din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3193 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Spor pentru munca suplimentara. Compensare prin ore libere platite

Spor pentru munca suplimentara. Compensare prin ore libere platite

  Publicat: 11 Jan 2017       1631 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj � Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, sub numarul XXXXXXXXXXXX, reclamanta O. G., in contradictoriu cu parata, a solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata urmatoarelor drepturi pe trei ani anteriori introducerii actiunii:

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

- orele lucrate in timpul noptii si sporul de noapte aferent;


- plata orelor lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si sporul aferent;


- plata orelor lucrate sambata, duminica si in sarbatorile legale si a sporului pentru munca prestata sambata, duminica si in sarbatorile legale, precum si;


- obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


De asemenea, reclamanta a solicitat ca toate sumele de bani la care parata va fi obligata sa le plateasca, sa fie actualizate cu rata inflatiei.


In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca este angajata S. C. C. P. S. R. L. C. si si-a desfasurat activitatea de control si paza la obiectivele din raza judetului Gorj.


De la data angajarii la unitatea parata si pana in prezent a desfasurat activitatea atat ziua cat si noaptea, sambata, duminica si in sarbatori legale si efectua ore suplimentare, insa niciodata aceste ore nu au fost compensate cu timp liber .


Ca, potrivit contractului individual de munca pe care l-a incheiat cu parata, durata timpului de lucru este de 8 ore/zi. respectiv 40 de ore/saptamana, iar orele suplimentare in afara programului de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza, ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii``.


Reclamanta a sustinut de asemenea ca niciodata nu a beneficiat de timp liber pentru orele lucrate peste program, in zilele in care nu se lucreaza sau pentru lucru la sarbatorile legale si nici de plata vreunui spor pentru munca prestata peste program sau in zilele de repaus si in sarbatorile legale. A solicitat totodata obligarea paratei la plata sporului de vechime la care are dreptul conform legii, sustinand ca pentru munca prestata de el in timpul noptii, parata era obligata sa-i acorde un spor de 25% din salariul de baza, potrivit art. 126 al. l, lit. b din Codul muncii, iar pentru munca prestata de el in zilele nelucratoare (sambata, duminica) si in zilele de sarbatoare legala, parata este obligata sa plateasca aceasta munca plus un spor de cel putin 100% din salariul de baza (art. 142 al. 2 din Codul muncii).


In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile art. 266 din Codul muncii si art. 453 Cod procedura civila.


Parata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.


Pe fondul cauzei a solicitat sa se aiba in vedere faptul ca in legatura cu drepturile salariale solicitate de catre reclamant, respectiv plata orelor suplimentare lucrate in timpul unei saptamani de lucru, zilele lucrate sambata si duminica precum si in sarbatorile legale si plata orelor de noapte, acestea au fost acordate integral de societate la data respectiva conform prevederilor din codul muncii si celelalte dispozitii incidente in materie.


Instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisuri, iar pentru reclamant a incuviintat, de asemenea, proba cu expertiza de specialitate, raportul de expertiza fiind atasat la dosarul cauzei.


Analizand cererea reclamantei, raportat la probatoriul administrat si dispozitiile legale aplicabile in cauza, tribunalul constata si retine urmatoarele:


In fapt, prin cererea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta, in calitatea sa de angajat al, a solicitat obligarea paratei la plata urmatoarelor drepturi pentru perioada 10.09.2012 - 06. 06. 2015 : orele lucrate in timpul noptii si sporul de noapte in procent de 25% ; plata orelor lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si sporul aferent; plata orelor lucrate sambata, duminica si in sarbatorile legale si a sporului pentru munca prestata sambata, duminica si in sarbatorile legale, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


In conformitate cu prevederile art. 40 alin. 2 lit. c din Codul muncii, angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractul individual de munca .


Avand in vedere obiectivele stabilite de catre instanta, in baza actelor existente la dosar, respectiv foile de pontaj si statele de plata, expertul contabil desemnat in cauza a intocmit raportul de expertiza, stabilind ca reclamanta a prestat activitate peste programul normal de lucru de 40 de ore pe saptamana, prestand aceasta munca si in zile de sambata, duminica sau sarbatori legale, precum si in timpul noptii, fara a beneficia de toate drepturile banesti cuvenite pentru activitatea prestata.


