din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1238 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Obligatia de colaborare dintre angajator si organizatiile sindicale deriva din principiul consensualitatii si al bunei credinte in relatiile de munca

Obligatia de colaborare dintre angajator si organizatiile sindicale deriva din principiul consensualitatii si al bunei credinte in relatiile de munca

  Publicat: 03 Feb 2019       2460 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prin actiunea in conflict de munca inregistrata la aceasta instanta la data de 31.10.2016 sub nr. x reclamantul S_ S__ ORASTIE a chemat in judecata pe parata _ solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa se dispuna obligarea paratei :
- sa permita accesul presedintelui Sindicatului S__, neconditionat, la locul de munca al membrilor de sindicat;
- sa respecte domeniile de colaborare prevazute de art. 202 alin. 5 din CCM al unitatii parate;
- sa invite reprezentantul sindicatului la sedintele consiliului de administratie al paratei cu 72 ore inainte de sedinta, sa transmita ordinea de zi iar hotararile sa le comunice in termen de 48 de ore dupa desfasurarea sedintelor;
- sa faca majorari de salarii doar cu consultarea Sindicatului S__, conform art. 139 alin. 3 din CCM;

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Produse agroalimentare care pot fi donate conform prevederilor prezentei legi
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organizatia patronilor, autonoma, fara caracter politic infiintata ca persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sectoarele sau subsectoarele economiei nationale/socioeconomice
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Informatii, date sau documente care nu constituie secret de stat, dar nu sunt destinate publicitatii si nu pot fi divulgate.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Informatii, date sau documente care nu constituie secret de stat, dar nu sunt destinate publicitatii si nu pot fi divulgate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Informatii, date sau documente care nu constituie secret de stat, dar nu sunt destinate publicitatii si nu pot fi divulgate.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Orice persoana care participa la activitatea sportiva la nivel international,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

In fapt, reclamantul a aratat ca este sindicat reprezentativ si semnatar al CCM al paratei, care insa nu isi respecta obligatiile prevazute in contract .


S-a sustinut ca, desi potrivit art.195 alin.1 din CCM reprezentantii organizatiilor semnatare, precum si invita?ii acestora trebuie sa aiba acces in incinta, iar Codului muncii interzice orice act de ingerin?a ori limitare a exercitarii drepturilor sindicatelor, in data de 23.10.2016 accesul presedintelui sindicatului la locul de munca al membrilor de sindicat a fost interzis de catre directorul societatii parate.


S-a mai sustinut ca prin incalcarea art. 202 alin. 5 din CCM parata a modificat programul de lucru si concediile de odihna al salariatilor fara consultarea sindicatului si nu respecta art. 188 din CCM cu privire la invitarea sindicatului la consiliile de administratie, comunicarea ordinii de zi, accesul la documentele ?edin?ei, comunicarea hotararilor.


In fine, reclamantul a mai sustinut ca au fost acordate cresteri salariale doar la angajatii care au depus cerere de retragere din sindicat, aceste majorari fiind facute de parata fara consultarea sindicatului, contrar art. 139 alin. 3 din CCM si in conditiile in care nu au existat cresteri colective de salarii din anul 2011.


In drept au fost invocate: art. 266, 269 si 271 Codul muncii si dispozitiile mentionate in cuprinsul cererii.


In probatiune au fost anexate inscrisuri .


Actiunea este scutita de plata taxei de timbru conform art. 270 Codul muncii.


Prin intampinare (f. 13 - 14), parata a solicitat respingerea ca nefondata a cererii de chemare in judecata formulata de reclamant.


In motivarea intampinarii parata a aratat ca accesul in incinta unitatii este reglementat prin Decizia nr. 44/12.10.2016, decizia fiind emisa din ra?iuni de securitate fata de specificul activitatii societatii si respecta pe deplin dispozitiile din CCM (art.195 alin.2, art.201 alin.1). S-a mai sustinut ca cererea reclamantului de acces nelimitat si neconditionat pentru desfasurarea de activitati sindicale aduce societatii grave prejudicii, precizand totodata ca reprezentantul sindicatului a avut si are in continuare un comportament inadecvat si turbulent, care a generat multiple incidente, iar de la data intrarii in vigoare a Deciziei nr.44/2016 nu s-a solicitat nici macar o data accesul in incinta.


Cu privire la respectarea domeniilor de colaborare prevazute prin art. 202 alin. 5 din CCM s-a sustinut ca nu se prevede necesitatea unui aviz consultativ din partea sindicatului pentru luarea masurilor de organizare a muncii, fiind doar o reglementare generica privind colaborarea cu sindicatul in masurile care implica interesele salariatilor, iar concediile de odihna se stabilesc de comun acord cu angajatii.


Cu referire la participarea la Sedintele Consiliului de administratie, s-a apreciat ca reclamantul interpreteaza eronat contractul colectiv, intrucat conform art.188 unitatile au obligatia de a invita reprezentantii sindicatelor reprezentative sa participe doar la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv; conform prevederilor Legii nr. 62/2011, angajatorul apreciaza de la caz la caz daca este sau nu necesara si oportuna prezenta reprezentantilor sindicatelor la sedinta. Subiectele discutate in ultimele ?edin?e exced domeniilor de colaborare prevazute in art. 202 alin. 5 CCM si mai mult decat atat, chestiunile cuprinse in ordinea de zi au impus o anumita confiden?ialitate.


In ceea ce priveste majorarile de salarii, parata a sustinut ca a fost consultat sindicatul in legatura cu cresterea salariilor angajatilor si ca, cel putin sub acest aspect, actiunea reclamantului apare ca lipsita de interes, deoarece cresterea salariilor profita angajatilor.


In drept s-a invocat : art. 205 C.pr.civ.,


In probatiune s-a solicitat proba cu inscrisuri si audierea martorilor DL si TF.


Prin raspunsul la intampinare (f. 36 - 37) reclamantul a aratat ca Decizia nr.44/12.10.2016 emisa de parata contravine dispozitiilor legale si ca parata nu poate justifica neeliberarea legitima?iei de acces pe numele presedintelui Sindicatului S__ dupa aproape 2 luni. Din prevederile CCM nu rezulta faptul ca accesul presedintelui sindicatului ar trebui sa fie unul limitat sau conditionat, iar o astfel de prevedere ar contraveni dispozitiilor legale si ar fi nula de drept .


S-a mai precizat ca in data de 28.11.2016 a fost incheiata o minuta intre parti prin care s-a aprobat accesul reclamantului in zilele de luni, miercuri si vineri intre orele 9 - 12, ca mod de acces provizoriu pana la pronuntarea instantei.


A mai sustinut reclamantul ca parata nu a colaborat cu sindicatul in nici unul din domeniile prevazute de art. 202 din CCM, fapt ce a afectat in mod grav, interesele salariatilor, iar cu privire la participarea presedintelui sindicatului la ?edin?ele CA, fata de sustinerile din cuprinsul intampinarii reclamantul a precizat ca parata nu poate fi exonerata de aceasta obligatie, intrucat nu contravine Legii nr. 62/2011 si in legatura cu acest aspect a fost sesizat si ITM in legatura .


In ceea ce priveste apararea paratei in sensul apartenen?ei la industria de aparare, reclamantul a invederat ca de peste 10 ani nu s-au mai fabricat produse militare si accesul presedintelui sindicatului nu a fost interzis niciodata, chiar in perioada in care se fabricau asemenea produse .


Fata de art. 139 alin. 3 din contractul colectiv de munca s-a mentionat ca sindicatul nu s-a opus niciodata cresterii salariilor angajatilor insa de aceste cresteri au beneficiat doar angajatii care au depus cereri de retragere din S_ S__ si in acest mod parata a incalcat dispozitiile legale prin masuri discriminatorii si prin acte de ingerinta in activitatea sindicatului.


Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, precum si a probelor administrate in cauza, instanta retine urmatoarele :


Drepturile sindicatelor, astfel cum au fost negociate de partile semnatare, au fost prevazute in cuprinsul capitolului VIII (art.187 - 202), denumit ``Sindicatele si relatiile acestora cu patronatul (angajatorul)`` din contractul colectiv de munca al __ SA pentru perioada 2015 - 2017, inregistrat la ITM al Judetului Hunedoara sub nr. 1892/02.03.2015.


Potrivit art.229 alin.4 Codul muncii ``contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, constituie legea partilor``.


Art. 195 din contractul colectiv de munca are urmatorul cuprins :


``(1) Reprezentantii organizatiilor sindicale, semnatare ale prezentului contract, precum si invita?i ai acestora, vor avea acces in unitate si vor putea efectua vizite sau convoca intalniri cu salariatii unor sectoare de activitate .


(2) Sindicatele respective au obligatia sa comunice din timp administratiei actiunile de la alin. (1), in vederea aprobarii accesului acestora in unitati, conform regulamentelor existente``.


Prin Decizia nr.44 din 12.10.2016 directorul general al _.A., incepand cu data de 17.10.2016 a interzis accesul in incinta societatii a persoanelor care nu detin legitimatii de acces ori aprobarea scrisa sau verbala din partea directorului general sau a altui membru din conducerea societatii. Petentul reclama ca in baza acestei decizii i s-a interzis accesul in unitate presedintelui al Sindicatului S__, ceea ce reprezinta o limitare a exercitarii drepturilor sindicatelor.


In aparare, parata a invocat aplicabilitatea generala a Deciziei nr. 44/2016 cu privire la modalitatea de acces in incinta societatii, deci inclusiv in privinta presedintelui sindicatului, apreciind ca pretentia de a se permite acestuia accesul in unitate neconditionat si nelimitat in timp pentru desfasurarea de activitati sindicale in timpul programului de lucru al salariatilor contravine tuturor principiilor de drept al muncii si aduce societatii grave prejudicii. Totodata a invocat unele incidente provocate prin comportamentul turbulent al dl. S_ N_.


Astfel, desi parata a sustinut ca niciodata conducerea nu i-a refuzat reclamantului accesul in unitate, din pozitia acesteia, precum si din ``minuta`` incheiata la data de 28.11.2016 cu conducerea societatii privind reglementarea programului de acces in incinta UM Orastie S.A. a presedintelui Sindicatului S__ (cate trei ore, de trei ori pe saptamana, pana la solutionarea prezentei cauze), rezulta fara echivoc intentia de restrictionare a accesului in unitate a reprezentantului Sindicatului S__. Aceasta stare de fapt este confirmata de probele testimoniale administrate in cauza, martorii audia?i declarand ca s-a hotarat de conducere un program de acces saptamanal pentru presedintele Sindicatului S__, ca desi s-au ivit situatii care au reclamat prezen?a presedintelui sindicatului, respectiv o greva spontana, directorul societatii a interzis accesul acestuia si a impus respectarea programului stabilit (f. 157, 159).


Aceasta restrictionare contravine reglementarilor legale si chiar scopului organizatiilor sindicale.


Astfel, potrivit art. 214 Codul muncii, sindicatele se constituie prin asocierea salariatilor in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective, iar art.217 Codul muncii recunoaste la nivelul tuturor angajatorilor exercitiul dreptului sindical, cu respectarea drepturilor si liberta?ilor garantate prin Constitutie si in conformitate cu dispozitiile Codului muncii si ale legilor speciale.


In acelasi sens, sunt incidente si dispozitiile art. 27 - 28 din Legea dialogului social (Legea nr. 62/2011) care, in exercitarea atributiilor legale, confera sindicatelor dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, ceea ce presupune prezenta reprezentantilor acestor organizatii in mijlocul angajatilor ale caror interese le apara si deci liberul acces in cadrul unitatii angajatoare.


Astfel, avand in vedere interdictia de limitare a drepturilor sindicale sau de a impiedica exercitarea lor legala instituita prin normele imperative din art.218 Codul muncii, limitarea accesului presedintelui sindicatului prin stabilirea unui program prestabilit de conducere unitatii ori interzicerea accesului in incinta societatii este nelegala.


Pe de alta parte, trebuie subliniat ca societatea comerciala parata apartine industriei de aparare si caracterul specific al activitatii ce deriva din obiectul de activitate (produc?ie de armament) impune in unele sectoare/zone masuri sporite de securitate, dictate din ra?iuni de confiden?ialitate si secret de serviciu . Din acest punct de vedere dreptul de acces al presedintelui sindicatului nu poate fi absolutizat, neputand afecta masurile de siguranta dispuse de angajator pentru ocrotirea informatiilor cu caracter secret . In consecinta, din punct de vedere legal, o eventuala interdic?ie se poate justifica doar in ipoteza desfasurarii efective a unor activitati specifice, exclusiv in zonele respective si doar in justificarea interesului societatii privind informatiile/opera?iile cu caracter confiden?ial sau secret .


Clauza stipulata prin art. 195 alin. 2 din Contractul colectiv de munca invocata de parata cu referire la obligatia sindicatelor de a comunica administratiei actiunile de la alin. (1) in vederea aprobarii accesului in unitate, nu poate fi extinsa la toate activitatile sindicatului, intreprinse in mod curent prin reprezentantii acestora (discu?ii individuale cu membrii de sindicat, intalniri in pauza de masa, verificarea conditiilor de lucru, respectarea clauzelor contractuale, etc). Aceasta obligatie poate fi pusa in discutie si subzista in privinta acelor actiuni de anvergura, care ar putea afecta procesul de produc?ie ori ar presupune oprirea fluxului, prin organizarea intalnirilor ce implica sectoare de activitate din cadrul unitatii si presupun convocarea prealabila a salariatilor, astfel cum se mentioneaza in alin.1 al art.195 din CCM. In afara acestor situatii de exceptie, extrapolarea obligatiei de informare a conducerii in vederea accesului in unitate reprezinta fara indoiala o limitare a exercitiului drepturilor conferite de lege sindicatelor in sensul art. 218 Codul muncii.


Prin urmare, cererea reclamantei de a se permite accesul neconditionat al presedintelui Sindicatului S__ la locul de munca al membrilor de sindicat se apreciaza ca intemeiata, cu exceptia situatiilor anterior mentionate (pastrarea confidentialitatii/secretului de serviciu ori a perturbarii activitatii prin oprirea produc?iei), care impun obligatia prealabila a sindicatului de a informa administratia asupra actiunilor ce urmeaza sa le intreprinda, conform art. 195 din CCM.


Cu referire la cererea reclamantului de obligare a paratei la: respectarea domeniilor de colaborare prevazute prin art. 202 alin. 5 din contractul colectiv de munca; participarea la ?edin?ele Consiliului de administratie, comunicarea ordinii de zi a ?edin?ei si a hotararilor adoptate; consultarea cu privire la majorarile de salarii, in primul rand trebuie subliniat ca acestea au fost negociate cu administratia si in mod clar stipulate in cuprinsul contractului colectiv de munca .


In concret, art.202 alin.5 din CCM prevede obligatia angajatorului de a colabora cu organizatiile sindicale, permanent, in luarea masurilor care implica interesele salariatilor, enumerate in cuprinsul alin.2 ca domenii de colaborare (orarul de munca, pauze, recuperari, intreruperea lucrului, munca suplimentara, concedii, salarizare, evaluare, masuri de protectie, conditii de munca, asigurari sociale, elaborarea regulamentului intern, masuri de privatizare, etc). Chiar daca textul nu impune acordul sindicatului si nici macar un aviz din partea acestuia, dupa cum a subliniat parata, angajatorul este obligat sa-si respecte obligatia de colaborarea asumata prin semnarea contractului colectiv de munca, adica sa comunice si sa consulte sindicatul asupra masurilor ce vizeaza interesele salariatilor.


In mod similar, in cuprinsul art. 139 alin. 3 din contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii s-a prevazut ca majorarile de salarii cu modificarea pozitiei in grila se vor acorda doar cu consultarea sindicatelor.


Avand in vedere ca potrivit legii contractele colective de munca reprezinta legea partilor iar obligativitatea respectarii clauzelor decurge din lege, cererea reclamantului de a fi obligata parata sa-si indeplineasca obligatia de consultare, astfel cum s-a stipulat in cuprinsul art. 202 alin. 3 si art. 139 alin. 3, este pe deplin justificata.


De altfel, obligatia de colaborare dintre angajator si organizatiile sindicale deriva chiar din principiul consensualitatii si al bunei credinte in relatiile de munca, principiu consacrat de art. 8 Codul muncii.


Prin art. 188 din CCM, conducerea unitatii s-a angajat sa invite reprezentantii sindicatelor reprezentative sa participe la sedintele consiliilor de administratie in care se discuta probleme de interes profesional economic, social, cultural sau sportive (alin. 1), sa-i incunostinteze, sa le comunice ordinea de zi ale ?edin?elor respective, sa le asigure accesul la documentele privind problemele puse in discutie (alin. 2) si sa comunice hotararile adoptate in termen de 48 de ore de la data desfasurarii ?edin?ei (alin. 3).


Este adevarat ca in virtutea drepturilor angajatorului reglementate prin art. 40 Codul muncii, parata poate sa-si organizeze activitatea si sa aprecieze asupra oportunitatii unor masuri ce se impun a fi adoptate, respectiv a problemelor ce urmeaza a fi supuse aprobarii consiliului de administratie, insa nu poate aprecia in mod arbitrar necesitatea participarii reprezentantului sindicatului la sedinte. Raportat la continutul art. 188 din CCM ori de cate ori acestea vizeaza probleme de interes profesional economic, social, cultural si sportiv ale angajatilor, conducerea unitatii are obligatia de le a aduce la cunostinta organizatiilor sindicale reprezentative in termenele stabilite, a comunica ordinea de zi si documentele si de a invita reprezentantii sindicatelor la sedintele consiliului de administratie in care urmeaza a fi puse in discutie, precum si de a comunica hotararile adoptate. Prin urmare, actiunea reclamantului apare intemeiata sub acest aspect, urmand a se admite.


In baza art. 453 NCPC parata urmeaza sa fie obligata la plata cheltuielilor de judecata justificate de reclamant in suma de 1.132,55 lei reprezentand cheltuieli de deplasare si onorariu aparator.



PENTRU ACESTE MOPTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE :



Admite actiunea in conflict individual de munca formulata de reclamantul S_ S__ Ora?tie, cu sediul in Ora?tie, _.60, jud. Hunedoara, cod fiscal x, impotriva paratei S.C. U.M. ORA?TIE S.A, inregistrata la Oficiul Registrului comertului sub nr.J x, cod fiscal RO x , cu sediul in Ora?tie, _.60, jud. Hunedoara si in consecinta:


Obliga pe parata sa permita accesul presedintelui Sindicatului S__ la locul de munca al membrilor de sindicat in conditiile art. 195 din CCM al unitatii.


Obliga pe parata sa respecte domeniile de colaborare prevazute de art.202 alin.5 din CCM la nivel de unitate .


Obliga pe parata sa invite reprezentantul sindicatului la sedintele consiliului de administratie in care se dezbat probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportive, sa incuno?tin?eze S_ S__ si sa comunice ordinea de zi a sedintei cu 72 de ore inainte de sedinta precum si sa comunice hotararile consiliului de administratie privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportive in termen de 48 de ore de la desfasurarea sedintei.


Obliga pe parata la consultarea Sindicatului S__ cu privire la majorarile de salarii, conform art. 139 alin.3 din CCM al unitatii.


Executorie de drept .


Obliga pe parata sa plateasca reclamantului suma de 1.132,55 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare .




Pronuntata de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 392/2017, in sedinta publica din 14 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Respectare obligatii sindicat    Contract colectiv de munca    Presedinte sindicat    Acces presedinte sindicat societate institutie unitate    Abuzuri impotriva sindicatului    Lipsa de colaborare sindicat    Sedinte fara participarea sindicatului    Obligatie invitare sindicat sedinte interese angajati
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Importanta indicarii unui spor stabilit prin CCM in contractul individual de munca sau actele aditionale la acesta
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta Civila nr. 1003/10.12.2020

Actul de control al organului administrativ are strict valoare de constatare a inregistrarii prejudiciului angajatorului, fara a constitui izvorul lui
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1353/2020

Nelegalitatea retinerilor salariale operate in temeiul unui contract colectiv de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila, Sentinta Civila nr. 297 din 06.05.2019

Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020

Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019

Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019

Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020

Stabilirea sporului sub limitele legale. Nulitate absoluta a clauzei din contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti � Decizia civila nr. 2731/10.09.2020

Suspendarea partiala a activitatii angajatorului. Timpul de munca. Munca suplimentara.
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1302/2019



Articole Juridice

Rolul organizatiilor sindicale in procedura transferului de intreprindere si al salariatilor
Sursa: Av. Iulian Gales

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat � o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social � intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Regulament intern angajatori-salariati | Model 2019
Sursa: MCP Cabinet avocati