si, in temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, schimbarea in tot a sentintei apelate, in sensul admiterii cererii de chemare in judecata astfel cum a fost precizata si obligarea intimatei parate la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces, pentru urmatoarele motive:


Invedereaza apelantul reclamant ca prin cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, a solicitat obligarea paratei intimate la: plata sumelor de bani reprezentand drepturi salariale, rezultate din pretinsa aplicare la salariul de incadrare lunar negociat si includere in acesta, conform dispozitiilor Contractului Colectiv de Munca pe anii 2012- prezent, a: sporului de ecran in cuantum de 10%; sporului pentru conditii grele de munca in cuantum de 10%; sporului pentru conditii periculoase de munca in cuantum de 10%; sporului de casca radio in cuantum de 10%; sporului pentru conditii speciale de munca in cuantum de 25%; sporului de stres in cuantum de 10%; sporului de radiatii in cuantum de 10%; sporului de radiatii cosmice in cuantum de 10%; plata sporului de aviatie in cuantum de 20% cuvenit in temeiul art. 42 lit. b) din Legea nr. 223/2007 si neacordat; plata sporului de 200% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica; plata sporului pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, in procent de 100% din salariul de baza lunar corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru; acordarea diferentelor de bani dintre drepturile salariale cuvenite si cele acordate de catre angajatorul T.S. a. ca urmare a neacordarii sporurilor in cauza pe perioada 01.10. x16; actualizarea sumelor datorate de parata in raport cu rata inflatiei calculata de la scadenta lunara a drepturilor salariale restante pana la data achitari i efective; plata dobanzii legale la aceste sume pana la data platii efective; plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces, respectiv onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si onorarii experti.


In drept, cererea de chemare in judecata a fost intemeiata pe dispozitiile Contractului Colectiv de Munca la nivel de unitate T. aferent anilor 2012-prezent, astfel cum acesta a fost prelungit, art. 37 si art. 38, art. 137, art. 139, art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Legea 62/2011 a dialogului social, art. 42 din Legea 223/2007, Normele de aplicare ale Legii 223/2007, art. 194 si urm, art. 453 Cod procedura civila, art. 166 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. v-12 si v-13 alin. 5 CCMU pentru anii 2012-prezent.


Prin Sentinta civila nr. 9693/20.12.2018 pronuntata in prezentul do sar, instanta de fond a dispus respingerea actiunii astfel cum a fost precizata, ca fiind neintemeiata.


Sustine apelantul reclamant netemeinicia si nelegalitatea sentintei apelate.


In acest sens, arata ca pentru a ajunge la solutia pronuntata, instanta de fond a analizat selectiv dispozitiile CCMU T. si cele din contractele individuale de munca, in mod eronat si contrar intentiei partilor, realitatii statuate de acestea sau dispozitiilor legale cu care acestea se intregesc sau carora li se supun, fara a analiza si corobora intreg materialului probator administrat in cauza si fara a aprecia in vreun fel asupra relevantei acestora in raport de pretentiile reclamantului. De altfel, intreaga motivare a instantei are la baza premise gresite generate fie de ignorarea probatoriului administrat in cauza, fie de interpretarea contrara realitatii a unor institutii, termeni sau obligatii legale .


Inainte de toate, considera apelantul ca trebuie mentionat faptul ca instanta de fond nu a facut o interpretare corecta si completa a legii partilor, ignorand dispozitiile art. i-5 alin. 1 din CCMU T., nedand eficienta dispozitiilor din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) invocate de reclamant sau principiilor privind sarcina probei in litigiile de munca, imposibilitatea invocarii propriei culpe in aparare sau principiului ubi lex nec distinquit, nec nos distinquere debemus.


Referitor la sporurile specifice (115%) ce trebuiau calculate la salariul de incadrare lunar negociat, o prima concluzie gresita retinuta de instanta de fond este aceea ca rec lamantul ar fi sustinut faptul ca sporurile specifice personalului aeronavigant (115%) ar trebui acordate peste salariul de baza, iar nu incluse in acesta.


In primul rand, sporurile specifice ce fac obiectul prezentului dosar, in procent de 115%, conform dispozitiilor din CCMU T.2012- 2014, ar fi trebuit aplicate si incluse de catre parata in salariul de incadrare lunar negociat, componenta a salariului de baza, aspect care nu s-a realizat, nici de jure si nici de facto, si care este probat de contractel e individuale ale reclamantului, respectiv de negocierea individuala pe care intimata parata era tinuta sa o realizeze, in maxim 90 zile de la semnarea fiecarui CCMU T., conform obligatiilor exprese mentionate in Capitolul I ale acestora, dar si de restul inscrisurilor administrate in cauza si ignorate de instanta de fond, ce au facut obiectul analizei de catre expertii judiciari.


Asadar, arata reclamantul apelant ca nu a solicitat niciun moment acordarea distincta a sporurilor specifice, mai ales la salariul de baza, ci plata diferentei dintre drepturile cuvenite conform legii si cele platite de parata care, eludand obligatiile legale, nu a calculat salariul de incadrare lunar negociat, cel la care trebuiau aplicate si incluse sporurile specifice (115%), in conformitate cu legea, cuantumul valoric al acestuia, implicit al sporurilor ce ar fi trebuit aplicate si incluse in salariul de incadrare lunar negociat, platit de parata, fiind net inferior celui cuvenit, concluzie la care au ajuns si expertii judiciari prin expertizele efectuate in cauza.


Urmand cursul considerentelor instantei de fond, de asemenea se observa ca, desi citeaza dispozitiile art. 42 din Legea nr. 223/2007, omite un aspect esential cu privire la pretentiile deduse judecatii, respectiv data intrarii in vigoare a acestui act normativ si efectele produse, retinand in mod eronat faptul ca ar avea relevanta in cauza dedusa judecatii Contractul Colectiv de Munca la nivel de unitate T.2005- 2006, sub aspectul includerii sporurilor specifice in salariul de incadrare lunar negociat in luna martie 2005, astfel cum parata a afirmat.


Asa cum a mentionat in fata instantei de fond, sporurile specifice insumate in procent de 115% nici macar nu erau prevazute in acest procent la momentul 2005, fiind mentionat doar un procent de 20% sporuri incluse, iar sporul de aviatie de 30%, conform acelorasi dispozitii din CCMU 2005- 2006, se aplica distinct la salariul de incadrare lunar negociat, la acea epoca. Mai mult, procentul de 115% sporuri specifice este mentionat pentru prima oara doar dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 223/2007, prin CCMU T.2008.


In concluzie, apararea intimatei privind includerea sporurilor specifice in cuantum de 115% in salariul de incadrare lunar negociat in martie 2005 este contrazisa de legea partilor, de inscrisurile administrate in cauza si de concluziile rapoartelor de expertiza care au analizat aceste aspecte si ulterior acestui moment (2007).


Totodata, mentiunile exprese din CCMU T.2012- 2014, retinute trunchiat de instanta de fond, prevedeau obligatia intimatei de aplicare si includere a acestor sporuri in salariul de incadrare lunar negociat si de negociere individuala, prin incheierea unui adendum sau nou CIM in maxim 90 de zile (art. i-6 alin. 2 CCMU), de vreme ce in C CMU T.se prevedeau doar minimul de drepturi cuvenite (art. i-7 alin. 2 CCMU), aspect necomplinit de intimata, ce a avut drept rezultat plata unui salariu de incadrare lunar negociat intr-un cuantum inferior celui cuvenit, aspect probat si de rapoartele de expertiza relevante in cauza.


Aceste argumente in sustinerea criticilor solutiei instantei de fond sunt confirmate de insusi Tribunalul Bucuresti care face vorbire de negocierea individuala a raportului de munca dintre reclamant si parata, dar omite un aspect esential din continutul contractelor individuale de munca invocate, respectiv dovada indubitabila a faptului ca sporurile specifice insumand 115% nu se regasesc valoric in salariul de incadrare lunar negociat, astfel cum CCMU T.impunea in mod expres prin incheierea de noi C. I. M. - uri sau acte aditionale la acestea (art. i-6 alin. 2 din CCMU).


Astfel, instanta de fond analizeaza in mod trunchiat si eronat contractul individual de munca pe perioada determinata nr. x/22.03.2006, respectiv capito lul J lit. a, interpretand dispozitiile acestuia in contra realitatii si celor statuate de parti. Potrivit acestui articol retinut de Tribunal, pentru personalul aeronavigant, salariul de baza se compune din salariul de incadrare lunar negociat la care se adauga sporul de aviatie, deci sporurile specifice care erau prevazute la acea epoca intr-un cuantum net inferior (50%) celui prevazut de lege (223/2007) si solicitat de reclamant, nu erau aplicate si incluse in salariul de incadrare lunar negociat in procentul dedus judecatii (115%), aspect explicat pe larg si in raportul de expertiza extrajudiciara depus la dosarul cauzei si ignorat de instanta de fond care, in considerentele sale ignora insasi legea partilor de la acel moment (CCMU 2005- 2006 - a se vedea nota de subsol nr. 2).


Totodata, sporurile specifice de la lit. c a capitolului J din CIM pe perioada determinata nici macar nu sunt bifate, deci este evident ca din acest inscris rezulta ca nu au fost acordate apelantului. Mai mult, ``Nota: sporurile se acorda conform CCMU``, care prevedeau un cuantum net inferior si o modalitate de calcul in anul 2006 diferite de cele deduse judecatii, confirma rationamentul gresit al Tribunalului in analiza pe care o face in continutul considerentelor.


Ceea ce insa instanta de fond a ignorat cu desavarsire sunt continuturile celorlalte contracte individuale de munca depuse la dosarul cauzei. Astfel, contractul individual de munca pe perioada nedeterminata nr. x/22.08.2006 nu are mentionate (bifate) sporurile adaugate la salariul de incadrare lunar negociat. Chiar si asa, insumand procentele sporurilor specifice de la capitolul J lit. b) acestea sunt in cuantum de 30% in loc de 115% solicitate de reclamant.


Mai mult, prima negociere individuala, chiar si tardiva, care mentioneaza in integralitate procentul de 115% sporuri specifice incluse in salariul de incadrare lunar negociat al reclamantului, in acord cu obligatia expresa a paratei de negociere individuala din CCMU T., este Actul aditional din 27.06.2016 la contractul individual de munca, aspect omis de instanta in analiza pe fond si care confirma faptul ca cel putin pana la acest moment - 27.06.2016 - in raport de pretentiile deduse judecatii, sporurile specifice in procent de 115% nu au fost negociate si platite de catre intimata conform negocierii individuale de care aceasta era tinuta.


Or, in acest context, daca s-ar trece peste modalitatea gresita de calculare si plata a salariului cuvenit apelantului, fapt probat prin expertizele judiciare, si s-ar urma rationamentul Tribunalului bazat exclusiv pe dispozitiile contractelor individuale de munca, cu ignorarea celorlalte probe administrate, simpla analiza a acestora ar conduce la concluzia ca pretinsa ignorare a negocierii individuale dintre parti din contractele individuale de munca, de catre expertii judiciari B.F. si B.D.G., poate exista doar in intervalul 27.06. x16 (incetarea raportului de munca), pana la data de 27.06.2016 procentul sporurilor specifice, astfel cum expertizele judiciare si extrajudiciara au probat, fiind mentionate si calculate intr-un cuantum inferior celui solicitat de reclamant de 115%, cu consecinta acordarii salariului acestuia intr-un cuantum inferior celui cuvenit.


Prin urmare, chiar urmand rationamentul Tribunalului, acesta trebuia sa dispuna obligarea intimatei la plata salariului cuvenit reclamantului in raport de cuantumul valoric al sporurilor specifice (115%), ce trebuiau aplicate si incluse in salariul de incadrare lunar negociat pe perioada 01.10. x16, cu cenzurarea concluziilor rapoartelor de expertiza, aspectele privind evidentierea eronata a coeficientului de ierarhizare sau determinarea in concret a drepturilor cuvenite pe aceasta perioada putandu-se efectua pe calea executarii silite, iar nu respingerea actiunii, cu atat mai mult cu cat au existat momente la nivel de Companie T.cand nu a existat un CCMU valabil, raportul de munca fiind grefat exclusiv pe dispozitiile contractului individual de munca .


Pe de alta parte, chiar si dupa data de 27.06.2016, fiind vorba despre o operatiune matematica, determinarea cuantumului real al salariului de incadrare lunar negociat, la care s-ar fi aplicat si care trebuie sa includa sporurile specifice, nu poate fi paralizata de mentiunea din actul aditional privind includerea, de vreme ce prin cererea de chemare in judecata s-a contestat insusi modul de calcul al salariului de incadrare lunar negociat.


Referitor la sporurile pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, sambata sl du minica ce trebuiau calculate la salariul de baza, arata apelantul ca instanta de fond, inainte de toate, putea si trebuia sa analizeze culpa intimatei referitor la nerespectarea dispozitiilor legale privind intocmirea pontajului lunar, prevazute de art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), denumita fisa de evidenta a activitatii lunare individuale, mentionata expres in art. v-8 alin. 2 CCMU T. si Anexa 9B/17B, aspect constatat si de catre Inspectia Muncii din cadrul Guvernului Romaniei, conform inscrisului depus in acest sens si ignorat de Tribunal.


Esenta gresitei aprecieri a instantei pleaca din chiar debutul considerentelor cu privire la aceste sporuri, respectiv nu a dat eficienta normelor legale aplicabile specificului activitatii desfasurate de reclamant, statuand in mod eronat cum ca ar avea un program flexibil de munca .


Lecturand dispozitiile art. v-5 alin. 2 din CCMU T., se observa insa faptul ca, in cauza, salariatul nu ``isi alege orele de plecare si de sosire, cu conditia respectarii timpului de munca zilni c``, ci programul este stabilit exclusiv de angajator care, conform pct. 5 din Anexa 9B la CCMU, intocmeste rosterul personal lunar cu cinci zile inainte de inceperea lunii pentru care s-a facut planificarea. Faptul ca reclamantul poate face, conform pct. 8 din Anexa 9B, in mod limitat (maxim 3 zile) si motivat, optiuni in scris catre biroul de planificare si evidenta zbor, nu caracterizeaza acest program de munca ca fiind unul flexibil, in acord cu dispozitiile art. 118 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fiind vorba doar de o exprimare deficitara.


In fapt, programul de munca al apelantului reclamant este reglementat de art. 115 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fiind vorba despre o activitate specifica.


Prin retinerea eronata a textelor de lege incidente in cauza, instanta de fond, cu toate ca apreciaza munca reclamantului ca fiind o activitate specifica, nu gaseste, in mod gresit, ca fiind incidente in cauza dispozitiile art. v-12 raportat la art. 137 alin. 3, 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat aceste sporuri s-ar aplica doar in situatii de exceptie, cand nu ar fi posibila compensarea prin ore libere platite in termenul prevazut la alin. 5, respectiv 60 de zile .


art. 137 alin. 3 din Legea 53/2003 nu distinge cu privire la acordarea de zile libere in alte zile decat sambata si duminica, ci prevede expres ca pentru munca desfasurata sambata si duminica trebuie sa primeasca un spor stabilit prin CCMU T., indiferent daca parata acorda sau nu zile de repaus saptamanal in alte zile . Prin urmare, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, astfel ca apelantul apreciaza ca fiind indrituit la acordarea acestui spor doar daca sambata sau duminica a lucrat, fiind, inainte de toate, indiferent ca au fost acordate zile de repaus saptamanal in alte zile .


Procentul sporului stabilit prin CCMU T.este de 200% aplicat la salariul de baza, potrivit art. v-12 alin. 7 CCMU T. De vreme ce acest spor nu a fost acordat de intimata niciodata, desi legea prevede expres aceasta obligatie, considera apelantul ca este evident faptul ca nu poate beneficia de alt spor decat cel prevazut in art. v-12 alin. 7 din CCMU T., respectiv de 200%. Aceasta deoarece, plecand de la un rationament logico-juridic simplu, de vreme ce pe perioada suspendarii repausului saptamanal sporul aferent este de 200%, este evident ca pentru neacordarea zilelor libere aferente, nu poate avea un alt cuantum decat acesta. Cu alte cuvinte, daca pentru suspendare acorzi 200%, pentru neacordarea echivalenta suspendarii se va acorda acelasi cuantum, mai ales ca potrivit art. 137 alin. 5 Co dul muncii, acest spor nu poate fi mai mic de 150%.


Totodata, instanta de fond nu identifica culpa paratei in raport de dispozitiile Anexei 9B/17B din CCMU T., referitoare la faptul ca ``angajatorul va urmari, ca cel putin o data pe luna, doua zile libere sa fie consecutive pe cat posibil, in zilele de Sambata si D_``, precum si faptul ca ``.. din motive operationale, c.poate reduce numarul de zile libere pe luna la minim 7, dar aceasta situatie exceptionala nu poate dura mai mult de 4 luni intr-un an calendaristic, cu conditia ca zilele libere neacordate, sa fie acordate in celelalte luni din anul calendaristic``. Totodata, atunci cand vorbim de exceptia aratata care, in fapt, reprezinta o regula impusa de angajator (suspendarea repausului si pretinsa acordare cumulata), intimata are nevoie de autorizarea ITM si de acordul sindicatului, in conformitate cu art. 137 alin. 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fapt pe care intimata desi nu l-a probat, a ramas neanalizat si nesanctionat de instanta de fond .


Astfel, o data in plus, se putea constata de catre instanta, in raport de specificul muncii efectuate de reclamant, ca parata nu a respectat drepturile acestuia, intimata parata neindicand in concret zilele de repaus saptamanal acordate consecutiv, avand in vedere faptul ca suspendarea repausului ar putea sa dureze 4 luni, iar zilele acordate in compensare putandu-se confunda cu alte motive/cauze care ar genera acest aspect.


Dubiul cu privire la natura si motivele pentru care au fost acordate zilele libere evidentiate in centralizatorul rasterelor/planurile de zbor este generat exclusiv de culpa paratei, care nu respecta obligatiile exprese de intocmire a pontajului individual, pe care nu-l poate invoca in aparare, de vreme ce este tinuta de sarcina probei si de vreme ce aceste sporuri distincte nu sunt mentionate niciunde in inscrisurile financiar-contabile. Asadar, motivarea Tribunalului grefata pe continutul rosterelor depuse la dosarul cauzei - acte eminamente administrativ-interne ale paratei, trecand peste faptul ca veridicitatea acestor acte nu poate face obiectul vreunei analize din partea vreunei autoritati si timpul de munca nu este calculat potrivit legii, nu poate fi confirmata de instanta de apel, de vreme ce mare parte din continutul acestor inscrisuri sunt straine de realitate (timpul total de munca nu este evidentiat). Intimata nu a exemplificat acest aspect tocmai pentru ca drepturile nu au fost respectate.


Pe de alta parte insa, observand aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor art. 137 alin. 4 si 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), chiar excluzand procentul de 200% pe considerentul ca acesta nu a fost negociat/prevazut in raporturile dintre parti, Tribunalul trebuia sa dispuna obligarea paratei la plata unui procent de minim 150% din salariul de baza pentru sporul aferent repausului saptamanal, cenzurand concluziile rapoartelor de expertiza efectuate in cauza doar sub aspectul cuantumului valoric al acestui spor in raport de zilele identificate ca atare de catre expertii judiciari.


Cu privire la dispozitiile art. 137 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care sunt aplicabile deopotriva reclamantului apelant, arata acesta ca intimata, neintocmind pontajul individual lunar, nu a solicitat si, implicit, nu a obtinut niciun moment autorizarea ITM sau acordul Sindicatului, desi angajatorul a impus prin planurile de zbor, ca regula, o perioada de activitate continua, ce a depasit in multe cazuri limita prevazuta de lege, iar acordarea zilelor de repaus saptamanal ``cumulat`` fie s-a realizat insuficient, fie s-au acordat zile libere aferente unor drepturi/situatii straine repausului saptamanal.


Dovada acordarii repaosului saptamanal si a zilelor in compensare pentru munca prestata in zi de sarbatoare legala se face doar cu fisele de evidenta a activitatii lunare conform art. v-8 alin. 2 CCMU T., pe care intimata parata nu le intocmeste, culpa sa exclusiva, desi constatata de Inspectia Muncii, a ramas neanalizata de Tribunal.


Cu privire la timpul de munca al apelantului, conform art. v-1 lit. a) CCMU T.coroborat cu pct. 4 din Anexa 17B a CCMU: timpul de munca = timp de zbor + timp necesar zborului (1 ora sau 45 minute inainte de zbor) +15 minute/cursa zbor + perioada de timp ca rezerva/simulator/recurenta/vizita medicala/reciclare/cursuri/orice activitati in cadrul companiei.


Planul de zbor/ros terul evidentiaza doar in parte timpul de munca, iar nu il stabileste conform pct. 4 din Anexa 17B.


Instanta de fond, fara a analiza si a aprecia asupra relevantei probatorii stabilite de lege, a nesocotit faptul ca inscrisurile depuse de parata - centrali zatoare/rostere, si pe care aceasta le-a avut in vedere in respingerea actiunii, evidentiaza doar in parte timpul de munca si nici macar nu probeaza acordarea de zile libere in compensare.


Parata nu a facut dovada respectarii perioadei de repaus saptamanal de 2 zile/48 ore consecutive, insa cu toate acestea instanta de fond, fara a analiza argumentele reclamantului, a respins actiunea . Desi expertiza tehnica contabila a retinut expres faptul ca, urmare a analizarii inscrisurilor, nu i-au fost acordate spor urile aferente muncii prestate in zi de sambata, duminica si sarbatori legale, neexistand nicio dovada in acest sens, instanta a nesocotit lucrarea dispusa in cauza, statuand in mod gresit ca din continutul acestuia ar rezulta faptul ca reclamantului i-ar fi fost acordate zile libere in compensare, aspect contrazis in totalitate de materialul probator administrat in cauza, care nu numai ca probeaza contrariul celor retinute de Tribunal, dar arata si faptul ca acesta nu a fost pontat corespunzator muncii pre state.


Fiind vorba de sporuri ce se acorda distinct prin aplicare la salariul de baza, expertii au statuat ca nu exista niciun inscris din care sa rezulte ca reclamantului i-ar fi fost acordate aceste drepturi sau zile libere in compensare, fisele individu ale de salarizare, unicele inscrisuri financiar contabile ce fac obiectul verificarii de catre autoritatile publice si cu valoare probatorie, proband pretentiile reclamantului.


Instanta de fond, in mod gresit a ignorat atat concluziile expertilor cat si relevanta probatorie a inscrisurilor analizate, dar si principiile specifice judecatii in litigiile de munca .


Astfel, proba platii salariului in litigiile de munca se face exclusiv cu statele de plata, in cauza, fisele individuale de salarizare. Probarea pretinsei acordari a zilelor libere in compensare pentru munca prestata in zi de sarbatoare legala poate fi efectuata doar prin fisele individuale de salarizare si pontajul individual, respectiv fisa de evidenta individuala a activitatii lunare, conform legii, lipsa intocmirii acesteia fiind exclusiv in culpa paratei. Astfel, instanta de fond nu putea acorda relevanta probatorie altor acte decat cele prevazute de lege si nici nu putea trece peste faptul ca parata si-a invocat propria culpa sub aspectul imposibilitatii probarii contrariului celor solicitate de reclamant si confirmate de concluziile raportului de expertiza.


Neintocmirea pontajului individual trebuia sanctionat de instanta in acord cu dispozitiile art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar nu prin respingerea acestor capete de cerere sau prin raportarea la inscrisuri straine de fisele individuale de salarizare, carora legea nu le recunoaste relevanta probatorie.


Asa cum s-a aratat in fata instantei de fond, rosterele/planurile de zbor depuse la dosarul cauzei de intimata nu mentioneaza cuantumul total al timpului de munca efectuat de apelant, care este in realitate mult mai mare decat cel evidentiat in Centralizatoarele Fleet Watch, dar pe care instanta le-a apreciat relevante in cauza in contra vointei partilor exprimate prin CCMU T. si in contra dispozitiilor legale privind obligativitatea angajatorului de a intocmi pontajul individual lunar. Rosterele/Centralizatoarele - datele din programul Fleet Watch probeaza doar care au fost zilele de sambata, duminica si sarbatoare legala in care reclamantul a lucrat, aspect retinut si de raportul de expertiza efectuat in cauza si gresit analizat de instanta de fond .


Prin urmare, considera apelantul ca nu putea fi sanctionat pentru culpa exclusiva a intimatei, iar instanta de fond nu avea posibilitatea legala de confirmare a acestor lipsuri privind sarcina probei ce incumba paratei, solutia ce trebuia pronuntata in acord cu materialul probator administrat si cu legea fiind aceea de acordare a drepturilor deduse judecatii, prin obligarea paratei la plata sumelor aferente muncii efectuate in zi de sambata, duminica, respectiv sarbatori legale. Rapoartele de expertiza in cauza au fost efectuate cu respectarea legii, iar nu prin ignorarea inscrisurilor depuse de parata din care ar rezulta o inexistenta compensare cu timp liber a muncii prestate in zilele de week- end si sarbatoare legala, astfel cum in mod gresit retine Tribunalul .


Referitor la sporul pentru munca efectuata in zi de sarbatoare legala (100% din salariul de baza), nu exista niciun motiv, in raport de materialul probator administrat in cauza si argumentele reclamantului, pentru respingerea de catre instanta de fond a acestui capat de cerere .


Aidoma celor anterior precizate, parata nu a facut dovada acordarii de zile in compensare, desi era tinuta de sarcina probei.


``Observatia`` instantei de fond cu privire la prezumtivele erori ale raportului de expertiza, din data de 20.07.2015 si 01.06.2013, este de asemenea eronata si probeaza, o data in plus, ca Tribunalul nu a inteles specificul activitatii desfasurate de reclamant si dispozitiile legale incidente in cauza, solutia de respingere a actiunii fiind in contradictie cu situatia de fapt dedusa judecatii si cu probatoriul administrat, principiilor civile si cele specifice litigiilor de munca .


Astfel, data de 20.07.2015, sarbatoarea de Sfantul I., care poarta denumirea de ``Ziua Aviatiei``, reprezinta sarbatoare legala pentru intreg personalul aeronavigant din Romania, acest aspect fiind mentionat in art. v-14 alin. 1 l it. g) din CCMU T.coroborat cu art. 143 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Data de 01.06.2013 reprezinta zi de week- end, sambata, aspectul retinut de instanta fiind oricum irelevant sub aspectul perioadei deduse judecatii: 01.10. x16.


Totodata, ``observatia`` instantei referitoare la faptul ca timpul petrecut de reclamant in standby nu ar reprezenta timp de lucru, intrucat acesta nu ar presta munca efectiva este contrazis de insasi Nota explicativa a abrevierilor din cuprinsul rosterelor, depusa la dosar de parata, care indica perioada de standby efectuata de personalul aeronavigant ca fiind timp de lucru, perioada in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului cu titlu de ``rezerva`` pentru situatiile in care cel programat sa zboare s-ar afla in imposibilitate de zbor/absent, aspect ce priveste specificul muncii, neanalizat de catre instanta de fond . O data in plus invedereaza apelantul faptul ca zilele libere indicate in mod arbitrar de parata in rostere/centralizatoare/tabele si care nu fac obiectul niciunei verificari, au fost, in realitate acordate pentru alte situatii decat compensarea pentru munca efectuata in zi de week- end sau sarbatoare legala.


Sustine apelantul reclamant si nemotivarea hotararii apelate in raport de considerentele invocate, aratand ca, nu in ultimul rand, potrivit art. 425 alin. 1 lit. b) Cod procedura civila, in considerentele sentintei trebuia aratata situatia de fapt retinuta de instanta in baza probelor administrate si incuviintate in conditiile art. 237 alin. 2 pct. 7 Cod procedura civila, cu aratarea motivelor pentru care s-au admis, cat si cele pentru care s-au inlaturat pretentiile, care, conform art. 237 alin. 2 pct. 3 Cod procedura civila, trebuiau examinate fiecare in parte, aspect necomplinit de instanta de fond . Sustinerile din cererea de chemare in judecata, din raspunsul la intampinare si cele facute cu ocazia cercetarii judecatoresti si in dezbateri au fost respinse de instanta de fond fara o detaliere, analizare si fara o motivare a acestora.


Instanta, in solutia pronuntata, nu face nicio analiza a intreg materialului probator administrat, neprecizand in vreun fel care au fost motivele pentru care inscrisurile administrate si care confirmau pretentiile reclamantului trebuie inlaturate (raport de expertiza extrajudiciara, constatarile efectuate de Inspectia Muncii) sau pe ce considerente concluziile raportului de expertiza administrat in cauza ce confirma pretentiile reclamantului si pe care Tribunalul il interpreteaza contrar concluziilor acestuia, trebuie inlaturate sau, mai mult, nesocotite.


Prin urmare, sentinta apelata nu contine considerentele respingerii in raport de fiecare dintre sustinerile si precizarile exhaustive din cuprinsul actiunii, ale raspunsului la intampinare si ale precizarilor efectuate cu ocazia cercetarii judecatoresti si dezbaterilor, fiind emisa cu incalcarea dispozitiilor art. 425 Cod procedura civila, ale art. 21 alin. 3 din Constitutia Romaniei si ale art. 6.1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, dar si cu incalcarea dispozitiilor legale speciale si generale incidente in cauza.


De vreme ce instanta nu a analizat intreg materialul probator administrat in cauza, nu a stabilit imprejurarile de fapt esentiale, nu a evocat si nu a analizat in concret normele de drept substantial invocate de reclamant, interpretand eronat si trunchiat legea aplicabila si intentia partilor, solutia pronuntata pe fond, care doar reia in mod exclusiv parte din afirmatiile paratei fara a le verifica, are caracter pur formal, ce echivaleaza cu o necercetare a fondului dedus judecatii.


Prin intampinarea formulata, intimata parata C.Nationala de T. a. R.- T.SA a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat si mentinerea sentintei ata cate ca fiind legala si temeinica, pentru urmatoarele motive:


Contrar sustinerilor apelantului, instanta de fond a analizat integral si adecvat atat prevederile legale incidente in cauza, cat si prevederile contractelor colective si individuale incheiate pe durata perioadei care face obiectul prezentei cauze sau care prezinta relevanta in solutionarea cauzei.


In ceea ce priveste solicitarile referitoare la sporurile specifice activitatii de zbor, analizand petitul actiunii in referire la aceste sporuri se poate observa faptul ca reclamantul a solicitat instantei (mai departe de modalitatea alambicata de formulare a petitelor) sa dispuna plata acestor sporuri si a diferentelor salariale rezultate din pretinsa neacordare a acestor sporuri. In cuprinsul apelului se sustine faptul ca nu s-a solicitat acordarea distincta a sporurilor, ci plata diferentelor dintre drepturile pretins cuvenite si cele platite de societate . Cu toate acestea, din motivarea actiunii, din totalitatea notelor depuse de reclamant la dosarul cauzei, inclusiv obiectiunile la rapoartele de expertiza, precum si din continutul apelului rezulta ca este corecta retinerea instantei de fond referitoare la faptul ca reclamantul sustine ca sporurile specifice activitatii de aviatie ar fi trebuit sa fie componente externe ale salariului de baza ce ar trebui aplicate la acesta din urma. De asemenea, in mod corespunzator a procedat instanta de fond in prezenta cauza atunci cand a apreciat ca in vederea stabilirii existentei unor eventuale drepturi salariale neacordate trebuie initial stabilit-prin raportare la prevederile legale si conventionale aplicabile - care sunt drepturile salariale cuvenite.


In vederea stabilirii drepturilor salariale cuvenite prezinta relevanta aspectele referitoare la istoricul sporurilor reclamate si modalitatea de acordare a acestora.


In Contractul Colectiv de Munca 2004- 2005 cu valabilitate prelungita prin acte aditionale pana la 01.04.2006, salariul minim pe Companie era stabilit conform prevederilor art. 46 alin. 1 ``Salariul minim negociat pe companie este echivalentul in lei a 100 EURO/luna cu aplicare de la data de 01.01.2004``. Conform aceluiasi contract, astfel cum se prevede la art. 43 alin. 3, ``Salariul cuprinde: salariul de baza, indemnizatiile, sporurile precum si alt e adaosuri``. De asemenea, fata de prevederile art. 47, calculul salariului personalului din cadrul Companiei se face astfel: pentru personalul navigant ``salariul de baza este format din salariul negociat la care se adauga sporul de aviatie si cuantumul orelor de zbor efectuate (indemnizatia de zbor) ``.


In ce priveste sporurile, prin contractul 2004- 2005 la nivel de unitate, art. 48 prevede la salariul negociat urmatoarele sporuri: a) Spor de aviatie 20%; b) Spor de ecran 10% (cu exceptia personalului autorizat din cadrul Directiei Tehnice) si c) Spor de tehnicitate (numai pentru personalul autorizat din cadrul Directiei Tehnice). De asemenea, contractul mai prevede si celelalte sporuri care se acorda la salariul de baza, dar care nu sunt specifice activitatii de zbor .


Aspectul ce prezinta relevanta in solutionarea prezentei cauze vizeaza faptul ca din luna martie 2005 au fost introduse in salariul de incadrare sporurile specifice activitatii de zbor, fapt ce a fost demonstrat cu fluturasii de salariu pentru un salariat avand aceeasi functie ca si reclamantul care era angajatul companiei la acel moment. Nefiind salariatul companiei la momentul includerii sporurilor specifice activitatii de zbor in salariul de incadrare, reclamantul apelant a solicitat acordarea acestor sporuri in mod distinct, peste prevederile contractului sau individual de munca si ale contractelor colective de munca aplicabile pentru perioada in care face obiectul prezentei cauze . Fiind incluse in salariul de incadrare, sporurile specifice activitatii de zbor si-au pierdut inca din luna martie 2005 individualitatea, astfel incat acestea nu pot fi acordate peste salariul de incadrare la un moment ulterior.


Apelantul a fost angajat al companiei initial prin incheierea contractului individual de munca inregistrat in Registrul general de evidenta a salariatilor sub nr. x/02.03.2006 pe perioada determinata de 6 luni, pe functia de copilot - in pregatire, pentru ca ulterior contractul sau sa fie transformat intr-unul pe durata nedeterminata pe functia de copilot.


Cu privire la conditiile de munca in care reclamantul urma sa isi desfasoare activitatea, CIm-urile mentioneaza la pct. G conditii speciale de munca (fara ca pentru aceste conditii sa se acorde distinct un spor astfel cum se poate observa din cuprinsul CIm-urilor).


Cu privire la programul de lucru, CIm-urile mentioneaza la pct. H program flexibil, functie de programul de zbor al Companiei, cu respectarea limitarilor timpilor de munca si odihna specifice, in conformitate cu reglementarile in vigoare.


Cu privire la salarizare, CIm-urile mentioneaza la pct. J salariul de incadrare negociat (cuantumul lui), faptul ca salariul de baza se compune din salariul de incadrare negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, care include sporurile specifice incadrarii locului de munca, la care se adauga cuantumul indemnizatiei pentru ora de zbor . Singurul spor care se adauga la salariul de baza al reclamantului conform CIm-urilor este sporul de vechime.


Actul Aditional din data de 27.06.2016 reia in mod expres prevederile CCM cu privire la enumerarea sporurilor specifice activitatii de zbor, enumerarea incluzand si sporul de aviatie.


Mentiunile repetate referitoare la includerea in salariul de incadrare a sporurilor specifice activitatii de zbor inserate in cuprinsul contractului individual de munca al apelantului sunt in deplina concordanta cu prevederile legale si ale contractelor colective de munca aplicabile.


De asemenea, subliniaza intimata ca unul dintre argumentele prezentate de apelant, respectiv faptul ca in cuprinsul contractului individual de munca si a actelor aditionale ulterioare nu sunt bifate campurile referitoare la sporurile specifice activitatii de aviatie, este in realitate un argument in sustinerea pozitiei noastre proce suale, respectiv in sustinerea faptului ca sporurile au fost incluse, nemaiputand fi acordate in mod distinct.


Din punct de vedere al prevederilor legale, aceste sporuri sunt considerate sporuri specifice activitatii de zbor, fiind enumerate (inclusiv sporul de aviatie solicitat conform petitului nr. 2, iar nu doar sporul de aviatie) in cuprinsul art. 42 lit. b din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatie, conform caruia: ``personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila beneficiaza de urmatoarele drepturi:.. b) sporuri specifice activitatii de zbor, datorate conditiilor speciale de munca existente in mediul aerian, suprasolicitarii psihice si nervoase, stresului, zgomotului intens si de lunga durata, pericolului, nocivitatilor, radiatiilor si radiatiilor cosmice, substantelor chimice toxice, acceleratiilor si vibratiilor, dupa cum urmeaza: spor de aviatie; spor pentru conditii speciale de munca; spor pentru conditii deosebite de munca; spor pentru conditii grele de munca; spor de periculozitate; spor de radiatii si radiatii cosmice; spor de stres; spor de casca radio; spor de conditii nocive; spor de ecran; spor pentru zborul la joasa inaltime; spor de tratamente aviochimice; spor de acrobatie. Aceste sporuri se aplica diferentiat, in functie de specificul activitatii de zbor pentru fiecare categorie de personal aeronautic civil navigant profesionist, si pot fi incluse in salariul de baza sau asa cum va fi convenit in contractele colective si/sau individuale de munca incheiate cu angajatorul``.


Cu alte cuvinte, legiuitorul prevede sporurile specifice activitatii de zbor de care beneficiaza salariatii cu statut de personal aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila, dar in acelasi timp prevederea legala stabileste ca acestea se acorda in functie de specificul efectiv al activitatii de zbor, precum si, cel mai important aspect pentru prezenta cauza, faptul ca aceste sporuri pot fi incluse in salariul de baza in modalitatea convenita prin contractul colectiv (sau individual, dupa caz) aplicabil situatiei de fapt .


Desi apar reglementate printr-un act normativ din anul 2007, sporurile specifice activitatii de aviatie au fost acordate si anterior, fiind incluse asa cum s-a aratat incepand cu anul 2005 in salariul de incadrare. Chiar daca pe parcursul timpului au intervenit modificari in componenta sporurilor specifice activitatii de zbor care au fost incluse in salariul de incadrare, precum si in cuantumul acestora, ca urmare a unor negocieri colective, ambele parti fiind de acord cu acestea, nu se poate retine ca pe parcursul intregii perioade de la data includerii sporurilor in salariul de incadrare ar fi trebuit sa se pastreze o valoare - o baza - la care acestea sa se aplice si prin raportare la care sa se verifice cuantumul fiecarui spor inclus. In momentul includerii sporurilor in salariul de incadrare acestea isi pierd individualitatea, asa cum s-a mentionat anterior, nemaiputand fi determinate prin aplicare la o valoare de referinta. De asemenea, nu se poate retine ca modificarile in structura si cuantumul sporurilor trebuie sa genereze modificari identice in cuantumul salariului de incadrare, deoarece nu exista, asa cum s-mentionat, un reper de calcul la care acestea ar trebui sa se aplice astfel incat sa se mentina aceeasi evolutie.


Din punct de vedere al prevederilor contractuale, respectiv din punct de vedere al contractelor colective de munca aplicabile pentru perioada care face obiectul prezentei actiuni, niciunul dintre sporurile la care se face referire in cauza nu este prevazut a fi acordat distinct, acestea fiind incluse in salariul de incadrare, pentru tot personalul companiei, incepand de la un moment anterior angajarii apelantului reclamant. Fata de faptul includerii in salariul de incadrare a sporurilor, contractele colective de munca incheiate dupa data includerii sporurilor specifice activitatii de zbor in salariul de incadrare contin toate mentiuni cu privire la includerea acestor sporuri in salariul de in cadrare, tocmai pentru a nu se invoca neacordarea acestora.


Astfel, art. IIi-6 din Contractul Colectiv de Munca la nivel de unitate S.C. C. N. T. a. R. T.S. a. inregistrat sub nr. x/06.07.2012 la Inspectoratul Teritorial de Munca I. si care a fost a plicabil pentru perioada 06.07. x14, prevede in mod clar faptul ca se face calculul salariului lunar brut, pentru personalul aeronavigant care beneficiaza de statut special (cum este si cazul apelantului in cauza), prin adaugarea la salariul de baza lunar brut a sporului de vechime cuvenit si alte indemnizatii si adaosuri . Salariul de baza lunar se compune din salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord si tip aeronava, care include sporurile specifice activitatii de zbor, cu incadrare intr-o grupa distincta de salarizare, in functie de nivelul pregatirii profesionale, licenta de zbor, calificarile obtinute, complexitatea activitatii desfasurate responsabilitatile acordate si riscul asumat, la care se adauga indemnizatia orara de zbor si, dupa caz, indemnizatia pe cursa interna (prevedere reluata conform specificului functiei detinute de reclamant si in CIm-urile sale).


Conform prevederilor art. IIi-6 lit. c) din CCM 2012- 2014, indemnizatia orara de zbor, indemnizatia de cursa interna, precum si sporurile specifice activitatii de zbor datorate conditiilor speciale de munca existente in mediul aerian, se regasesc in Procesele verbale de negociere a salarizarii pilotilor si insotitorilor de zbor . Arata intimata ca a depus la dosarul cauzei Procesul verbal de negociere a salarizarii pilotilor inregistrat sub nr. SG.2944/02.04.2008, din cuprinsul caruia reiese acelasi mod de calcul al salariului, respectiv includerea sporurilor specifice locului de munca al pilotilor in calitate de personal aeronavigant in salariul de incadrare, componenta a salariului de baza lunar. Sporurile mentionate la pct. 5 din Procesul verbal ca fiind incluse in salariul de incadrare sunt cele solicitate de reclamant in cauza, inclusiv sporul de aviat ie in cuantum de 20%. Este evident fata de aceasta negociere mentionata in cuprinsul CCM 2012- 2015 ca incepand cu 2008 si sporul de aviatie a fost inclus in salariul de incadrare al pilotilor.


Mai mult decat atat, art. IIi-7 alin. 1 din acelasi CCM 2012- 2014 enumera sporurile specifice activitatii de zbor care sunt incluse in salariul de incadrare, printre acestea numarandu-se si cele solicitate in prezenta cauza (mai putin sporul de aviatie). Cuantumurile mentionate in CCM sunt corespunzatoare celor indicate in cuprinsul cererii sale de chemare in judecata . Fata de prevederile contractuale care fac referire la sporuri care se adauga la salariul de baza lunar, sunt prevazute la art. IIi-7 alin. 2. Niciunul dintre sporurile care fac obiectul prezentei cauze n u sunt cuprinse in enumerarea exhaustiva prevazuta de art. IIi-7 alin. 2.


Dupa data expirarii Contractului Colectiv de Munca 2012- 2014, pentru a se garanta salariatilor drepturile castigate prin negociere colectiva chiar si in lipsa incheierii unui nou contract colectiv de munca, prin acord intre partenerii sociali s-a convenit prelungirea aplicabilitatii CCM 2012- 2014 prin Actul Aditional nr. 1 inregistrat la ITM I.sub nr. x/04.07.2014, prevederi cu privire la drepturile banesti ale salariatilor fiind ulterior prevazute in Acordul Colectiv privind drepturile tranzitorii ale salariatilor pana la incheierea unui nou Contract Colectiv de Munca la nivel de unitate, inregistrat intern sub nr. 5545/20.10.2014 si prelungit prin Actul Aditional nr. 1 la ac est Acord Colectiv, inregistrat sub nr. 6813/18.12.2014.


Ulterior a fost negociat Contractul Colectiv de Munca la nivel de unitate S.C. C. N. T. a. R. T.S. a. , inregistrat sub nr. x/01.10.2015 la ITM I. si care este aplicabil pentru perioada 01.10.20 15- 30.09.2017 (inclusiv), acoperind integral perioada ramasa pana la incetarea raportului de munca al reclamantului cu c. Si CCM 2014- 2017 contine aceleasi prevederi cu privire la includerea sporurilor specifice activitatii de zbor in salariul de incadrare si cu privire la sporurile care se adauga la calculul salariului lunar la salariul de baza .


Chiar si in lipsa unor astfel de prevederi in cuprinsul contractelor colective de munca, acestea sunt conditiile de salarizare negociate la nivel individual de catre apelantul din prezenta cauza. Acesta a contractat cu c.in termenii continuti de contractul individual de munca, a cunoscut in mod corespunzator modalitatea de salarizare si a acceptat-o. Nu a beneficiat niciodata de sporuri specifice activitatii de aviatie acordate distinct, inca de la angajarea sa in cadrul companiei acesta a negociat un salariu de incadrare care avea incluse sporurile specifice activitatii de aviatie (astfel cum s-a mentionat). Continutul corespunzator salarizarii din cup rinsul CIm-urilor este de asemenea similar celui al CCm-urilor aplicabile la nivelul Companiei.


In ceea ce priveste mentiunile din cuprinsul apelului referitoare la faptul ca ulterior incheierii contractelor colective de munca c. avea obligatia, in c onformitate cu prevederile art. 1. 6 din acestea, de a incheia acte aditionale la contractele individuale de munca, acte aditionale care ar fi trebuit sa contina de fiecare data mentiuni referitoare la includerea sporurilor specifice activitatii de aviatie, intimata mentioneaza ca prevederea din contractele colective de munca referitoare la necesitatea incheierii actelor aditionale in maxim 90 zile de la data semnarii acestora se refera la preluarea in contractele individuale de munca ale salariatilor a acel or drepturi acordate suplimentar sau care s-au modificat ca urmare a negocierii colective (cu mentiunea ca nici acest lucru nu este obligatoriu fata de prevederile art. 17 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Existand deja in continutul contractului individual de munca al apelantului mentiuni referitoare la includerea sporurilor in salariul de incadrare nu mai era necesara incheierea unor acte aditionale la contractul individual de munca dupa incheierea contractelor colective de munca .


Se poate observa cu usurinta din cuprinsul prevederilor legale coroborate cu cele conventionale faptul ca apelantul a beneficiat in mod efectiv de sporurile specifice activitatii de aviatie, acestea fiind incluse in salariul sau de incadrare, nefiind intemeiata solicitarea lui de acordare a acestora in alt mod decat cel stabilit prin negociere individuala si colectiva.


Nu poate fi primita pe cale de consecinta nici sustinerea reclamantului apelant de pe parcursul judecatii cu privire la faptul ca la intervenirea unor eventuale majorari salariale acestea trebuiau sa vizeze doar salariul de baza, sporurile trebuind a fi aplicate ulterior la valoarea majorata. La acest moment notiunea de salariu de incadrare cuprinde toate sporurile specifice activitatii de zbor, inclusiv sporul de aviatie.


Se poate de asemenea observa ca nu isi au fundament nici sustinerile apelantului referitoare la faptul ca instanta de fond si-a intemeiat solutia exclusiv pe prevederile contractelor individuale de munca (acestea fiind in concordanta asa cum s-a aratat cu prevederile contractelor colective de munca si respectand prevederile legale). De altfel, in chiar cuprinsul sentintei apelate se fac mentiuni corespunzatoare in ceea ce priveste corelarea dintre prevederile legale si conventionale, instanta facand o interpretare sistematica a lor. Apelantul in mod artificial incearca sa creeze aparenta unor neconcordante intre prevederile contractului individual de munca si cele ale contractelor colective de munca aplicabile, cand in realitate cuprind mentiuni similare cu privire la includerea sporurilor specifice activitatii de zbor in salariul de incadrare. Mai mult decat atat, apelantul merge pana intr-acolo incat neaga chiar acordul sau de vointa exprimat personal prin incheierea contractului individual de munca si a actelor aditionale la acesta, desi pe parcursul derularii raportului de munca a confirmat in mod repetat atat cuantumul salariului de incadrare cat si mentiunile corespunzatoare referitoare la includerea in acesta a sporurilor specifice activitatii de zbor, semnand contractul individual de munca si actele aditionale.


Considera intimata ca fiind neintemeiata si mentiunea din cuprinsul apelului referitoare la faptul ca daca s-ar retine rationamentul instantei de fond, sporurile specifice activitatii de zbor ar fi fost incluse la nivelul solicitat abia prin Actul aditional din data de 27.06.2016 la contractul individual de munca . Nivelul salarial prevazut in Actul aditional din data de 27.06.2016 (10.200 lei) este comparabil cu cel avut de apelant incepand cu luna ma rtie a anului 2009 (10.000 lei), astfel incat daca se accepta de catre acesta ca in nivelul salarial stabilit prin Actul aditional din data de 27.06.2016 sunt incluse sporurile specifice activitatii de zbor in cuantumul solicitat, in mod corespunzator trebuie acceptat ca acestea sunt incluse si pentru perioada anterioara.


Inlaturarea concluziilor raporturilor de expertiza efectuate in cauza de catre expertii judiciari B.F. si B.D. S-a facut motivat de catre instanta de fond, care a aratat in considerentele sentintei ca expertii au ignorat cu desavarsire prevederile contractului individual de munca si ale contractelor colective de munca in ceea ce priveste includerea sporurilor specifice activitatii de zbor in salariul de incadrare, iar mai mult decat atat, expertul judiciar B.D. a inclus in calculul drepturilor salariale ale reclamantului elemente care nu sunt prevazute de nicio dispozitie legala sau contractuala, cum este cazul coeficientului de ierarhizare, in conditiile in care la nivelul companiei nu a functionat in perioada reclamata (si nici anterior pentru intreaga durata in care apelantul s-a aflat in raporturi de munca cu c_) un sistem de salarizare bazat pe coeficienti. De altfel, trebuie avut in vedere ca simpla efectuare a unei lucrari tehnice cum este cazul expertizei nu obliga instanta la validarea concluziilor acesteia cat timp aceasta nu se coreleaza cu celelalte probe administrate la judecarea cauzei si contravine inclusiv prevederilor legale. Toate probel e administrate, pentru a fi retinute ca determinante in pronuntarea unei solutii de catre instanta de judecata, trebuie sa se coroboreze, iar in cazul rapoartelor de expertiza efectuate in cauza, asa cum a retinut si instanta de fond, acestea nu se coroboreaza cu inscrisurile care ar fi trebuit sa fie avute in vedere de catre expertii judiciari. Mai mult decat atat, expertizele judiciare depuse de cei doi experti au fost pe deplin criticabile si in ceea ce priveste calculul corespunzator rationamentului expertilor (astfel cum s-a aratat in mod repetat prin obiectiunile formulate si notele referitoare la continutul acestora).


Fata de toate aceste considerente, intimata considera ca fiind temeinica si legala solutia de respingere a solicitarilor reclamantului in referire la sporurile specifice activitatii specifice de zbor, sens in care solicita respingerea apelului cu privire la aceste pretentii.


Cu privire la sporul de 200% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, arata intimata ca, desi apelantul face referire in comun la solicitarile cu privire la sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala si in zilele de sambata si duminica, va face mentiuni separate cu privire la fiecare dintre aceste sporuri, avand in vedere faptul ca temeiul acordarii lor si conditiile in care sunt acordate sunt diferite.


Invedereaza ca organizarea timpului de lucru al apelantului nu corespunde unui program de lucru normal de 8 ore/zi, 40 ore pe saptamana, acesta avand mentionat in CIM un program de lucru flexibil care este definit si in cuprinsul CIM prin referire la programul de zbor si in art. v-8 din CCM 2012- 2014 si din CCM 2015- 2017 prin referire la necesitatea prezentei la locul de munca conform planificarii/planului de zbor . Mentiunile apelantului referitoare la faptul ca in realitate programul sau nu ar fi flexibil (desi a confirmat prin acordul sau de vointa si aceasta mentiune din cuprinsul contractului sau individual de munca) sunt contrazise de chiar continutul apelului. Astfel, programul de lucru flexibil nu este reglementat de art. 118 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) invocat de apelant si care face referire la programul de lucru individualizat, in care durata zilnica a timpului de lucru este impartita in doua perioade, o perioada in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege ora de venire si ora de plecare, acesta fiind stabilit conventional (in cazul de fata prin reglementarea generala din contractele colective de munca dar si prin mentiune expresa in contractul individual de munca) prin raportare la prevederile art. 115 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), programul efectiv de munca fiind stabilit in mod efectiv printr-un grafic, aspect de altfel confirmat si de catre apelant. Mai mult decat atat, chiar apelantul face trimitere la art. 115 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), fara insa a mentiona in ce modalitate aceasta modalitate de organizare a timpului de lucru contravine acestei prevederi legale.