In ceea ce priveste regimul juridic al muncii suplimentare, prevederile art. 120 din Codul muncii republicat(art. 117 din Codul muncii in forma in vigoare pana la data de 18 mai 2011), definesc munca suplimentara ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului de lucru, prevazute de art. 112 din Codul muncii republicat(art. 109 din Codul muncii anterior republicarii), care este de 40 de ore pe saptamana.


De asemenea, conform art. 123 din Codul muncii republicat (art. 120 alin. 1 Codul muncii anterior republicarii), in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. 1 din Codul muncii republicat (art. 119 alin. 1 Codul muncii in forma anterioara republicarii), in urmatoarele 30 de zile, respectiv 60 de zile, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acestei.


La alin. 2 al acelorasi articole se prevede ca sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere in cadrul contractului colectiv de munca sau in cadrul contractului individual de munca, insa nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .


In contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, inregistrat la I. T. M. Gorj sub in data de 13. 04. 2010 nu a fost prevazut nici un spor pentru munca suplimentara astfel incat instanta constata ca reclamantei i se cuvine in aceasta situatie sporul de 75% prevazut de textele legale mai sus mentionate. De asemenea, prin contractul colectiv de munca pe anii 2013-2015 incheiat in data de 11. 04. 2013, la sectiunea a doua s-a prevazut pentru munca suplimentara acordarea unui spor de 75%.


Prin urmare, pentru munca suplimentara reclamanta era indreptatita la compensare prin ore libere platite, iar, in situatia in care nu i se acordau orele libere platite munca suplimentara trebuia platita prin adaugarea unui spor la salariu de 75%, corespunzator duratei acesteia.


In speta, in urma expertizei judiciare in specialitatea contabilitate, fundamentata pe probele de la dosar, s-a constatat ca, in mod repetat, reclamanta a prestat ore suplimentare, pentru care nu i s-au acordat in mod corespunzator ore libere platite sau drepturile banesti corespunzatoare, expertul stabilind drepturile banesti cuvenite reclamantei cu luarea in calcul a unui spor de 75%, stabilit in temeiul Codului muncii.


Pentru munca de noapte, respectiv munca prestata intre orele 22. 00 - 6. 00, conform art. 125 din Codul muncii republicat, salariatii beneficiaza fie de program de lucru redus cu 1 ora fata de durata de lucru a zilei pentru zilele in care se efectueaza cel putin 3 ore de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minim 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru, dupa cum prevede art. 126 lit. a si b din Codul muncii republicat. In Codul muncii in forma anterioara republicarii, la art. 123 lit. a si b se prevedea ca salariatii beneficiau fie de program de lucru redus cu 1 ora fata de durata de lucru a zilei pentru zilele in care se efectuau cel putin 3 ore de noapte, fara ca aceasta sa nu duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. Conform constatarilor expertului, reclamantei nu i s-au platit toate orele lucrate in timpul noptii.


In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sambata si duminica, in baza art. 137 din Codul muncii republicat, salariatii beneficiaza de repaus saptamanal de 2 zile consecutive, de regula sambata si duminica. In situatia in care cele 2 zile de repaus se acorda in alte zile, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca, conform prevederilor art. 137 alin. 2 si 3 din Codul muncii republicat. Aceleasi prevederi erau stabilite in Codul muncii in forma anterioara republicarii, la art. 132.


In speta, in contractul colectiv de munca inregistrat la data de 13. 04. 2010 nu a fost prevazut nici un spor pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica.


Abia in contractul colectiv de munca incheiat pe anii 2013-2015 a fost prevazuta acordarea unui spor de 1% pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, asa incat incepand cu data inregistrarii acestui contract - 11. 04. 2013, instanta va avea in vedere un spor de 1%, iar in ceea ce priveste perioada anterioara acestei date se va avea in vedere un spor de 75%, instanta apreciind ca se impune aplicarea prin analogie a dispozitiilor legale referitoare la sporul pentru munca suplimentara, in lipsa unor alte prevederi.


Pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, potrivit prevederilor art. 137 alin. 1 si 2 din Codul muncii anterior republicarii, respectiv art. 142 din Codul muncii republicat, salariatilor care lucreaza la unitatile si in locurile de munca prevazute la art. 135 si 136 din Codul muncii anterior republicarii, respectiv art. 140 si 141 din Codul muncii republicat, li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile, iar, in cazul in care din motive justificate nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru. La unitatile in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita specificului activitatii, cum este si cazul angajatorului reclamantei, se lucreaza si in zilele de sarbatoare legala.


Prin urmare, in privinta acestor ore instanta va avea in vedere sporul de 100% prevazut de lege si mentionat si in contractul colectiv de munca pe anii 2013-2015.


In ceea ce priveste cuantumul drepturilor cuvenite reclamantei, respectiv ore in timpul noptii, ore suplimentare si ore sarbatori legale si sporurile aferente, instanta va avea in vedere sumele calculate de expertul contabil desemnat in cauza, sume care au fost stabilite la valoarea totala bruta de 5. 994 lei, din care: 421 lei reprezentand ore lucrate in timpul noptii, 5. 035 lei reprezentand ore suplimentare, 538 lei reprezentand ore lucrate in zilele de sarbatori legale.


Referitor la sumele cuvenite pentru cele 379 ore lucrate sambata si duminica in perioada dedusa judecatii, stabilite de expert prin raportul de expertiza, 156 ore lucrate in perioada septembrie 2012 - aprilie 2013 se vor plati cu un spor de 75% si 223 ore se vor plati cu sporul de 1% prevazut in contractul colectiv de munca, incepand cu luna aprilie 2013.


Fata de cele mai sus retinute, se va admite in parte actiunea, urmand a fi obligata parata sa plateasca reclamantei suma totala de 5. 994 lei brut, reprezentand drepturile salariale cuvenite reclamantei si neachitate in perioada 10.09.2012 - 06. 06. 2015, constand in ore lucrate in timpul noptii, ore suplimentare si ore lucrate in zilele de sarbatori legale, suma ce va fi actualizata la data platii efective. Va fi obligata parata sa plateasca reclamantei contravaloarea unui numar de 156 ore lucrate sambata si duminica, cu luarea in calcul a unui spor de 75% si a unui numar de 223 ore lucrate sambata si duminica cu un spor de 1%, suma urmand va fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.


In baza art. 453 Cod procedura civila, va fi obligata parata la plata sumei de 1. 100 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat si onorariu expert .


Opinia asistentilor judiciari este conforma cu prezenta hotarare .


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte actiunea formulata de catre reclamanta O. G., cu domiciliul in Ticleni,, judetul Gorj, avand CNP xxxxxxxxxxxxx, in contradictoriu cu parata cu sediul in C., . 10, judetul D. .


Obliga parata sa plateasca reclamantei drepturile salariale cuvenite si neacordate in perioada 10.09.2012 - 06. 06. 2015, in suma bruta totala de 5. 994 lei, din care :suma bruta de 421 lei reprezentand ore lucrate in timpul noptii, suma bruta de 5. 035 lei reprezentand ore suplimentare si suma bruta de 538 lei reprezentand ore lucrate in zilele de sarbatori legale, suma ce va fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.


Obliga parata sa plateasca reclamantei contravaloarea unui numar de 156 ore lucrate sambata si duminica, cu luarea in calcul a unui spor de 75%, suma rezultata urmand va fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.


Obliga parata sa plateasca reclamantei contravaloarea unui numar de 223 ore lucrate sambata si duminica cu luarea in calcul a unui spor de 1% suma rezultata urmand va fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.


Obliga parata la 1.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta.


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.


Pronuntata in sedinta publica de la 08.07.2016, la Tribunalul Gorj.




Pronuntata de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentina nr. 1396/2016 din data de 08 iulie 2016


Citeşte mai multe despre:    spor munca de noapte    spor pentru ore efectuate suplimentar    sarbatori legale    compensare timp liber    beneficiile salariatilor de noapte
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe