EuroAvocatura.ro
din anul 2007, atuul tau de DREPT!
4368
de useri online
Profesionisti
Ştiri Juridice
Articole
Jurisprudenţă
Legislaţie
Dicţionar Juridic
Utile
Contact
Profesionisti
Ştiri Juridice
Articole
Jurisprudenţă
Legislaţie
Dicţionar Juridic
Utile
Contact
Secţiuni site
⇨ MCP Cabinet avocati. Relatii de munca si comerciale. Protectia datelor. GDPR
Articole Juridice
Drept Civil
Contracte Civile si Comerciale
GDPR - Protectia Datelor cu Caracter Personal
Drept Succesoral
Dreptul Familiei
Drept Penal
Dreptul Proprietatii Intelectuale
Drept Comercial
Leasing
Drept Concurential
Insolventa si Falimentul
Dreptul muncii. Contractul de Munca
Medierea
Urmarirea Penala si Judecata in cauzele cu Minori
Drept Fiscal
Divortul. Desfacerea casatoriei
Infractiuni Informatice
CEDO. Justitie Europeana
Afaceri, Crime si Procese celebre
Fonduri Europene
Proceduri si Acte necesare pentru ...
Procedurile de Judecata
Aparitii Editoriale
Scrieri Politice din presa romaneasca
Dreptul mediului
Preceduri so Modele de acte
Drept Constitutional
Intrebari si Raspunsuri Juridice
Noul Cod Penal - Comentarii articole
Noul Cod Civil
Noul Cod de procedura Penala (Comparatii cu vechiul Cod)
Acte de procedura in Noul cod de procedura penala
Articole Juridice »
Jurisprudenta
Drept Civil
Drept Penal
Proprietate Intelectuala
Dreptul Muncii
PIDO/CEDO
Drept Comercial
Transporturi
Drept Comunitar
Drept Fiscal
Contencios Administrativ
Recursuri in Interesul Legii
Decizii ale Curtii Constitutionale in materie Penala
Dreptul Familiei
Citarea si Comunicarea actelor de Procedura
Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului
Spete Drept Succesoral
Spete Contraventii
Decizii de admitere ale CCR
Insolventa si Faliment
Contractul de credit , Leasing si Asigurare
Mediere
Jurisprudenta »
Legislatie
Codurile Esentiale
Legislatie Imobiliara
Legislatie Civila
Legislatie Penala
Legislatie Comerciala
Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale
Legislatie Fiscala
Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute
Legislatie Proprietate Intelectuala
Legislatia Domeniul Agricol
Contencios Administrativ
Legislatie Financiar-Bancara
EuroLegislatie
Decizii ale Curtii Constitutionale
Recursuri in interesul legii
Diverse Domenii juridice
Regulamente
Cauze CEDO
Arhiva Monitorul Oficial
Legislatie »
Dictionar Juridic
Drept Bancar
Drept Civil
Drept Comercial
Drept Comunitar
Drept Concurential
Drept Constitutional
Drept Fiscal Financiar
Drept Penal
Drept Succesoral
Dreptul Familiei
Dreptul Muncii
Dreptul Proprietatii Intelectuale
PIDO. CEDO. Justitie Europeana
Procedura de Judecata
Transporturi
Acte Normative
Dictionar Evenimente
Dictionar Personalitati
Diverse Domenii Juridice
Dictionar Juridic »
Prima pagină
»
Jurisprudenţă
»
Dreptul Muncii
» Perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului. Timp de lucru
Perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului. Timp de lucru
Publicat: 19 Mar 2021
6819 citiri
Secţiunea:
Dreptul Muncii
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, reclamantul P.Danila a chemat in judecata parata .solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata la: plata sumei reprezentand drepturi de natura salariala pentru orele lucrate suplimentar peste normativul lunar de 40 de ore pe saptamana, pentru o perioada de trei ani anteriori datei introducerii actiunii, cu luarea in considerare a sporurilor prevazute in
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si in CCM pentru calculul acelor ore suplimentare ce au fost efectuate noaptea, sambata, duminica, in zilele libere platite conform CCM sau in zilele de sarbatori legale, drepturi la care urmeaza a se calcula
dobanda
legala, de la data de la care trebuiau platite respectivele ore suplimentare si pana la plata efectiva a acestora, din care se scadea suma primita pentru consemnul in statie, cu
cheltuieli
de
judecata
.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri sau Consiliul) este principalul organism decizional al UE. Asemenea Parlamentului European, el a fost creat prin tratatele fondatoare in cursul anilor '50 si este alcatuit din ministrii din statele membre, fiind astfel institutia Uniunii Europene in care guvernele statelor membre sunt reprezentate.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Anasamblu de norme adoptate prin Ordin al Avocatului Poporului in vederea asigurarii securitatii/confidentialitatii si integritatii DCP, ce acopera urmatoarele aspecte:
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Expresie folosita in trecut pentru a desemna obligatia legala de intretinere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala, si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma (art. 987 C. civ.).
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
(lat. effractio, de la effringere " a zdrobi, a sparge"). Modalitate de savarsire a unor infractiuni constand in fosrtarea incuietorilor, ruperea legaturilor sau violarea oricarui dispozitiv de inchidere etc.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Statie de radiocomunicatii - unul sau mai multe emitatoare
Act adoptat de organele de stat,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care este \"destinata functionarilor publici,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Parte dintr-un proces
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Varsta, genul, inaltimea, lungimea bratului, capacitatea fizica,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Parte dintr-un proces
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Patronatul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capitalul, indiferent de natura acestuia,
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte dintr-un proces
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Statie de radiocomunicatii - unul sau mai multe emitatoare
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sectoarele sau subsectoarele economiei nationale/socioeconomice
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Parte dintr-un proces
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Vezi Domiciliu conventional.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Vezi Domiciliu conventional.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Vezi Domiciliu conventional.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Timpul de odihna este durata de timp necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale cheltuite in procesul muncii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Statie de radiocomunicatii - unul sau mai multe emitatoare
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Parte dintr-un proces
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reclamantul a invederat ca lucra in ture de 24 ore din care 8 ore in instalatii si restul de 16 ore consemnat la domiciliu, pentru aceste ore de consemn primind un spor de 25% din salariul brut, insa angajatorul, in mod nelegal, nu a considerat niciodata ca orele de consemn care depasesc norma de 40 de ore saptamanal ar constitui ore suplimentare, invocand
Directiva
nr. 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului, privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, in sensul ca, potrivit art. 2 pct. 1 al acesteia dar si a interpretarii obligatorii a acestei norme prin
jurisprudenta
Curtii de
Justitie
a Uniunii Europene(in principal
Ordonanta
Curtii din o4.03.2011 in
cauza
N.G.impotriva RNPR) calificarea
drept
timp de lucru a unei perioade de prezenta a lucratorului, depinde de dispozitia
obligatia
acestuia din urma de ase afla la dispozitia angajatorului sau.
In raport de aceste aspecte invocate in cererea de chemare in judecata de catre reclamant, este necesar a clarifica daca orele de consemn, ce depasesc norma de 40 de ore saptamanal, pot fi considerate timp de lucru, in sensul art. 2(Capitolul1) din
Directiva
(CE) /88/2003 a Parlamentului European si
Consiliul Uniunii Europene privind
anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru,
timp de munca
- munca suplimentara in sensul dispozitiilor Codului muncii si CCM, pentru a fi remunerate in conditiile
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sau ale CCM.
Prin art. 1 (Capitolul 1) aceasta
directiva
stabileste
cerinte minime de securitate
si sanatate in materie de organizare a timpului de lucru, aplicandu-se perioadelor minime de repaus zilnic,
repaus saptamanal si
concediu
anual, precum si pauzelor si timpului de lucru maxim saptamanal, anumitor aspecte ale muncii de noapte, ale muncii in schimburi si ale ritmului de lucru.
In art. 2 (Capitolul 1) sunt definite: timpul de lucru, perioada de repaus, timpul de noapte, lucrator de noapte, munca in schimburi, lucrator in schimburi, lucrator mobil, activitate offshore, repaus suficient.