Neavand un caracter regulat, programul specific functiei detinute de apelant implica si prestarea muncii in zilele de sambata si duminica. De altfel, si prevederea legala (art. 137 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si cea din cuprinsul CCM (art. v-12 alin. 4) fac referire la acordarea repausului saptamanal in alte zile decat cele de sambata si duminica, aspect retinut in mod corespunzator si de catre instanta de fond . Pentru acordarea repausului saptamanal in alte zile decat cele de sambata si duminica nu se datoreaza sporul prevazut de art. 137 alin. 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) raportat la art. v-12 alin. 7. Dublul compensatiilor pentru munca suplimentara se acorda doar in cazurile exceptionale in care se suspenda pentru o perioada determinata acordarea repausului saptamanal - in conditiile art. 137 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) raportate la prevederile art. v-12 alin. 6 din CCM, respectiv salariatul are o perioada de activitate continua, in care nu beneficiaza de repaus saptamanal, acesta fiind acordat ulterior cumulat.


Apelantul a beneficiat efectiv de repaus saptamanal pe durata derularii raportului sau de munca, fiind acordat si in alte zile decat cele de sambata si duminica. De altfel, aceasta situatie este prevazuta in mod expres de prevederile art. v-12 alin. 8 care stipuleaza faptul ca personalul aeronavigant (cum este si cazul recl amantului apelant) poate beneficia de repaus saptamanal si in cursul saptamanii, acesta trebuind sa acopere o perioada de minim 36 ore ce va cuprinde 2 nopti locale consecutive. Intimata precizeaza ca la perioada de 36 ore mentionata se adauga repausul zilnic de 12 ore conform prevederilor art. v-l lit. d din CCM la nivel de unitate (de altfel nu s-ar putea realiza a doua parte a prevederii contractuale de cuprindere a 2 nopti locale in acest interval daca nu ne raportam si la prevederea contractuala initiala).


Simpla prestare a muncii in zilele de sambata si duminica nu echivaleaza cu suspendarea repausului saptamanal, cu atat mai putin pentru personalul care isi desfasoara activitatea, asemenea apelantului, dupa o planificare/un program de zbor, iar nu intr-un program normal de lucru, cu repartizare unitara de 8 ore/zi de luni pana vineri, respectiv 40 ore saptamana cu repaus acordat in zilele de sambata si duminica. Nefiind vorba despre o suspendare de repaus ci doar de acordarea zilelor de repaus saptamanal in alte zile decat cele de sambata si duminica, sporul solicitat de catre apelant pentru suspendarea repausului saptamanal nu este datorat, acesta beneficiind de acordarea repausului in natura (el primind timp liber corespunzator care reprezinta repaus saptamanal si in alte zile decat cele de sambata si duminica).


Sustine intimata ca prevederile V.12 din CCM-perioada de repaus (``In cazul in care acordarea repausului in zilele de sambata si duminica ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile lucratoare. In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor companiei, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor companiei, ori asupra altor bunuri ale acesteia, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru salariatii necesari in vederea executarii acestor lucrari. Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (6) au dreptul la dublul compensatiei prevazute de art. V. 9 alin. alin. (6) pentru orele de munca prestate in zilele de repaus saptamanal . Personalul aeronavigant va putea beneficia de repausul saptamanal si in cursul saptamanii, acesta trebuind sa acopere o perioada de minim 36 de ore ce va cuprinde doua nopti locale``) sunt conforme cu prevederile art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In mod corect instanta a stabilit faptul ca sporul de 200% nu se datoreaza pentru toate orele prestate in zilele de sambata si duminica, imprejurarea ca zilele de repaus nu au fost acordate in zilele de sambata si duminica nu reprezinta singura conditie pentru plata sporului de 200%, fiind necesara si indeplinirea celorlalte conditii cumulative, ce nu sunt incidente in cauza.


In ceea ce priveste mentiunile din cuprinsul apelului referitoare la modalitatea in care se tine evidenta timpului de lucru la nivelul companiei, respectiv prin intocmirea r osterelor (documente depuse la dosarul cauzei), intimata subliniaza faptul ca din acestea rezulta timpul de lucru si timpul de odihna, prevederile legale neimpunand o anumita forma pentru evidentele pe care angajatorul trebuie sa le pastreze cu privire la timpul de lucru efectiv al salariatilor sai.


In suplimentar fata de sustinerile de la fondul cauzei, aduce in discutie in fata instantei de apel faptul ca in conformitate cu prevederile din Anexa 9B/17B la contractele colective de munca aplicabile pentru p erioada ce face obiectul cauzei, angajatorul va urmari ca cel putin o data pe luna doua zile libere sa fie consecutive pe cat posibil in zilele de sambata si duminica. Aceasta prevedere contractuala nu are o consecinta directa in ceea ce priveste datorarea sporului de 200%. Mai mult decat atat, asa cum rezulta din chiar continutul sau, ne aflam in situatia unei obligatii de diligenta, angajatorul acordand repausul saptamanal in zilele de sambata si duminica pe cat posibil cel putin o data pe luna. De asemen ea, se poate observa ca pentru intreaga perioada reclamata acordarea repausului saptamanal cel putin o data in zilele de sambata si duminica nu a fost posibila decat in luna octombrie a anului 2015, astfel cum rezulta in principal din rosterele depuse la dosarul cauzei, dar este evidentiat si in situatia zilnica intocmita de parata intimata. Mentioneaza si faptul ca numarul de zile de repaus nu a fost redus la minimul de 7 pentru mai mult de 4 luni intr-un an calendaristic. De altfel, aceasta reglementare din cuprinsul contractului colectiv de munca nu vizeaza o suspendare cu caracter general a repausului saptamanal, ci o simpla limitare aditionala a conditiilor suspendarii repausului saptamanal.


Analizand situatia efectiva a repausurilor acordate apelantul ui, se poate observa ca in realitate nu a intervenit nicio suspendare de repaus, ci doar situatii in care acesta a fost acordat in zile diferite ale saptamanii. Inca o data subliniaza intimata faptul ca acordarea repausului saptamanal in alte zile decat cele de sambata si duminica nu echivaleaza cu suspendarea repausului saptamanal, pentru care sa fie necesara autorizarea Inspectoratului Teritorial de Munca si de acordul sindicatului in conditiile art. 137 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Concluziile expertizelor judiciare efectuate in cauza au fost inlaturate motivat de catre instanta de fond, deoarece acestea au calculat sporul de 200% pentru toate perioadele in care s-a prestat activitate in zilele de sambata si duminica, fara a se verifica acordarea repausului in alte zile decat cele de sambata si duminica.


In ceea ce priveste solicitarea de acordare a sporului pentru munca in zilele de sambata si duminica nu in cuantum de 200%, ci in cuantum de 150%, dublul minimului legal pentru sporul pentru munca suplimentara, intimata subliniaza faptul ca si sporul de 200% stabilit in mod conventional si sporul de 150% stabilit in cuantum minimal de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se acorda in aceleasi conditii, respectiv in cazurile de suspendare de repaus saptamanal, iar nu pentru munca in zilele de sambata si duminica. Suplimentar, mentioneaza ca aceasta este o solicitare noua formulata pentru prima data in fata instantei de apel.


Fata de toate aceste considerente, considera ca fiind temeinica si legala solutia instantei de fond de respingere a solicitarilor privind sporul de 200% pentru munca in zilele de sambata si duminica, sens in care solicita respingerea apelului cu privire la aceste pretentii.


Cu privire la sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, intimata arata ca datorita specificului activitatii personalului aeronavigant, respectiv faptului ca activitatea nu poate fi intrerupta pe durata sarbatorilor legale, acestea nu sunt in mod automat zile libere pentru salariatii cu acest statut . Astfel, daca fata de planificare/program de zbor un salariat trebuie sa desfasoare activitate intr-o zi de sarbatoare legala, acest lucru este posibil fata de prevederile art. 141 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). In conformitate cu prevederile art. 142 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), activitatea prestata in zilele de sarbatoare legala de salariati care au locuri de munca cu un specific care nu permite intreruperea activitatii (cum este cazul companiilor a_) se compenseaza in mod principal cu timp liber platit corespunzator acordat in urmatoarele 30 zile, iar doar in secundar, daca nu se poate acorda timp liber platit corespunzator in perioada stabilita, se compenseaza cu un spor de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in program normal de lucru. Incepand cu CCM 2015 - 2017, aceste prevederi legale sunt preluate si de art. v-13 din CCM.


La nivelul companiei, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala se acorda timp liber corespunzator in urmatoarele 30 zile, iar numai exceptional se acorda compensatie sub forma de spor, in cazul in care nu se poate asigura acordarea timpului liber in perioada determinata de prevederile legale.


La fel ca si in cazul muncii prestate in zilele de sambata si duminica care nu implica in mod necesar plata sporului pentru suspendarea repausului saptamanal, nici prestarea activitatii in zilele de sarbatoare legala nu implica in mod necesar plata sporului in cuantum de 100%, ci in principal acordarea de timp liber . De altfel, prevederile legale si conventionale dau preponderenta asigurarii efective a unor perioade suficiente de repaus astfel incat sa se conserve capacitatea de munca a salariatului, acesta fiind motivul pentru care si pentru munca suplimentara si pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala se acorda cu preponderenta timp liber platit. O r, reclamantul apelant solicita acordarea unei duble compensatii, respectiv si a timpului liber platit corespunzator deja acordat si plata sporului.


Un aspect considerat important de catre intimata este acela ca personalul aeronavigant din cadrul companiei nu presteaza efectiv activitate care sa acopere integral etalonul lunar, respectiv beneficiaza de suficient timp liber platit corespunzator, fiind solicitati doar pentru a presta activitate conform planificarii/programului de zbor care este astfel stabilit incat sa asigure respectarea tuturor prevederilor legale in materie de acordarea de repausuri zilnice si saptamanale, precum si eventuale compensari pentru munca prestata in zile de sarbatoare legala.


Desi a demonstrat prin documentele puse la dispozitia expertilor judiciari faptul ca reclamantul a beneficiat de timp liber corespunzator pentru fiecare dintre zilele identificate de catre acestia ca fiind zile de sarbatoare legala in care a prestat activitate, in mod nejustificat au retinut ca nu a dovedit compensarea muncii prestata in aceste conditii cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 zile . Cu toate acestea, instanta de fond in mod corespunzator a stabilit faptul ca din documentele depuse la dosarul cauzei rezulta compensarea efectiva cu timp li ber a muncii prestate in zilele de sarbatoare legala, sens in care in mod justificat nu a validat continutul expertizelor nici cu privire la aceste aspecte.


Reitereaza intimata informatiile punctuale privind compensarea cu timp liber corespunzator pentru fiecare astfel de zi de sarbatoare legala identificata de expertii judiciari:


- pentru data de 26.12.2013, nr. de ore - 7, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 27.12.2013;


- pentru 01.01.2013, nr. ore - 13, nu s-a indicat o data de compensare cu ti mp liber, ci s-a facut observatia ca reclamantul s-a aflat in Standby, aceasta perioada nefiind timp de lucru efectuat;


- pentru 01.05.2014, nr. ore - 4, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 13.05.2014;


- pentru 09.06.2014, nr. ore - 4, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 10.06.2014;


- pentru 15.08.2014, nr. ore - 9, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 18.08.2014;


- pentru 01.12.2014, nr. ore - 3, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 09.12.2014;


- pentru 01.05.2015, nr. ore - 8, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 03.05.2015;


- pentru 01.06.2015, nr. ore - 13, nu s-a indicat o data de compensare cu timp liber, ci s-a facut observatia ca in aceasta zi reclamantul nu a prestat activitate;


- pentru 20.07.201 5, nr. ore - 8, nu s-a indicat o data de compensare cu timp liber, ci s-a facut observatia ca aceasta data nu este zi de sarbatoare legala conform prevederilor legale;


- pentru 30.11.2015, nr. ore - 3, s-a indicat ca data de compensare cu timp liber - 18.12.2015;


- pentru 15.08.2016, nu s-a indicat nr. de ore, ci doar data de compensare cu timp liber - 12.09.2016.


In ceea ce priveste includerea perioadei in care reclamantul s-a aflat in Standby in timpul de lucru ce trebuie compensat (fie cu timp liber corespunzator, fie cu sporul de 100%), trebuie avute in vedere prevederile art. 111 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) care definesc timpul de lucru. In perioadele in care reclamantul a fost in Standby, in luna ianuarie a anului 2014, acesta a fost rezerva pentru personalul care a prestat activitate efectiv, reclamantul neprestand munca si neindeplinindu-si sarcinile si atributiile sale, doua conditii necesar a fi indeplinite cumulativ cu cea a aflarii la dispozitia angajatorului pentru ca perioadele de stand by sa fie considerate timp de lucru.


Pentru data de 01.06.2015 indicata de catre expertul judiciar B.F.in raspunsul la obiectiuni drept data din cursul lunii iunie a anului 2015 in care reclamantul a prestat activitate, rezulta din rosterele depuse la dosarul cauzei ca in realitate acesta nu a prestat activitate la aceasta data . In ceea ce priveste data de 20.07.2015, subliniaza ca aceasta data nu este sarbatoare legala conform prevederilor legale, astfel incat sa devina aplicabile prevederile legale cu privire la compensarea cu timp liber sau spor la salariu, ci zi libera conform Contractului Colectiv de Munca, insa numai ulterior datei inregistrarii CCM 2015- 2017, respectiv 1 octombrie 2015. Chiar daca s-ar aprecia ca aceasta zi libera trebuie sa beneficieze de regimul recunoscut de prevederile legale pentru sarbatorile legale, mentioneaza ca apelantul a fost liber in zilele de 25, 26, 27, 28, 30 si 31 iulie 2015.


In ceea ce priveste compensarile cu timp liber indicate in cuprinsul intampinarii, arata ca a avut in vedere nu intervale orare prin raportare la numarul de ore retinut a fi prestate de expertii judiciari (ore lucrate/ore libere in compensare), ci zile libere intregi.


Fata de toate aceste considerente, considera intimata ca fiind temeinica si legala solutia instantei de fond de respingere a solicitarilor privind sporul de 100% pentru munca in zilele de sarbatoare legala, sens in care solicita respingerea apelului cu privire la aceste pretentii.


In ceea ce priveste pretinsa nemotivare a hotararii instantei de fond, fata de considerentele invocate de apelant, intimata arata ca astfel cum rezulta din analiza sentintei civile apelate, in vederea pronuntarii solutiei instanta de fond a analizat in mod corespunzator sustinerile partilor si a construit in considerentele hotararii o argumentare juridica corespunzatoare. Fata de sustinerea apelantului referitoare la faptul ca instanta s-a limitat in a retine argumentele paratei, mentioneaza ca asa cum a retinut si instanta suprema in jurisprudenta sa, in cazul in care rationamentul judiciar l-a condus pe judecator la concluzia ca punctul de vedere exprimat de una din parti este corect, se justifica preluarea in considerentele hotararii a unora dintre argumentele acesteia. Inalta Curte a mai precizat ca, atat timp cat aceasta ``preluare`` nu s-a realizat automat, ci este rezultatul propriului demers de interpretare si aplicare a legii la situatia de fapt, prin prisma sustinerilor partilor, nu exista motiv pentru a se considera ca argumentele celeilalte parti ar fi fost ignorate. Din succesiunea considerentelor sentintei nu rezulta ca validarea argumentelor paratei s-a facut intr-o modalitate automata, instanta analizand atat documentele depuse in probatiune cat si problemele de drept, validand punctul de vedere al paratei ca urmare a unui demers propriu de interpretare. Argumentarea instantei de fond corespunde imperativelor logicii, concluzia la care a ajuns decurgand dintr-o succesiune de rationamente expuse in mod clar, care analizeaza atat situatia de fapt cat si prevederile legale incidente in prezenta cauza. De asemenea, se poate observa din continutul hotararii ca instanta de fond a analizat si probele existente la dosarul cauzei, in considerente facandu-se referire la continutul expertizelor efectuate si la documentele depuse de parti in dovedirea sustinerilor proprii, concluzia fiind aceea ca nu se poate retine ca instanta de fond nu a facut o motivare corespunzatoare la pronuntarea Sentintei civile nr. 9693/20.12.2018.


Pentru toate aceste considerente solicita respingerea apelului si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei civile atacate.


Nu au fost administrate probe noi in apel.


Examinand apelul formulat fata de hotararea atacata si probele administrate in cauza, cercetand pricina in limitele prevazute de art. 477 si urm. Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


In ceea ce priveste investirea instantei de control judiciar, se are in vedere ca apelul va fi analizat in limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat, precum si de ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta, potrivit prevederilor art. 477- 478 Cod procedura civila.


Se constata ca prin Sentinta civila nr. 9693/20.12.2018, ce face obiectul apelului declarat de reclamantul M.M. alin, s-a respins ca neintemeiata actiunea formulata in contradictoriu cu parata C.Nationala de T. a. R.- T.


Dupa cum s-a invederat si de apelantul reclamant prin cererea si motivele de apel, prin actiunea ce a investit instanta in cauza de fata, astfel cum a fost formulata la data de 31.10.2016 si precizata la 10.01.2017, a solicitat obligarea paratei la: 1. plata sumelor de bani reprezentand drepturi salariale, rezultate din pretinsa aplicare la salariul de incadrare lunar negociat si includere in acesta, conform dispozitiilor Contractului Colectiv de Munca pe anii 2012- prezent, a: a. sporului de ecran in cuantum de 10%; b. sporului pentru conditii grele de munca in cuantum de 10%; c. sporului pentru conditii periculoase de munca in cuantum de 10%; d. sporului de casca radio in cuantum de 10%; e. sporului pentru conditii speciale de munca in cuantum de 25%; f. sporului de stres in cuantum de 10%; g. sporului de radiatii in cuantum de 10%; h. sporului de radiatii cosmice in cuantum de 10%; 2. plata sporului de aviatie in cuantum de 20% cuvenit in temeiul art. 42 lit. b) din Legea nr. 223/2007 si neacordat; 3. plata sporului de 200% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica; 4. plata sporului pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, in procent de 100% din salariul de baza lunar corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru; 5. acordarea diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite si cele acordate de catre angajatorul T.S. a. ca urmare a neacordarii sporurilor in cauza pe perioada 01.10. x16; 6. actualizarea sumelor datorate in raport cu rata inflatiei calculata de la scadenta lunara a drepturilor salariile restante pana la data achitarii efective a acestora; 7. plata dobanzii legale la aceste sume pana la data platii efective; 8. plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul proces, respectiv onorariu avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) si onorarii experti.


Cererea de chemare in judecata a fost intemeiata pe dispozitiile Contractului Colectiv de Munca la nivel de unitate T., aferent anilor 2012- prezent, astfel cum acesta a fost prelungit, art. 37 si art. 38, art. 137 alin. 2 si 3, art. 139, art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Legea 62/2011 a dialogului social, art. 42 din Legea 223/2007, Normele de aplicare ale Legii 223/2007, art. 194 si urm., art. 453 Cod procedura civila, art. 166 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), art. v-12 si v-13 alin. 5 CCMU pentru anii 2012- prezent.


Verificand potrivit dispozitiilor art. 479 alin. 1 teza I Cod procedura civila stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii, in raport de cererea de apel formulata, Curtea retine ca fiind fondate doar in parte sustinerile apelantului reclamant, pentru cele ce urmeaza.


Sub un prim aspect, avand in vedere ca prin criticile formulate apelantul a sustinut inclusiv nemotivarea hotararii atacate, cu incalcarea dispozitiilor art. 425 Cod procedura civila, ale art. 21 alin. 3 din Constitutia Romaniei si ale art. 6.1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, intrucat nu contine considerentele respingerii in raport de fiecare dintre sustinerile si precizarile exhaustive din cuprinsul actiunii, ale raspunsului la intampinare si ale precizarilor efectuate cu ocazia cercetarii judecatoresti si dezbaterilor, se constata ca nu ne aflam in prezenta unei sentinte nemotivate.


Imprejurarea ca judecatorul fondului nu s-a referit concret si detaliat la fiecare dintre argumentele invocate de reclamant nu constituie o nemotivare a sentintei, asadar o incalcare a prevederilor art. 425 Cod procedura civila, in contextul in care din considerente rezulta foarte clar intregul rationament ce a condus la solutia pronuntata.


Obligativitatea motivarii hotararilor judecatoresti constituie intr-adevar o conditie a procesului echitabil, exigenta a art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si art. 6 alin. (1) din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, insa obligatia instantelor de a-si motiva hotararile nu trebuie inteleasa ca necesitand un raspuns la fiecare argument invocat, ci, pentru a raspunde cerintelor procesului echitabil, motivarea ar trebui sa evidentieze ca judecatorul a examinat cu adevarat chestiunile esentiale ce i-au fost prezentate. Asa cum constant s-a aratat si in jurisprudenta CEDO in analiza dreptului la un proces echitabil (hotararea Perez, paragraful 81; hotararea V.der Hurk, paragraful 61; hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, decizia Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, cererea nr. 40. 490/98), judecatorul nu trebuie sa raspunda in mod special tuturor argumentelor invocate de parti, fiind suficient ca din intregul hotararii sa rezulte ca a raspuns acestor argumente in mod implicit.


Acesta este si cazul in speta, unde, din analiza sentintei apelate, Curtea constata ca in ceea ce priveste fondul pretentiilor sunt expuse considerentele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, neputandu-se retine nulitatea hotararii pentru nerespectarea cerintelor art. 425 Cod procedura civila, chiar daca sentinta nu contine considerentele respingerii fiecareia dintre sustinerile si precizarile exhaustive din cuprinsul actiunii, ale raspunsului la intampinare si ale precizarilor efectuate cu ocazia cercetarii judecatoresti si dezbaterilor, asa cum s-a sustinut de catre apelantul reclamant.


Prima instanta a analizat pretentiile reclamantului, prin prisma materialului probator si a dispozitiilor legale retinute ca fiind aplicabile sau prezentand relevanta in cauza, aratand care a fost rationamentul ce a stat la baza solutiei pronuntate, de respingere a actiunii formulate. Din motivarea hotararii nu rezulta ca doar s-au reluat in mod exclusiv parte din afirmatiile paratei fara a fi verificate, astfel cum a invocat apelantul reclamant, ci instanta a expus propriile motive pe care si-a intemeiat solutia pronuntata, raportandu-se, evident, si la apararile formulate de parata, dar fara a rezulta ca ar fi achiesat, formal, la punctul de vedere sustinut de aceasta parte .


In plus, aspectele sustinute de apelant nici nu ar fi de natura sa conduca la constatarea nelegalitatii hotararii pronuntate, instanta de apel putand, in raport de dispozitiile art. 476 alin. 1 privind efectul devolutiv al apelului, sa analizeze sustinerile facute in calea de atac de partea care pretinde ca nu a beneficiat de posibilitatea ``prezentarii cauzei`` in prima instanta. In acest fel se asigura partii garantii suficiente cu privire la drepturile sale procesuale.


In raport de aceste aspecte, avandu-se in vedere si limitele efectului devolutiv prevazute de art. 477- 478 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:


In ceea ce priveste pretentiile ce fac obiectul petitului 1 al actiunii, se constata ca reclamantul apelant a aratat ca sporurile specifice pretinse, in procent de 115% conform dispozitiilor din CCMU T.2012- 2014, ar fi trebuit aplicate si incluse de catre parata intimata in salariul de incadrare lunar negociat, componenta a salariului de baza, aspect care nu s-a realizat nici de jure si nici de facto, asa incat a solicitat plata diferentei dintre drepturile salariale cuvenite conform legii si cele platite de parata care, eludand obligatiile legale, nu a calculat salariul de incadrare lunar negociat in conformitate cu legea, cuantumul valoric al acestuia, implicit al sporurilor specifice (115%) ce ar fi trebuit aplicate si incluse in salariul de incadrare lunar negociat, platit de parata, fiind net inferior celui cuvenit, concluzie la care au ajuns si expertii judiciari prin expertizele efectuate in cauza.


Curtea apreciaza ca se impune prioritar examinarea cadrului normativ si conventional aplicabil, dat fiind faptul ca doar ca urmare a analizarii si identificarii unei baze legale si/sau contractuale se poate statua asupra temeiniciei cererii de obligare a paratei angajator la acordarea sporurilor specifice activitatii de zbor si incadrarii locului de munca, de maniera solicitata de reclamantul apelant, respectiv ca diferente de drepturi salariale rezultate din pretinsa aplicare la salariul de incadrare lunar negociat si includere in acesta a sporurilor mentionate.


Astfel, referitor la dispozitiile speciale prevazute in legislatia in materie, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 42 din Legea nr. 223/04.07.2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania: ``Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila beneficiaza de urmatoarele drepturi:


a) salarizare speciala, cu incadrare intr-o grupa distincta de salarizare, stabilita prin contractele colective si/sau individuale de munca pentru societatile comerciale si prin grile de salarizare pentru unitatile bugetare, in functie de nivelul pregatirii profesionale, licenta de zbor, calificarile obtinute, functia detinuta la bordul aeronavei civile, complexitatea activitatii desfasurate, responsabilitatile acordate si riscul asumat;


b) sporuri specifice activitatii de zbor, datorate conditiilor speciale de munca existente in mediul aerian, suprasolicitarii psihice si nervoase, stresului, zgomotului intens si de lunga durata, pericolului, nocivitatilor, radiatiilor si radiatiilor cosmice, substantelor chimice toxice, acceleratiilor si vibratiilor, dupa cum urmeaza: spor de aviatie; spor pentru conditii speciale de munca; spor pentru conditii deosebite de munca; spor pentru conditii grele de munca; spor de periculozitate; spor de radiatii si radiatii cosmice; spor de stres; spor de casca radio; spor de conditii nocive; spor de ecran; spor pentru zborul la joasa inaltime; spor de tratamente aviochimice; spor de acrobatie. Aceste sporuri se aplica diferentiat, in functie de specificul activitatii de zbor pentru fiecare categorie de personal aeronautic civil navigant profesionist, si pot fi incluse in salariul de baza sau asa cum va fi convenit in contractele colective si/sau individuale de munca incheiate cu angajatorul ;


c) spor de vechime in munca stabilit conform legii; (a��)


e) indemnizatie orara de zbor sau indemnizatie pe ora de serviciu pentru zbor, stabilita pe categorii de personal aeronautic civil navigant profesionist, pe functii indeplinite la bordul aeronavei si pe tipuri de aeronave civile. Cuantumul acesteia este stabilit prin contractele colective si/sau individuale de munca pentru societatile comerciale (a��) ``.


Potrivit art. 4 si 5 din Ordinul MT nr. 1064/23.10.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere in aplicare a Legii nr. 223/2007: ``art. 4 Cuantumul drepturilor cuvenite personalului aeronavigant, prevazute la art. 17, 42 si 55 din Lege, se acorda: a) prin negociere intre angajator si reprezentantii personalului aeronavigant prin contractele colective si/sau individuale de munca, pentru societatile comerciale/regiile autonome; b) prin acte normative specifice, pentru unitatile bugetare.


art. 5 (1) Prin salariu, in sensul prezentelor norme, se intelege salariul de incadrare lunar/salariul tarifar lunar/salariul de baza lunar/salariul de baza negociat sau altfel denumit, asa cum este definit si stabilit prin contractele colective si/sau individuale de munca, pentru societatile comerciale/regiile autonome, respectiv prin acte normative, pentru unitatile bugetare.


(2) Prin salarizare speciala, cu incadrare intr-o grupa distincta de salarizare, in sensul prezentelor norme, se intelege salariul prevazut la alin. (1) la care se adauga sporurile specifice, sporul de vechime si, dupa caz, indemnizatiile prevazute la alin. (5) si (6).


(3) Sporurile specifice care se acorda tuturor categoriilor de personal aeronavigant de catre angajatori, indiferent de forma de organizare juridica a acestora, sunt: spor de aviatie, spor pentru conditii speciale de munca, spor pentru conditii grele de munca, spor de periculozitate si spor de stres.


(4) Sporurile specifice care se acorda diferentiat personalului aeronavigant sunt: spor de radiatii, pentru pilotii care isi desfasoara activitatea la bordul aeronavelor civile de transport; spor de radiatii cosmice, pentru personalul care efectueaza zboruri la altitudini de peste 8.000 m; spor de casca radio, pentru piloti; spor de conditii nocive, pentru personalul care efectueaza zboruri la orice altitudine, avand la bord substante nocive/toxice, si pentru personalul care efectueaza zboruri la altitudini de peste 3000 m; a��; spor pentru conditii deosebite de munca, pentru categoriile de personal stabilite prin contractele colective si/sau individuale de munca .


(5) Indemnizatia orara de zbor cuprinde drepturile banesti privind plata fiecarei ore de zbor efectuate cu aeronavele civile a��. Timpul privind plata orelor de zbor reprezinta timpul scurs din momentul in care o aeronava civila incepe procedura de pornire a motorului/motoarelor in scopul executarii unui zbor sau se pune in miscare pentru prima data in vederea decolarii si pana in momentul in care aceasta se opreste in pozitia desemnata pentru parcare si are toate motoarele oprite. (a��)


(7) Sporurile specifice prevazute la alin. (3) si (4) se aplica la salariul prevazut la alin. (1) si pot fi evidentiate separat sau pot fi incluse in acesta, fapt stabilit prin negociere intre angajator si reprezentantii personalului aeronavigant, pentru societatile comerciale/regiile autonome, respectiv prin acte normative specifice, pentru unitatile bugetare``.


Cu privire la modalitatea in care s-a convenit de catre partenerii sociali, in cadrul negocierii, ``calculul salariului brut lunar, pentru personalul aeronavigant, care beneficiaza de salarizare speciala`` (categorie in care se incadreaza si reclamantul apelant), se constata ca in acest sens s-a prevazut expres in Contractul colectiv de munca la nivel de unitate 2012- 2014, inregistrat sub nr. x/06.07.2012 si incheiat pentru perioada 06.07. x14, invocat de reclamant ca temei al cererii de chemare in judecata, la art. IIi-6 alin. 1 pct. 1, Capitolul III. Salarizarea si alte drepturi salariale: ``a) salariul de baza lunar se compune din salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, care include sporurile specifice activitatii de zbor, cu incadrare in grupa distincta de salarizare, in functie de nivelul pregatirii profesionale, licenta de zbor, calificarile obtinute, complexitatea activitatii desfasurate, responsabilitatile acordate si riscul asumat, la care se adauga indemnizatia orara de zbor si, dupa caz, indemnizatia pe cursa interna; b) calculul salariului brut lunar se face prin adaugarea la salariul de baza lunar a sporului de vechime cuvenit si alte indemnizatii si adaosuri ; c) indemnizatia orara de zbor, indemnizatia de cursa interna, precum si sporurile specifice activitatii de zbor datorate conditiilor speciale de munca existente in mediul aerian, se regasesc in Procesele Verbale de negociere a salarizarii pilotilor si insotitorilor de zbor``.


Totodata, se constata ca prin alin. 2 al art. IIi-6 s-a stabilit ca toate elementele ce compun salariul brut lunar se vor incadra in limita fondului de salarii, alocat prin bugetul de venituri si cheltuieli al companiei.


In ceea ce priveste sporurile acordate in companie, acestea au fost detaliate in art. IIi-7 din CCM, la pct. 1 mentionandu-se expres: ``sporuri specifice activitatii de zbor si sporuri specifice incadrarii locului de munca, care au fost aplicate la salariul de incadrare lunar negociat si sunt incluse in acesta ``, printre care si sporul de ecran - 10%, sporul pentru conditii grele de munca - 10%, sporul pentru conditii periculoase de munca - 10%, sporul de casca radio - 10% (pentru piloti), sporul pentru conditii nocive de munca - 10% din salariul de incadrare lunar negociat minim pe companie (pentru piloti), sporul pentru conditii speciale de munca - 25% (pentru personalul aeronavigant si pentru personalul aeronautic tehnic), sporul de stres - 10% (pentru personalul aeronavigant), sporul de radiatii - 10% (pentru piloti), sporul de radiatii cosmice - 10% (pentru personalul aeronavigant care efectueaza zboruri la altitudini de peste 8.000 m), la lit. a), c) - e), g) - k).


La pct. 2 al art. IIi-7 au fost indicate ``sporuri care se adauga la salariul de baza lunar``, respectiv sporul de vechime (cu detalierea procentelor, corespunzator transelor de vechime, aplicate la salariul de baza lunar al salariatului), sporul pentru conditii nocive de munca (10% din salariul de incadrare lunar negociat minim pe companie, cu exceptia pilotilor), sporul pentru lucrul in timpul noptii (30% din salariul de incadrare lunar negociat al salariatului pentru orele lucrate in timpul noptii), sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru (25% din salariul de incadrare lunar negociat al salariatului).


De asemenea, la pct. 8 al art. IIi-7 s-a prevazut ca ``sporurile si indemnizatiile mentionate la pct. 1- 4, precum si alte adaosuri sunt incluse in salariul brut lunar, conform art. IIi-6, fara a se depasi fondul de salarii brut negociat pe Directii``.


Prin Actul aditional nr. 1/04.07.2014, inregistrat la ITM I.sub nr. 9158/04.07.2014, partenerii sociali au convenit prelungirea valabilitatii CCM 2012- 2014, cu o perioada de 60 de zile, respectiv 07.07. x14 (inclusiv), celelalte clauze ale contractului colectiv de munca la nivel de unitate ramanand neschimbate.


Ulterior, intre parata C. N. a. R. T.S. a. si sindicatele legal constituite la nivelul companiei, reprezentand personalul aeronavigant, s-a incheiat Acordul privind drepturile salariatilor pana la intrarea in vigoare a unui nou contract colectiv de munca la nivel de unitate, inregistrat sub nr. S. G. 5889/31.10.2014, prin care partile au recunoscut si aderat la prevederile Acordului colectiv incheiat in data de 17.10.2014 si la care au aderat alte sindicate si salariati ai companiei, inregistrat sub nr. S. G. 5545/20.10.2014, convenindu-se acordarea drepturilor legale specifice avute anterior expirarii CCM la nivel de unitate pentru perioada 2012- 2014, dupa cum acestea au fost stabilite in Anexa nr. 2 la respectivul Acord . Astfel cum rezulta din clauzele acestuia, s-a incheiat initial pe o perioada de 3 luni, incepand cu data de 01.10.2014, fiind prelungit apoi pana la 01.10.2015, potrivit Actului aditional nr. 1 inregistrat sub nr. S. G. 6813/18.12.2014, pentru asigurarea drepturilor tranzitorii ale salariatilor pana la incheierea unui nou contract colectiv de munca la nivel T.


In ceea ce-l priveste pe reclamantul in cauza, a fost aplicabila atat Anexa nr. 6 privind drepturile comune salariatilor, cat si Anexa nr. 1 la acordul colectiv respectiv - ``Drepturi tranzitorii categoria de personal aeronavigant-pILOTI``, in finalul careia s-a mentionat expres: ``Conform contractelor colective anterioare, sporurile specifice activitatii de zbor sunt incluse in salariul negociat (inclusiv sporul de conditii nocive) ``.


Ulterior, pentru perioada 01.10. x17 (inclusiv) s-a incheiat intre partenerii sociali un nou Contract colectiv de munca la nivel de unitate, inregistrat sub nr. x/01.10.2015. Similar contractelor colective de munca anterioare, in Capitolul III. Salarizarea si alte drepturi salariale s-a stabilit expres in art. IIi-6 alin. 1 pct. 1 calculul salariului brut lunar, pentru personalul navigant, care beneficiaza de salarizare speciala, dupa cum urmeaza: ``a) salariul de baza lunar se compune din salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, care include sporurile specifice activitatii de zbor, cu incadrare in grupa distincta de salarizare, in functie de nivelul pregatirii profesionale, licenta de zbor, calificarile obtinute, complexitatea activitatii desfasurate, responsabilitatile acordate si riscul asumat, la care se adauga indemnizatia orara de zbor si, dupa caz, indemnizatia pe cursa interna; b) calculul salariului brut lunar se face prin adaugarea la salariul de baza lunar a sporului de vechime cuvenit si, dupa caz, a sporului de conditii nocive si alte indemnizatii si adaosuri ; c) salarizarea, indemnizatia orara de zbor, indemnizatia de cursa interna, precum si sporurile specifice activitatii de zbor datorate conditiilor speciale de munca existente in mediul aerian, se regasesc in Anexa nr. 5A si 5B privind salarizarea pilotilor si insotitorilor de zbor``.


Totodata, in ceea ce priveste sporurile acordate in companie, acestea au fost detaliate in art. IIi-7 din CCM, la pct. 1 mentionandu-se expres: ``sporuri specifice activitatii de zbor si sporuri specifice incadrarii locului de munca, care au fost aplicate la salariul de incadrare lunar negociat si sunt incluse in acesta ``, printre care si sporul de ecran - 10%, sporul pentru conditii grele de munca - 10%, sporul pentru conditii periculoase de munca - 10%, sporul de casca radio - 10% (pentru piloti), sporul pentru conditii nocive de munca - 10% din salariul de incadrare lunar negociat minim pe companie (pentru piloti), sporul pentru conditii speciale de munca - 25% (pentru personalul aeronavigant si pentru personalul aeronautic tehnic), sporul de stres - 10% (pentru personalul aeronavigant), sporul de radiatii - 10% (pentru piloti), sporul de radiatii cosmice - 10% (pentru personalul aeronavigant care efectueaza zboruri la altitudini de peste 8.000 m), la lit. a), c) - e), g) - k).


Dupa enumerarea respectivelor sporuri, tot in cadrul pct. 1, la al doilea alineat, s-a stabilit ca ``partile vor elabora, negocia si finaliza grila de salarizare unica la nivelul Companiei, prin comisiile ce vor fi stabilite in acest scop``, prevazandu-se si un termen limita de realizare, respectiv 01.02.2016. s-a stabilit de asemenea ca grila de salarizare sa fie convenita numai cu acordul tuturor organizatiilor sindicale si/sau al reprezentantilor salariatilor, cu respectarea coordonatelor detaliate la lit. a) - c). Se observa ca la lit. b) s-a mentionat ca ``Dupa ce grila de salarizare a fost acceptata in unanimitate, conform prevederilor de mai sus, pana la implinirea acestui termen, partile considera ca nivelul si modalitatea de salarizare includ toate sporurile prevazute la prezentul articol . Partile recunosc si declara ca salariatii nu mai sunt indreptatiti la sporurile enumerate la art. IIi-7 lit. a) - k) ``.


La pct. 2 al art. IIi-7 au fost indicate ``sporuri care se adauga la salariul de baza lunar``, respectiv sporul de vechime (cu detalierea procentelor, corespunzator transelor de vechime, aplicate la salariul de baza lunar al salariatului), sporul pentru conditii nocive de munca (10% din salariul de incadrare lunar negociat minim pe companie, pentru personalul indicat), sporul pentru lucrul in timpul noptii (30% din salariul de incadrare lunar negociat al salariatului pentru orele lucrate in timpul noptii), sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru (25% din salariul de incadrare lunar negociat al salariatului), sporul pentru conditii periculoase de munca (10% din salariul de baza lunar pentru salariatii sectiei Exploatare si Sector Coloana Auto/Sofer Autospeciale), cu precizarea expresa a conditiilor in care se acorda fiecare dintre aceste sporuri.


De asemenea, la pct. 6 al art. IIi-7 s-a prevazut ca ``sporurile si indemnizatiile mentionate la pct. 1- 4, precum si alte adaosuri, dupa caz, sunt incluse in salariul brut lunar, conform art. IIi-6, fara a se depasi fondul de salarii brut negociat pe Directii, respectiv fondul de salarii aprobat prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli``.


Curtea constata astfel in raport de cadrul normativ si conventional aplicabil, anterior expus, ca partile au negociat salariul de incadrare lunar, salariu stabilit ca suma globala, incluzand si sporurile specifice activitatii de zbor si sporuri specifice incadrarii locului de munca . In conventiile colective incheiate la nivel de unitate aplicabile in perioada de referinta in cauza, 01.10. x16, se arata expres ca salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, include sporurile specifice activitatii de zbor, corespunzatoare, la care se adauga indemnizatia orara de zbor (si, dupa caz, indemnizatia pe cursa interna), constituind salariul de baza lunar, iar calculul salariului brut lunar se face prin adaugarea la salariul de baza lunar a sporului de vechime cuvenit si, dupa caz, a sporului de conditii nocive, precum si a altor indemnizatii si adaosuri .


Dupa cum in mod repetat s-a aratat chiar in acordurile si contractele colective incheiate, mai sus detaliate, ``nivelul si modalitatea de salarizare includ toate sporurile prevazute la prezentul articol`` - IIi-7 pct. 1 lit. a) - k) din CCM, iar, in ceea ce priveste categoria de personal din care facea parte si apelantul (piloti), ``conform contractelor colective anterioare, sporurile specifice activitatii de zbor sunt incluse in salariul negociat (inclusiv sporul de conditii nocive) ``.


Normele legale in materie stabilesc obligativitatea executarii clauzelor contractelor colective de munca, iar instanta de judecata nu poate modifica/inlocui/suplini/anula aceste clauze, in masura in care nu a fost investita cu o actiune avand ca obiect contestarea/anularea acestora. Ca atare, in procesul de aplicare a clauzelor contractului colectiv de munca, a caror nulitate nu a fost constatata, in conditiile legii (art. 142 cu referire la art. 132 din Legea nr. 62/2011, ce ocrotesc un interes privat intrucat prevad drepturi in favoarea salariatilor, astfel ca sanctiunea pentru nerespectarea acestora este o nulitate relativa), instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor, asa cum rezulta din elementele prin care se exteriorizeaza aceasta manifestare de vointa .


Cum ``salariul de incadrare lunar negociat``, parte a ``salariului de baza lunar``, a format obiectul negocierilor partilor, cu ocazia semnarii contractelor colective de munca succesive (in modalitatea prevazuta expres in art. IIi-6 din CCM la nivel T.2012- 2014 si apoi 2015- 2017, in perioada de referinta in cauza), iar in urma negocierilor s-a mentinut un anumit cuantum al salariului de incadrare lunar negociat - vazut ca suma ce include sporurile solicitate de reclamantul apelant -, partenerii sociali punandu-se de acord sa acorde majorari pentru alte componente ale salarizarii categoriilor de personal, cum ar fi indemnizatia orara de zbor, indemnizatia de cursa interna, etc., aceste prevederi nu pot fi cenzurate in cadrul procesual de fata de catre instanta de judecata, care este tinuta de obligatia de a respecta partenerilor sociali, astfel cum s-a concretizat prin semnarea contractelor colective de munca .


Dupa cum si mai sus s-a aratat, prin IIi-6 alin. 1 pct. 1 si IIi-7 din Contractele colective de munca la nivel de unitate aplicabile in perioada de referinta in cauza s-a convenit de catre partenerii sociali calculul salariului brut lunar pentru personalul aeronavigant, care beneficiaza de salarizare speciala, prevazandu-se expres ca salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, include sporurile specifice activitatii de zbor, corespunzatoare. Astfel, si salariatul reclamantul a beneficiat in perioada de referinta in cauza de salariu de incadrare lunar negociat stabilit ca suma globala, iar acesta cuprindea (``incluse in acesta``, potrivit art. IIi-7 din CCM la nivel de unitate si art. 42 lit. b din Legea nr. 223/2007 si Normele metodologice de punere in aplicare a legii) si sporurile specifice activitatii de zbor si incadrarii locului de munca, deci sporurile analizate erau incluse in salariul de incadrare negociat, aceasta fiind vointa partenerilor sociali potrivit conventiilor colective de munca la nivel de unitate .


In acest sens sunt si clauzele contractului individual de munca incheiat de reclamant cu parata angajator, cu modificarile ulterioare (partile prezentand la dosar doar actul aditional din 27.06.2016 la contractul individual de munca inregistrat sub nr. x/02.03.2006, dar potrivit constatarilor expertizelor contabile efectuate, rezulta existenta si a altor acte aditionale anterioare). Curtea noteaza in acest context si faptul ca, desi in apel reclamantul apelant a invocat ca prima instanta nu a retinut si prevederile din CCMU T.care stabileau obligatia de a demara incheierea de acte aditionale la contractele individuale de munca pentru salariatii companiei ce trebuia finalizata in maxim 90 de zile (art. i-6 alin. 2 CCMU), in conditiile in care in CCMU T.erau prevazute doar drepturile minime cuvenite (art. i-7 alin. 2), este de observat ca atari motive nu au fost dezvoltate prin cererea de chemare in judecata, precizata, intrucat nici pretentiile formulate nu vizau o atare obligatie de a face in sarcina paratei. Totodata, se constata ca prin demersul procesual in speta, ce nu a investit instanta de judecata nici cu anularea/modificarea clauzelor astfel cum au fost negociate si incheiate la nivel individual, nu se poate ajunge la anularea/modificarea ori suplinirea acestora de catre instanta, ci analiza efectuata pentru stabilirea temeiniciei pretentiilor avand ca obiect obligarea paratei la plata sumelor pretinse este circumscrisa clauzelor contractuale existente, astfel cum au fost asumate de parti ca urmare a negocierilor individuale si colective derulate.


In aceste limite, din inscrisurile administrate in cauza se constata ca raportul de munca al apelantului reclamant a avut la baza contractul individual de munca inregistrat sub nr. x/02.03.2006 (incheiat initial pe durata determinata), iar apoi sub nr. x/22.08.2006 cand a fost incheiat pe perioada nedeterminata incepand cu data de 02.09.2006, activitatea desfasurandu-se in cadrul companiei parate la Directia Operatiuni Zbor - Detasamentul ATR - 42, in functia de copilot. In ceea ce priveste durata muncii, la lit. H a contractului s-a prevazut un ``program flexibil, functie de programul de zbor al Companiei, cu respectarea limitarilor timpilor de munca si odihna specifice, in conformitate cu reglementarile in vigoare``, iar in privinta salarizarii, la lit. J lit. a) - ``Salariul de baza`` s-a stabilit ca ``pentru personalul aeronavigant salariul de baza se compune din salariul de incadrare negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, care include sporurile specifice incadrarii locului de munca, la care se adauga cuantumul indemnizatiei pentru ora de zbor``. Astfel, la lit. b) - ``Sporurile si indemnizatiile specifice incadrarii locului de munca adaugate la salariul de incadrare negociat`` s-a indicat doar indemnizatia pentru ora de zbor, fara a fi bifate si sporurile de ecran, de casca, pentru conditii periculoase, pentru conditii grele de munca, fiecare de 10% din salariul de incadrate negociat, sau alte sporuri; la lit. c) - ``Salariul brut`` s-a mentionat ``pentru personalul aeronavigant, se compune din: salariul de baza, la care se adauga cuantumul indemnizatiei de tronson de cursa interna, sporul de nocivitate si sporul de vechime``, iar la lit. d) - ``Sporurile si indemnizatiile specifice incadrarii locurilor de munca adaugate la salariul de baza`` sunt stabilite: sporul de vechime, de 15% din salariul de baza, indemnizatia pe tronson de cursa interna si indemnizatia pe cursa escortata, fara a fi bifate si sporul pentru nocivitate, de 10% din salariul minim pe companie, respectiv 55 ron, sau alte sporuri. s-a mentionat in final, ``Nota: Sporurile se acorda conform Contractului Colectiv de Munca``.


Cu referire anume la salarizarea pilotilor, categorie din care facea parte si reclamantul apelant, se constata ca includerea sporurilor specifice locului de munca in salariul de incadrare lunar negociat rezulta si din Procesul verbal de negociere a salarizarii pilotilor, incheiat ulterior intre Companie si Sindicatul Pilotilor de Linie din Romania, inregistrat sub nr. 2944/02.04.2008 (acesta fiind prezentat la dosar, insa expertii in cauza au facut referire si la Procesul verbal de negociere a salarizarii pilotilor inregistrat sub nr. 6226/05.10.2007). La pct. 5 din cuprinsul acestui proces verbal de negocieri salariale, incheiat intre partile indreptatite sa efectueze negocierile colective, conform prevederilor contractului colectiv de munca, s-a mentionat expres ca ``sporurile specifice incluse in salariul de incadrare lunar negociat sunt: a) spor de aviatie = 20% din salariul lunar negociat; b) spor pentru conditii grele de munca = 10% din salariul lunar negociat; c) spor pentru conditii periculoase de munca = 10% din salariul lunar negociat; d) spor de casca = 10% din salariul lunar negociat; e) spor pentru conditii nocive de munca = 10% din salariul lunar negociat minim pe companie, in suma fixa pentru toti pilotii``. La pct. 4 si, respectiv, 8 s-a stabilit ca ``salariul de baza se compune din salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, care include sporurile specifice locului de munca in calitate de personal aeronavigant, la care se adauga indemnizatia orara de zbor``, iar calculul salariului brut lunar se face prin adaugarea la salariul de baza lunar a sporului corespunzator transei de vechime in munca``, in acest sens fiind stabilita si prin contractul individual de munca incheiat intre parti modalitatea de salarizare.


Mai departe, ajungand la Contractele colective de munca la nivel T.2012- 2014 si apoi 2015- 2017, invocate de reclamant ca principal temei al cererii de chemare in judecata, aplicabile in perioada de referinta in cauza, 01.10. x16 (la aceasta din ultima data incetand contractul individual de munca, prin acordul partilor), asa cum mai sus s-a detaliat partenerii sociali au convenit asupra calculului salariului brut lunar pentru personalul aeronavigant, care beneficiaza de salarizare speciala, prevazandu-se expres ca salariul de incadrare lunar negociat, conform functiei detinute la bord pe tip de aeronava, include sporurile specifice activitatii de zbor si sporurile specifice incadrarii locului de munca, care au fost aplicate la salariul de incadrare lunar negociat si sunt incluse in acesta, printre care si sporul de ecran - 10%, sporul pentru conditii grele de munca - 10%, sporul pentru conditii periculoase de munca - 10%, sporul de casca radio - 10% (pentru piloti), sporul pentru conditii nocive de munca - 10% din salariul de incadrare lunar negociat minim pe companie (pentru piloti), sporul pentru conditii speciale de munca - 25% (pentru personalul aeronavigant si pentru personalul aeronautic tehnic), sporul de stres - 10% (pentru personalul aeronavigant), sporul de radiatii - 10% (pentru piloti), sporul de radiatii cosmice - 10% (pentru personalul aeronavigant care efectueaza zboruri la altitudini de peste 8.000 m).


In perioada in cauza partile au incheiat si Actul aditional din 27.06.2016 la contractul individual de munca inregistrat sub nr. x/02.03.2006, in temeiul art. 41 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si in conformitate cu prevederile Contractului colectiv de munca incheiat la nivelul angajatorului inregistrat la ITM I.sub nr. x/01.10.2015. In cuprinsul acestuia s-a mentionat functia de copilot a apelantului reclamant, in cadrul Directiei Operatiuni Zbor-pilot Sef-Detasamente Piloti-Detasament Airbus, iar in ceea ce priveste ``Salarizarea`` s-a prevazut, printre altele, ca ``salariul de baza lunar negociat se compune din salariul de incadrare lunar negociat de x lei conform functiei detinute la bord, care include sporurile specifice activitatii de zbor, respectiv sporul de aviatie si sporurile mentionate la art. IIi-7, pct. 1 din CCM - evidentiat la pct. 1.2 de mai jos - cu incadrare intr-o grupa distincta de salarizare, in functie de nivelul pregatirii profesionale, licenta de zbor, calificarile obtinute, complexitatea activitatii desfasurate, responsabilitatile acordate si riscul asumat, la care se adauga indemnizatia orara de zbor calculata conform pct. 1.1``. La pct. 1.2 s-au evidentiat ``sporuri specifice activitatii de zbor si sporuri specifice incadrarii locului de munca, care au fost aplicate la salariul de incadrare lunar negociat si sunt incluse in acesta ``, printre care: spor de ecran - 10%, spor pentru conditii grele de munca - 10%, spor pentru conditii periculoase de munca - 10%, spor de casca radio - 10% (pentru piloti), spor pentru conditii nocive de munca - 10% din salariul de incadrare lunar negociat minim pe companie (pentru piloti), spor pentru conditii speciale de munca - 25% (pentru personalul aeronavigant si pentru personalul aeronautic tehnic), spor de stres - 10% (pentru personalul aeronavigant), spor de radiatii - 10% (pentru piloti), spor de radiatii cosmice - 10% (pentru personalul aeronavigant care efectueaza zboruri la altitudini de peste 8.000 m), la lit. a), b) - e), g) - k). s-a mentionat ca sporurile enumerate de la lit. a) la lit. k) au fost aplicate diferentiat, avand la baza functia detinuta si tipul de avion operat.


In aceasta modalitate convenita a fost calculat si salariul brut lunar acordat de parata reclamantului in speta, cu referire la perioada vizata 01.10. x16, potrivit inscrisurilor prezentate in dosarul primei instante, respectiv fisele individuale de salarizare.


Asadar, ca urmare a interpretarii si aplicarii prevederilor legale si conventionale incidente in cauza, in mod corect nu au putut fi avute in vedere de catre prima instanta concluziile formulate de expertii judiciari, rezultate din calcule matematice, prin reconstituirea salariului de incadrare lunar negociat care s-ar fi cuvenit reclamantului cu adaugarea sporurilor pretinse in speta, in conditiile in care expertii nu sunt desemnati in cauza sa interpreteze si sa aplice dispozitiile legale si cele conventionale, ci doar sa isi prezinte opinia de specialitate cu privire la anumite imprejurari de fapt, revenindu-i organului judiciar sarcina sa incadreze in drept situatia de fapt retinuta pe baza probatoriului administrat si sa verifice daca opinia expertului corespunde dreptului aplicabil.


In acest sens, cercetand clauzele contractuale mai sus detaliate, inclusiv modul in care au fost mentinute in contractele colective de munca succesive, ce reglementeaza modalitatea de acordare a sporurilor specifice activitatii de zbor si a celor specifice incadrarii locului de munca, se impune concluzia ca manifestarea neechivoca a partilor a fost in sensul ca acestea reprezinta o componenta inclusa in salariul de incadrare lunar negociat, presupunandu-se ca suma rezultata din negocierea partilor, ca fiind salariul de incadrare lunar negociat, asigura acoperirea tuturor acestor sporuri. Aceasta chiar si in situatia in care, intr-un calcul ipotetic, matematic, asemanator celui realizat de expertii judiciari B.D.G. si B.F.(care au efectuat ultimele doua rapoarte de expertiza dispuse in cauza), nu s-ar regasi sumele corespunzatoare procentelor prevazute pentru fiecare dintre sporurile solicitate, intrucat in contractele colective de munca incidente in litigiu nu a fost stabilita o formula de calcul cu privire la sporurile incluse. Modul de calcul propus de o parte dintre expertii contabili se abate de la vointa neindoielnica a partilor, potrivit careia sporurile solicitate de reclamant au fost incluse in salariul de incadrare lunar negociat, astfel incat acestea nu mai pot fi calculate in mod distinct, cu atat mai mult cu cat, in absenta unor clauze specifice in acest sens agreate de parti, o formula de calcul impusa de instanta de judecata nu ar avea fundament legal sau conventional.


Prin urmare, cum un atare calcul nu putea fi primit, neavand o baza legala ori contractuala, si solicitarea de obligare a paratei la acordarea catre reclamant a diferentelor dintre drepturile salariale cuvenite si cele acordate de catre angajatorul T.S. a. ca urmare a neacordarii sporurilor mentionate, de ecran - 10%, pentru conditii grele de munca - 10%, pentru conditii periculoase de munca - 10%, de casca radio - 10%, pentru conditii speciale de munca - 25%, de stres - 10%, de radiatii - 10%, de radiatii cosmice - 10%, pe perioada 01.10. x16, considerate a fi rezultate din pretinsa aplicare la salariul de incadrare lunar negociat si includere in acesta, conform dispozitiilor Contractelor Colective de Munca aplicabile pe anii 2012- 2016, a fost in mod corect apreciata ca fiind neintemeiata de catre Tribunal.


De asemenea, nici pretentiile privind sporul de aviatie - 20%, calculat la salariul de incadrare lunar negociat, nu pot fi retinute ca intemeiate, cata vreme se constata, pe de o parte, ca acest spor nu era prevazut ca atare in contractele colective de munca la nivel T.2012- 2014 si 2015- 2017, aplicabile in perioada de referinta in cauza (regasindu-se doar in Contractul colectiv de munca 2004- 2005, pentru ca urmare a negocierilor colective incepand cu 2007 sa se stabileasca ca sporul de aviatie este inclus in salariul de incadrare). Pe de alta parte, se observa ca temeiul acestor pretentii indicat in cererea de chemare in judecata il constituie dispozitiile art. 42 lit. b din Legea nr. 223/2007 si ale Normelor metodologice de punere in aplicare a Legii nr. 223/2007, care nu pot insa conferi temei sporului pretins, pentru ca nu-l reglementeaza in mod cert, determinat si nemijlocit, dupa cum nici nu obliga la acordarea tuturor sporurilor acolo mentionate, deodata, creand numai cadrul de principiu, conditionat in aplicare de acte subsecvente cu caracter constitutiv. Textul legal consacra numai o posibilitate si lasa la latitudinea partilor reglementarea concreta a modalitatii de acordare a acestui spor (prin includere in salariu sau in alta modalitate convenita), asa incat, daca reclamantul nu se poate prevala de o prevedere expresa in contractul colectiv/individual de munca in acest sens, atunci dispozitiile art. 42 lit. b din Legea nr. 223/2007 cu atat mai putin ofera fundamentul unui asemenea drept . Asadar, nu se poate constata in dispozitiile legale invocate o manifestare de vointa a legiuitorului care sa dea nastere, pur si simplu, sporului pretins, in modalitatea de calcul ceruta de reclamant.


In ceea ce priveste celelalte pretentii deduse judecatii, vizand prestarea muncii in zilele de sambata si duminica si in zilele de sarbatoare legala, in perioada 01.10. x16, Curtea retine sub un prim aspect dispozitiile generale din Codului muncii referitoare la durata timpului de lucru (art. 111- 119), in vigoare in perioada de referinta in cauza. Astfel, timpul de munca este definit in art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ca reprezentand ``orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare``. Conform art. 113 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), r epartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus . Insa, in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana, astfel cum prevede alin. 2 al art. 113. Potrivit art. 116 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``(1) M odul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului a��. (2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca``. De asemenea, art. 117 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) impune ca programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sa fie aduse la cunostinta salariatilor si afisate la sediul angajatorului.


Si in situatia in speta timpul de lucru nu a fost repartizat potrivit regulii generale de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana (prevazute de art. 112 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ci specificul activitatii desfasurate de personalul aeronavigant in cadrul societatii parate a determinat o repartizare inegala a timpului de munca, fiind stabilita o forma specifica de organizare a timpului de lucru potrivit contractelor colective de munca la nivel de unitate si contractului individual de munca al salariatului reclamant.


Astfel dupa cum si mai sus s-a detaliat, in contractul individual de munca incheiat pe perioada nedeterminata sub nr. x/22.08.2006, in ceea ce priveste durata muncii la lit. H s-a prevazut un ``program flexibil, functie de programul de zbor al Companiei, cu respectarea limitarilor timpilor de munca si odihna specifice, in conformitate cu reglementarile in vigoare``, iar in actul aditional din 27.06.2016 aceasta clauza a avut urmatorul continut: ``Programul de lucru este flexibil, in conformitate cu planul de zbor aprobat, prezenta la serviciu fiind in conformitate cu acesta, potrivit prevederilor Anexei nr. 17B la contractul colectiv de munca aplicabil, Regulamentului intern si cu respectarea timpilor de lucru si de odihna stabiliti prin reglementarile aeronautice aplicabile personalului aeronavigant. Graficul de lucru se stabileste prin roster personal si se aduce la cunostinta salariatului conform prevederilor contractului colectiv de munca aplicabil. Fisa de evidenta a activitatii lunare va fi intocmita de catre Directia Operatiuni Zbor (Serviciul Planificare si Administrare Operatiuni Zbor) pe baza planului de zbor si va reflecta timpul de munca lunar realizat. Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.``


In Contractele colective de munca la nivel de unitate 2012- 2014 si, respectiv, 2015- 2017, in Capitolul V ``Timp de munca si de odihna (TMO) `` au fost stabilite, printre altele: timpul de munca si de repaus (art. v-1), programul de munca si modul de organizare a acestuia (art. v-4), personalul cu program de lucru flexibil - ``repartizarea inegala a timpului de lucru``, asa cum s-a indicat expres in CCM 2015- 2017 (art. v-8), perioada de repaus (art. v-12), zilele de sarbatoare legala (art. v-13), zilele libere platite (art. v-14).


Astfel, potrivit prevederilor art. v-4, programul de munca si modul de organizare a acestuia, prevazute in Anexele nr. 9A si 9B, respectiv 17A si 17B, vor fi aduse la cunostinta salariatilor de catre angajator si vor fi afisate la directiile si departamentele din structura companiei, iar la art. v-8 s-a prevazut ca pentru personalul cu program de lucru flexibil, programul de lucru este in conformitate cu planificarea/planul de zbor etc. aprobate, prezenta la serviciu fiind obligatorie in conformitate cu acestea. Fisa de evidenta a activitatii lunare va fi intocmita de catre seful ierarhic si aprobata de directorul de resort si va reflecta timpul de munca lunar realizat de fiecare salariat .


Prin urmare, se constata potrivit contractului individual de munca al apelantului si contractelor colective de munca incheiate de partenerii sociali ca personalul aeronavigant din care fac parte si pilotii, cum este cazul salariatului apelant, beneficiaza de un program de lucru specific, mentionat ca ``flexibil``, dar nu in sensul programului individualizat de munca, ci al ``repartizarii inegale a timpului de lucru``, asa cum s-a si indicat expres in CCM 2015- 2017, art. v-8.


Curtea noteaza, cu referire la aspectele analizate, si prevederile art. V.12 ``Perioada de repaus``, potrivit carora: ``(1) Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca . (2) Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. a�� (4) Repausul saptamanal se acorda in doua zile libere consecutive, de regula sambata si duminica. (5) In cazul in care acordarea repausului in zilele de sambata si duminica ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile lucratoare. (6) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor companiei, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor companiei, ori asupra altor bunuri ale acesteia, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru salariatii necesari in vederea executarii acestor lucrari. (7) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (6) au dreptul la dublul compensatiei prevazute de art. V. 9, alin. (6), pentru orele de munca prestate in zilele de repaus saptamanal . (8) Personalul aeronavigant va putea beneficia de repausul saptamanal si in cursul saptamanii, acesta trebuind sa acopere o perioada de minim 36 de ore ce va cuprinde doua nopti locale``.


Conform art. v-1 lit. d din CCM: ``Repaus saptamanal - se intelege obligatia ca orice angajat sa beneficieze, in cursul fiecarei perioade de 7 zile, de o perioada de repaus neintrerupta de minim 36 ore carora li se adauga cele 12 ore de repaus zilnic``.


Totodata, potrivit prevederilor art. v-13 ``Zilele de sarbatoare legala``, din CCM 2012- 2014: ``(1) Zilele de sarbatoare legala sunt cele prevazute de reglementarile in vigoare. (2) In afara de zilele de sarbatoare legala salariatii companiei mai beneficiaza si de o zi libera in data de 20 Iulie ``Sf. I_`` - Ziua Aviatiei. (3) Daca zilele de sarbatori legale si/sau religioase se suprapun cu zilele lucratoare, acestea nu vor fi retinute din calculul salariilor. (4) Munca prestata in zilele de sarbatoare legala se compenseaza cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile . (5) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de un spor la salariul de baza lunar in procent de 100% din salariul de baza lunar corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.`` In CCM 2015- 2017, la art. v-13 ``Zilele de sarbatoare legala`` au fost pastrate alin. 1 si 3- 5 anterioare (renumerotate 2- 4), iar alin. 2 anterior a constituit lit. g teza I a art. v-14 ``Zile libere platite``.


Referitor la sporul de 200% la salariul de baza lunar pretins pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, Curtea constata ca fiind nefondate sustinerile apelantului reclamant privind acordarea acestui spor, intrucat numai in ipoteza in care repausul saptamanal obligatoriu nu este acordat, in conditiile art. v-12 din Contractul colectiv de munca, angajatorul este obligat sa plateasca un spor reprezentand dublul compensatiei acordate in cazul in care salariatul ar presta munca suplimentara (trimiterea la art. V. 9 alin. 6), respectiv de 200%.


Sub un prim aspect, Curtea are in vedere obiectul investirii instantei in privinta acestui spor, in sensul ca reclamantul a solicitat plata sporului de 200% pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, in temeiul art. 137 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) coroborat cu art. v-12 alin. 7 din Contractele colective de munca la nivel de unitate aplicabile pentru perioada 2012- 2016.


In ceea ce priveste repausul saptamanal, dispozitiile art. 137 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) statueaza: ``(1) Repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.


(2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.


(3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca .


(4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.


(5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).


Tot in sectiunea ce reglementeaza repausul saptamanal, art. 138 prevede: ``(1) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari. (2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2) ``.


Or, art. v-12 alin. 6- 7 din contractele colective de munca la nivel de unitate corespunde ca reglementare articolului 138 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv ipotezei suspendarii repausului saptamanal, iar nu art. 137, alin. 2 si 3 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) invocat de reclamant ca temei legal al acordarii sporului de 200% pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, iar, in raport de principiul disponibilitatii care guverneaza procesul civil, instanta este tinuta de limitele investirii, neputand schimba cauza juridica a actiunii. De asemenea, asa cum s-a invocat si de catre intimata in aparare, nu pot fi primite sustinerile formulate direct in apel, in sensul obligarii paratei la plata unui procent de minim 150% din salariul de baza pentru sporul aferent repausului saptamanal, in aplicarea art. 137 alin. 4 si 5 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), chiar excluzand procentul de 200% pe considerentul ca acesta nu a fost negociat/prevazut in raporturile dintre parti. Pe de o parte, dispozitiile imperative ale art. 478 alin. 3 Cod procedura civila nu permit schimbarea/completarea cauzei cererii de chemare in judecata in apel, iar, pe de alta parte, prevederile art. 137 alin. 4 si 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ce vizeaza situatiile de exceptie in care ``zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor`` nu rezulta a fi incidente in cauza, nefiind sustinute nici in cererea de chemare in judecata motive de fapt in acest sens.


Asadar, cat timp cererea nu a fost intemeiata pe art. 138 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ce putea fi coroborat cu art. v-12 alin. 7 din CCM, in ipoteza unei situatii de fapt corespunzatoare acestor dispozitii, respectiv suprimarea efectiva a repausului saptamanal in conditiile de exceptie prevazute de art. 138 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), preluate de art. v-12 alin. 7 din CCM T.2012- 2014 si 2015- 2017 (``in cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor companiei, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor companiei, ori asupra altor bunuri ale acesteia``), sporul de 200% corespunzator suspendarii repausului saptamanal nu poate fi acordat prin extensie ipotezei diferite pretinse de reclamant, fiind, in acest context, cu privire la sporul analizat, lipsite de relevanta aspectele sustinute in plan probator, in legatura cu modalitatea de evidentiere de catre parata angajator a timpului de munca si odihna.


Curtea retine si faptul ca art. 137 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza dreptul salariatilor care beneficiaza de repaus saptamanal in alte zile ale saptamanii, ca urmare a prestarii muncii in zilele de sambata si duminica la plata unui spor la salariu stabilit prin contractul individual sau colectiv de munca . Spre deosebire de aceasta ipoteza, in situatia reglementata de art. v-12 alin. 6 CCM este vizat cazul in care repausul saptamanal nu se acorda, fiind suspendat data fiind intervenirea unor lucrari urgente.


Pentru situatia muncii prestate in zilele de sambata si duminica in cadrul programului normal de lucru nu este reglementata compensarea cu timp liber corespunzator, ca in cazul muncii prestate in zilele de sarbatoare legala, tocmai pentru ca sporul prevazut de art. 137 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu vizeaza prestarea muncii in afara programului normal de lucru sau in anumite conditii specifice, ci prestarea muncii in durata normala a timpului de munca care include si zilele de sambata si duminica, cu consecinta efectuarii repausului saptamanal in alte zile ale saptamanii, fara o alta conditionare.


Daca dreptul de a beneficia de un spor este recunoscut de legiuitor salariatilor care presteaza, in cadrul programului de lucru, munca sambata si duminica si efectueaza repausul saptamanal in alte zile ale saptamanii, cuantumul acestui spor nu este insa prestabilit in lege, nici macar sub aspectul unui cuantum minim, trimitand la vointa partilor materializata in conventia individuala de munca sau contractul colectiv de munca negociat de partenerii sociali.


Or, un asemenea spor nu a fost negociat de parti, iar instanta nu se poate substitui autonomiei de vointa a partilor si nici nu poate adauga la conventiile incheiate intre partenerii sociali.


Asadar, in situatia premisa reglementata de art. 137 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este suficienta prestarea muncii in zilele de sambata si duminica in cadrul programului de lucru si acordarea repausului saptamanal in alte zile ale saptamanii pentru ca salariatul sa fie indreptatit la acordarea sporului, fara alta conditionare. In aceste conditii, salariatul are vocatia de a beneficia de sporul prevazut de art. 137 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dar dreptul este conditionat de negocierea cuantumului sporului, iar prin contractele colective invocate in cauza (aplicabile pentru perioada 01.10. x16), cu privire la munca prestata in zilele de sambata si duminica partile nu au convenit un astfel de spor. Aplicarea prin analogie a altei prevederi contractuale, in speta cea referitoare la sporul pentru suspendarea repausului saptamanal, nu poate fi primita pentru ca ar echivala cu o completare, prin interventia instantei, a clauzelor deja negociate de parti, iar instanta nu poate suplini, asa cum s-a aratat deja, manifestarea de vointa a partilor, data fiind libertatea contractuala, si nici nu poate crea o norma terta prin aplicarea sporului de 200% pentru suspendarea repausului saptamanal la situatia prestarii muncii in zilele de sambata si duminica.


Prin urmare, clauza contractuala care prevede acordarea unui spor pentru suspendarea repausului saptamanal nu poate fi extinsa, nici sub aspectul continutului, nici al procentului, in privinta sporului prevazut de art. 137 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intrucat cele doua sporuri au natura juridica diferita si vizeaza ipoteze distincte.


Curtea reitereaza ca art. v-12 alin. 6 din CCM, la care face trimitere art. v-12 alin. 7 se refera la situatia de exceptie in care se presteaza munca in perioada de repaus saptamanal, suspendat data fiind intervenirea unor lucrari urgente, iar nu la prestarea muncii in cadrul programului de lucru, care in cazul personalului aeronavigant este ``flexibil``, respectiv repartizat inegal potrivit planificarii/planului de zbor, prestarea muncii putandu-se realiza, astfel, si in zile de sambata si duminica.


In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sarbatori legale, dispozitiile Codului muncii in materie prevad la art. 139 ``zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza`` (alin. 1), cu mentiunea ca ``a cordarea zilelor libere se face de catre angajator`` (alin. 2). Totodata, art. 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pe care au fost de asemenea intemeiate de catre reclamant pretentiile referitoare la sporul de 100% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, s tatueaza: ``(1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140 (sanitare si de alimentatie publica - n. n.), precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 (locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii - n. n.) li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile . (2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru``. Potrivit art. 143 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ``prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere``.


Aceste prevederi legale sunt reluate si in art. v-13 din contractele colective de munca aplicabile, mai sus detaliate.


Asadar, dupa cum rezulta din prevederile legale si conventionale anterior mentionate, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala regula este compensarea cu zile libere platite si numai in situatia in care acest lucru nu este posibil se plateste un spor in cuantum de 100% din salariul de baza lunar. Desi parata intimata nu a contestat ca reclamantul apelant a desfasurat activitate in zile de sarbatoare legala, in functie de planificarea/programul de zbor, a sustinut ca sporul pretins nu este datorat intrucat a demonstrat prin documentele puse la dispozitia expertilor judiciari faptul ca salariatul reclamant a beneficiat de timp liber corespunzator pentru fiecare dintre zilele identificate ca fiind zile de sarbatoare legala in care a prestat activitate .


Or, contrar sustinerilor paratei intimate si celor retinute de prima instanta, Curtea considera ca parata angajator nu a facut dovada in acest sens prin inscrisurile depuse, desi sarcina probatiunii ii incumba, in considerarea atat a normei generale cuprinse in art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dar si a dispozitiilor speciale ale art. 119 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora ``angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat``.


Este de observat sub acest aspect si constatarea Inspectiei Muncii referitoare la nerespectarea reglementarilor cu privire la timpul de munca si de odihna al salariatilor din cadrul unitatii parate, in urma unui control de specialitate efectuat, inclusiv in privinta modului de respectare de catre angajator a prevederilor art. 119 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Conform celor consemnate in cuprinsul adresei nr. x/24.11.2017, inscris prezentat si in dosarul primei instante, organele de control au constatat, pe baza verificarii prin sondaj a documentelor specifice prezentate de angajator (planificari de zbor, evidenta orelor de zbor, orele de munca prestate la sol), faptul ca personalul aeronautic este evidentiat cu un timp de munca si de odihna diferit fata de cel evidentiat in foile colective de prezenta puse la dispozitie. Pentru remedierea deficientei constatate, Inspectia Muncii a dispus angajatorului masura obligatorie, cu termen permanent de realizare, de a intocmi evidenta timpului de munca si de odihna, in limba romana, avand la baza documentele primare (condica de prezenta, orice documente care reflecta timpul efectiv prestat de fiecare salariat in parte - cu indicarea orei de inceput si de sfarsit a programului de lucru).


Se constata de catre instanta de apel ca nu se poate retine sub aspectul analizat valoarea probatorie a rosterelor/planurilor de zbor (date din programul Fleet Watch), prezentate de parata la dosarul primei instante, avand in vedere ca ele reflecta o programare, o planificare, un grafic de lucru lunar ce se comunica personalului aeronavigant inainte de inceperea fiecarei luni, cu cel putin 5 zile, dar care poate suporta modificari, si care, oricum, nu evidentiaza decat in parte timpul de munca, asa cum corect s-a aratat si de catre apelantul reclamant. Or, timpul de lucru realizat in concret si timpul de odihna trebuie sa rezulte, potrivit contractelor colective de munca aplicabile, din fisele individuale de evidenta a activitatii lunare, care nu au fost prezentate de parata angajator . Inscrisurile depuse la dosar sub denumirea, fisa individuala`` nu sunt fise individuale de evidenta a activitatii lunare, ci fise de retributie, care reflecta drepturile banesti, pe componente salariale, acordate salariatului reclamant.


Tot astfel, situatia centralizata a zilelor lucrate de reclamant in perioada octombrie 2013- octombrie 2016, corespunde cel mult rosterelor depuse, asa cum s-a aratat de catre parata, exprimand in fiecare luna zilele reprezentand (conform ``legendei``) ``zi libera``, ``standby``, ``concediu medical sau inapt fizic``, interval orar de repaus care impreuna cu ziua libera acopera repausul saptamanal``, ``zi de zbor``, ``concediu de odihna`` fara insa a se mentiona in concret, spre exemplu, cu ce titlu au fost acordate fiecare din ``zilele libere`` evidentiate, in conditiile existentei mai multor categorii de zile libere, pentru a se putea stabili daca sunt zile libere in compensarea zilelor de sarbatoare legala lucrate sau zile libere acordate cu alt titlu (spre exemplu, zile libere pentru evenimente familiale sau intervalul de 24 de ore libere inaintea unei curse de peste 8 ore timp .cel putin trei fuse orare s. a. ). Evidentierea unor zile libere acordate lunar, fara specificarea semnificatiei lor nu poate constitui suport probator pentru a inlatura pretentiile reclamantului, cel putin in ceea ce priveste sporul solicitat pentru zilele de sarbatoare legala lucrate, care se acorda in subsidiar, numai in masura in care nu au fost compensate cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile .


Din perspectiva analizata sunt lipsite de relevanta si apararile paratei intimate in sensul ca personalul aeronavigant din cadrul companiei nu presteaza efectiv activitate care sa acopere integral etalonul lunar, respectiv beneficiaza de suficient timp liber platit corespunzator, fiind solicitati doar pentru a presta activitate conform planificarii/programului de zbor care este astfel stabilit incat sa asigure respectarea tuturor prevederilor legale in materie de acordarea de repausuri zilnice si saptamanale, precum si eventuale compensari pentru munca prestata in zile de sarbatoare legala.


Sporul prevazut de art. 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cu corespondent in art. v-13 din CCM se acorda ori de cate ori este intrunita ipoteza textului legal, iar afirmati a generala ca personalul aeronavigant din cadrul companiei intimate beneficiaza de suficient timp liber platit corespunzator nu poate conduce automat la concluzia compensarii cu zile libere platite a muncii prestate de apelant in zilele de sarbatoare legala, cata vreme nu rezulta cu certitudine si fara echivoc ca in numarul de zile libere platite este cuprins si cel al zilelor lucrate in regim de sarbatoare legala, iar zilele libere de care trebuie sa beneficieze apelantul pot avea regim diferit.


Expertizele efectuate in prima instanta, de catre expertii judiciari B.D.G. si B.F.(care au intocmit ultimele doua rapoarte de expertiza), au confirmat ca nu a fost platit de catre parata angajator sporul pentru munca prestata de reclamant in zilele de sarbatoare legala, astfel ca tinand seama si de considerentele deja expuse, ce concluzioneaza inclusiv lipsa unui pontaj individual corect si complet, se impune constatarea ca fiind intemeiate pretentiile referitoare la sporul de 100% la salariul de baza lunar pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala (14 zile in perioada 01.10. x16).


Cu privire la sustinerile intimatei parate reprezentand informatii punctuale privind compensarea cu timp liber corespunzator pentru fiecare astfel de zi de sarbatoare legala identificata in perioada de referinta in cauza (in datele de: 26.12.2013, 01- 02.01.2014, 01.05.2014, 09.06.2014, 15.08.2014, 01.12.2014, 01.05.2015, 31.05/01.06.2015, 20.07.2015, 15.08.2015, 30.11.2015, 25- 26.12.2015, 15.08.2016), Curtea constata urmatoarele:


Pe de o parte, revenind la chestiunea rosterelor/planurilor de zbor comparativ si a situatiei centralizate a zilelor lucrate de reclamant in perioada octombrie 2013- octombrie 2016, depuse de parata, este de observat ca sustinerile intimatei parate reprezentand informatii punctuale privind compensarea cu timp liber sunt contrazise total/partial de datele evidentiate in roster/situatia centralizatoare. Spre exemplu, pentru ziua de 26.12.2013 (a doua zi de C., sarbatoare legala conform art. 139 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) intimata a indicat compensarea cu timp liber in data de 27.12.2013, or, desi in roster reclamantul nu apare planificat pentru aceasta ultima data, in situatia centralizata este evidentiat cu zi de zbor; pentru ziua de 09.06.2014 (a doua zi de Rusalii, sarbatoare legala conform art. 139 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) intimata a indicat compensarea cu timp liber in data de 10.06.2014, or, pentru aceasta ultima data atat in roster cat si in centralizator reclamantul este evidentiat cu zi de zbor nu apare planificat pentru aceasta ultima data; pentru ziua de 01.12.2014 (sarbatoare legala conform art. 139 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) intimata a indicat compensarea cu timp liber in data de 09.12.2014, or, pentru aceasta ultima data in roster reclamantul apare planificat cu zi de zbor, iar in centralizator cu interval de repaus saptamanal, aceeasi fiind situatia si in ceea ce priveste ziua de 01.05.2015 (sarbatoare legala conform art. 139 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pentru care intimata a indicat data de 03.05.2015 ca zi de compensare.


In privinta zile de 01.06.2015 (a doua zi de Rusalii), intr-adevar reclamantul nu apare planificat in roster, iar in situatia centralizatoare este evidentiat cu zi libera, insa se observa ca mentionarea acestei a doua zii de Rusalii constituie o eroare materiala, in conditiile in care reclamantul apare in roster pentru prima zi de Rusalii, 31.05.2015 (de asemenea zi de sarbatoare legala, care cade si in ziua de duminica), cu cele 13 ore identificate de catre expertii judiciari. Sub acest aspect, al raportarii la numarul de ore retinut a fi prestate de expertii judiciari, se tine cont de insasi sustinerea intimatei, in sensul ca se au in vedere nu intervale orare (ore lucrate/ore libere in compensare), ci zile libere intregi.


In ceea ce priveste perioada in care reclamantul s-a aflat in standby (serviciu de rezerva) - cum se constata a fi fost in ziua de 01.01.2014, pentru ca a doua zi sa figureze in roster cu zi de zbor (1 si 2 ianuarie fiind zile de sarbatoare legala conform art. 139 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) -, contrar celor sustinute de intimata si retinute de prima instanta, Curtea considera ca aceasta perioada reprezinta timp de lucru. In acest sens, asa cum si apelantul reclamant a invederat, este de observat ca din insasi Nota explicativa a abrevierilor din cuprinsul rosterelor, depusa la dosar de parata, rezulta ca perioada de standby efectuata de personalul aeronavigant este timp de lucru, intrucat salariatul se afla la dispozitia angajatorului cu titlu de ``rezerva`` pentru situatiile in care cel programat sa zboare s-ar afla in imposibilitate de zbor/absent. Si in contractele colective de munca aplicabile ``rezerva`` este definita ca persoana desemnata de companie aflata in perioada definita ca perioada de rezerva, ce poate fi solicitata pentru executarea unei misiuni de zbor, iar ``timpul de odihna`` ca fiind o perioada de timp definitiva si neintrerupta in decursul careia un membru de echipaj este liber de orice sarcini, inclusiv de perioada de rezerva . Asadar, tinand cont si de jurisprudenta in materie, care a aratat constant ca notiunea de ``timp de lucru`` trebuie inteleasa prin opozitie cu notiunea de ``timp de odihna``, acestea excluzandu-se reciproc, iar in privinta calificarii unei anumite perioade ca fiind ``timp de lucru`` factorul determinant este imprejurarea ca lucratorul este obligat sa fie prezent fizic la locul determinat de angajator si sa fie la dispozitia acestuia pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare, Curtea retine ca si in speta perioada de standby (de rezerva) trebuie sa se considere ca fiind ``timp de lucru``, chiar daca reclamantul nu a fost si solicitat pentru executarea unei misiuni de zbor, dar s-a aflat la dispozitia paratei angajator in acest sens.


Cu privire la ziua de 20.07.2015, intimata a aratat ca aceasta data nu este sarbatoare legala conform prevederilor legale, astfel incat sa devina aplicabile prevederile legale cu privire la compensarea cu timp liber sau spor la salariu, ci zi libera conform Contractului Colectiv de Munca, insa numai ulterior datei inregistrarii CCM 2015- 2017, respectiv 1 octombrie 2015.


Curtea constata, asa cum mai sus s-a detaliat, ca ziua de 20 Iulie ``Sf. I_`` - Ziua Aviatiei a fost prevazuta chiar in cuprinsul art. v-13 ``Zilele de sarbatoare legala`` din CCM 2012- 2014, tinand cont si de dispozitiile art. 143 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), insa valabilitatea acestuia a fost prelungita doar pana la data de 04.09.2014 (inclusiv), iar ulterior au produs efecte, pana la 01.10.2015, Acordurile colective privind drepturile salariatilor pana la intrarea in vigoare a unui nou contract colectiv de munca la nivel de unitate, mai sus indicate, prin care s-a convenit acordarea unor drepturi tranzitorii ale salariatilor pana la incheierea unui nou contract colectiv de munca la nivel T. Or, nici in Anexa nr. 1 la acordul colectiv ``Drepturi tranzitorii categoria de personal aeronavigant-pILOTI``, nici in Anexa nr. 6 privind drepturile comune salariatilor nu a mai fost prevazuta ziua de 20 Iulie ``Sf. I_`` - Ziua Aviatiei ca zi libera acordata de angajator pe langa zilele de sarbatoare legala, conform art. 143 cu referire la art. 139 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ci s-a facut doar o singura mentiune privind ``sporul pentru munca prestata in zile de sarbatoare legala necompensate cu timp liber``, respectiv ``conform legii``.


Asadar, doar in privinta zilei de 20.07.2015 nu se poate retine includerea acesteia in cadrul zilelor de sarbatoare legala in care reclamantul apelant a prestat munca si i se cuvine sporul de 100% la salariul de baza lunar, ramanand astfel celelalte 14 zile identificate in perioada de referinta in cauza, asa cum anterior s-a aratat.


Pentru toate aceste considerente expuse, in temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedura civila Curtea va admite apelul declarat si va schimba in parte sentinta civila atacata, in sensul admiterii in parte a actiunii precizate si obligarii paratei sa plateasca reclamantului drepturile salariale reprezentand sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala in perioada 01.10. x16, in procent de 100% acordat la salariul de baza lunar, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, precum si dobanda legala aferenta, calculata de la data scadentei si pana la data platii efective, astfel cum mai sus s-a aratat.


Totodata, vazand si dispozitiile art. 451 alin. 1, art. 452 si art. 453 alin. 1- 2 Cod procedura civila, va fi obligata parata sa plateasca reclamantului suma de 2500 lei, reprezentand onorariul avocatial (achitat conform chitantei nr. 65/29.12.2016, in cuantum de 4500 lei), precum si onorarii experti, pentru primele doua expertize dispuse de prima instanta (in cuantum total de 2000 potrivit chitantelor depuse la dosar), cheltuieli de judecata in apel admise in parte, in raport de admiterea in parte a cererii. Se constata ca parata intimata nu a cerut cheltuieli de judecata in cadrul prezentului litigiu, indicand solicitarea acestora pe cale separata.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


DECIDE:


Admite apelul formulat de apelantul reclamant M.M. alin, cu domiciliul in Bucuresti, si domiciliul procesual ales la biroul de lucru al Cabinetului Individual de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) ``I_- C. b_``, din Bucuresti, 20- 24, sector 3, persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura - avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) I.C. b., impotriva Sentintei civile nr. 9693/20.12.2018 pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata parata C.Nationala de T. a. R.- T.SA, Jx, CUI R0477647, cu sediul in Calea Bucurestilor nr. 224F, Otopeni, judetul I.


Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca:


Admite in parte actiunea precizata.


Obliga parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale reprezentand sporul pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala in perioada 01.10. x16, in procent de 100% acordat la salariul de baza lunar, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective, precum si dobanda legala aferenta, calculata de la data scadentei si pana la data platii efective.


Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 2500 de lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate in prima instanta, admise in parte .


Pastreaza in rest sentinta.


Definitiva.


Pronuntata azi, 29.11.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019


Citeşte mai multe despre:    sporuri    contract colectiv de munca    salarizare speciala    personal aeronavigant
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova

Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singura data
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 7783/28.11.2018 a Curtii de Apel Galati

Legislatia pensiilor militare are un caracter special, derogatoriu, si nu poate fi completata cu dispozitiile Legii nr. 263/2010
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.620/18.10.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale
Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020



Articole Juridice

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (XI): Recuperarea prejudiciilor stabilite de Curtea de Conturi de la salariati
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Recunoasterea si aplicarea sporului pentru conditii de munca in domeniul sanatatii si asistentei sociale. Dispozitii legale incidente si paralizante
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Evaluarea salariatilor prin procese automate, aplicatii si platforme electornice
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964