In Capitolul 2 se regasesc reglementari privind perioade minime de repaus-alte aspecte ale organizarii timpului de lucru, fiind stabilite si masurile ce trebuiesc luate de statele membre pentru ca orice lucrator sa beneficieze: de perioada minima de
repaus zilnic de
11 ore consecutive in decursul unei perioade de 24 de ore(art. 3) ; de timp de pauza in cazul in care timpul de lucru zilnic depaseste 6 ore(art. 4) ; in decursul unei perioade de sapte zile, de o perioada minima de repaus neintrerupt de 24 de ore la care se adauga 11 ore de repaus zilnic(art. 5) ; de limitarea timpului de lucru saptamanal prin dispozitii legale, de reglementare si administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali astfel incat timpul
mediu
de lucru pentru fiecare perioada de sapte zile, inclusiv orele suplimentare, sa nu depaseasca 48 de ore(art. 6) ; de un
concediu
anual platit de cel putin 4 saptamani(art. 7).
art. 2 punct 1, din
Directiva
(CE) nr./88/04.11.2003, defineste timpul de lucru ca fiind ``orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale``.
Timpul de lucru presupune asadar indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: lucratorul se afla la locul de munca, este la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale.
Timpul de lucru nu presupune doar simpla prezenta a lucratorului la locul de munca la dispozitia angajatorului.
Desi nu este reglementata expres munca suplimentara, din interpretarea disp. art. 6(Cap.2) din Directiva(CE) nr. 88/2003 potrivit carora``timpul
mediu
de lucru pentru fiecare perioada de 7 zile, inclusiv orele suplimentare, sa nu depaseasca 48 de ore``, rezulta ca si munca suplimentara presupune ca lucratorul sa se afle la locul de munca, sa fie la dispozitia angajatorului si sa isi exercite activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale.
Legislatia nationala defineste la art. 111
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) timpul de munca, ca fiind orice perioada in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului, si isi indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Instanta a reti n ut astfel ca, si potrivit legislatiei nationale, conditiile mentionate la art. 111
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), trebuie indeplinite cumulativ, iar simpla prezenta a lucratorului la locul de munca, la dispozitia angajatorului, fara a presta efectiv activitate in exercitarea sarcinilor si atributiilor specifice contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare, nu poate fi considerata
timp de
munca
.
Rationamentul juridic expus este aplicabil si in ceea ce priveste munca suplimentara.
In acest sens art. 120
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), defineste munca suplimentara ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului saptamanal de lucru prevazuta la art. 112
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (40 de ore).
Instanta a constatat ca prin CCM la nivel de unitate, a fost reglementata durata programului normal de lucru si munca suplimentara, iar pentru electricienii care lucreaza in statiile electrice, s-a stabilit serviciu in ture cu consemn la
domiciliu
astfel: pana in aprilie 2013 electricianul lucra in ture de 24 de ore din care 8 ore de lucru efectiv in instalatiile electrice si 16 ore de consemn intr-un spatiu special amenajat pentru odihna, putand presta activitati specifice timpului liber(servirea mesei, lectura vizionare emisiuni tv, odihna), avand
obligatia
de a raspunde la telefonul de serviciu si de a interveni operativ in instalatii la cererea dispecerului de serviciu sau la alarmare; dupa aprilie 2013 consemnul in cadrul unei ture a fost redus la 12 ore, lucru efectiv in statiile electric e fiind de 12 ore.
Dupa fiecare tura de 24 de ore, electricianul avea 48 de ore libere.
Prin acelasi CCM s-a stabilit ca, nu constituie timp efectiv de munca, timpul destinat consemnului ci doar timpul afectat pentru terminarea manevrelor, lichidarea ava riilor.
Tot potrivit CCM, orele suplimentare reprezinta timpul lucrat la solicitarea conducerii in urmatoarele situatii: orele lucrate peste durata normala a timpul de lucru prev. la art. 2.1(1) 8 ore pe zi respectiv 40 de ore pe saptamana, si se compenseaza prin ore libere platite, sau cu spor la
salariu
.
In raport de toate aceste dispozitii
instanta
retine ca, orele in care salariatul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului, peste durata normala a timpului de munca saptamanal (prev. la art. 112
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ar putea fi considerate ore suplimentare, numai in
ipoteza
in care salariatul ar presta efectiv activitate, in exercitarea sarcinilor si atributiilor specifice contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Or, in speta, perioada de timp in care reclamant a stat in consemn (remunerata cu un spor la salariul brut de baza), fara a lucru efectiv in instalatiile electrice, nu constituie timp de lucru in sensul art. 2 din
Directiva
(CE) nr. 88/2003, timp de munca- munca suplimentara in sensul Codului muncii si CCM.
Instanta a retin ut ca nu exista inadvertente intre timpul de lucru definit de
Directiva
(CE) nr./88/04.11.2003 si timpul de munca definit de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM, iar dispozitiile din CCM care reglementeaza durata programului normal de lucru si munca suplimentara, salarizarea si modul de organizare a activitatii de exploatare permanenta a statiilor electrice, sunt compatibile cu dispozitiile Codului muncii si ale Directivei (CE) nr./88/04.11.2003.
Astfel, prin art. 6 (Cap.2) din
Directiva
(CE) nr. 88/2003, s-a stabilit, in sarcina statelor membre, luarea masurilor necesare pentru ca in
functie
de necesitatile de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor, timpul de lucru saptamanal sa fie limitat prin dispozitii legale, de reglementare si administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii social astfel incat timpul
mediu
de lucru (cand lucratorul se afla la locul de munca, este la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile in conformitate cu legislatia si practicile nationale) pentru fiecare perioada de 7 zile, inclusiv orele suplimentare, sa nu depaseasca 48 de ore, iar prin art. 16 (Cap. 4) s-au stabilit perioade de referinta pentru aplicarea sa.
Directiva a permis prin art. 17 si 18 (Cap. 5) anumite derogari de la art. 16, in cazul mai multor domenii de activitate printre care in cazul activitatilor care implica nevoia de continuitate cum este si productia, transportul si
distributia
de gaze, apa si electricitate prin dispozitii legale, de reglementare sau administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate intre partenerii sociali cu conditia ca lucratorii sa beneficieze de perioade de repaus compensatorii echivalente.
Aceste prevederi se reflecta si in cuprinsul dispozitiilor
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM, limitandu-se durata maxima legala a timpului de munca la 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare (art. 114 alin. 1
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), CCm-durata maxima a programului de lucru, inclusiv munca suplimentara este cea prevazuta de lege).
Codul muncii (vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) cuprinde si dispozitii potrivit carora aceasta durata poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, in anumite conditii, pentru anumite activitati sau profesii, recunoscand insa lucratorilor, dreptul de a beneficia de perioade de repaus echivalente compensatorii.
Edificatoare in acest sens sunt disp. art. 114
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (1) durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana inclusiv ore suplimentare;(2) prin exceptie durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o
perioada de referinta
de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. ; (3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia prin CCM, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni; (4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. 3, dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.``
Instanta nu a p u t ut retine sustinerea reclamantului ca in
cauza
se aplica
Ordonanta
din 4.03.2011 data in
cauza
N.G.impotriva Regiei Nationale a Padurilor, conform carora ``Curtea de
Justitie
a Uniunii Europene a retinut ca in ceea ce priveste notiunea de "timp de lucru", articolul 2 punctul 1 din
Directiva
2003/88 - defineste respectiva notiune ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale, si ca aceasta notiune trebuie inteleasa prin opozitie cu notiunea de perioada de repaus, acestea excluzandu-se reciproc``, interpretarea dreptului comunitar de catre Curtea de
Justitie
a Uniunii Europene, fiind obligatorie pentru statele membre ale Uniunii Europene.
In
cauza
respectiva CJUE, in interpretarea notiunii de ``timp de lucru``, porneste de la natura si intinderea obligatiei de paza care ii revine padurarului si regimul juridic al raspunderii care ii este aplicabil, considerand ca este de
competenta
instantei de trimitere sa efectueze verificarile necesare privind situatia de fapt si aspectele juridice, in special din perspectiva dreptului national aplicabil.
Or, in speta de fata reclamant ul nu avea o asemenea obligatie de paza iar regimul juridic al raspunderii acestuia este diferit de cel al padurarului.
Instanta a mai retin ut ca in art. 17 alin. 2 si 3 din
Directiva
2003/88/CE este prevazuta posibilitatea stabilirii unor derogari prin acte cu putere de
lege
sau acte administrative sau prin conventii colective sau acorduri incheiate .conditia ca lucratorii in
cauza
sa beneficieze de perioade de repaus echivalente.., i a r la alin. 3 lit. iv s-a prevazut aceasta posibilitate in productia, transportul si
distributia
de gaze, apa si electricitate.
Avand n vedere legislatia europeana, partenerii sai la incheierea CCM la nivel de unitate in
anexa
nr. 6 au stabilit modul de lucru la statiile de transformare, unde programul de lucru este de 24 de ore urmate de 48 de ore libere, unde in cadrul turei de 24 de ore se lucra efectiv doar 8 ore, pentru restul perioadei intervenind u-se doar in caz de avarie sau la solicitarea dispecerului, iar din registrele/rapoartele de tura au fost inscrise doar foarte putine operatii prestate efectiv. in perioada de consemn reclamantul avea un spatiu amenajat pentru odihna si recreare, fiind platit cu un spor de consemn de 25% in
salariu de
incadrare, pentru o perioada, apoi 4, 5 lei pe ora pe consemn.
Intrucat programul de lucru al reclamantului nu incalca Conventia si nici
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro),
instanta
a apreciat actiunea reclamantulu i ca neintemeiata si a respin s-o.
Impotriva acestei sentinte a declarat
apel
reclamantul P.D., criticand-o pentru
nelegalitate
si
netemeinicie
.
In motivarea apelului a sustinut urmatoare le:
I n fapt, prin cererea inregistrata d e
Tribunalul
M.sub nr. l x, a solicitat acestei instante ca prin hotararea ce va pronunta sa oblige pe parata .(actual .SA) la pl ata drepturilor de natura salari ala pentru orele lucrate suplimentar peste normativul lunar de 40 ore pe saptamana, pentru o perioada de 3 ani anterior datei introducerii prezentei actiunii, cu luarea in considerare a sporurilor prevazute in
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si in CCM pentru calculul acelor ore suplimentare ce au fost efectuate noaptea, sambata, duminica, in zilele libere platite conform CCM sau in zilele de sarbatori legale, din care se va scadea suma primita pentru consemnul in statie, la plata daunelor-interese pentru neplata acestor drepturi la scadenta, constand in
dobanda
legala penalizatoare, de la data de la care trebuiau platite si pana la plata efectiva a acestora precum si la plata cheltuielilor de
judecata
.
Ar a ta instantei ca, in perioada de timp anterioara introducerii cererii de chemare in judecata, modul de organizare a activitatii de exploatare a statiilor electrice care presupunea prezenta permanenta a personalului in aceste statii, a facut ca timpul efectiv lucrat de mine sa fie mai mare decat durata normala a timpului de lucru saptamanal/lunar prevazut de legislatia muncii.
Mai arata ca in timpul unei luni lucra cate 10 sau 11 ture a cate 24 de ore, ceea ce face ca in decursul unei luni timpul de lucru sa fie de 240 sau 264 de ore, dintre care 80 sau 88 de or e pe timp de noapte.
Mentioneaza ca, in perioada cat unul dintre cei 3 electricieni care deserveau operativ Statia G.se afla in
concediu
de odihna ceilalti doi ajungeau sa lucreze cate 15 sau 16 ture a cate 24 de ore, ajungandu-se astfel la cate 310 sau 334 de ore intr-o luna, din care, cate 8 ore pe fiecare tura reprezentau ore de noapte.
Plecand de la aceste aspecte este ev ident ca a lucrat ore suplimentare care trebuiau platite, impunandu-se ca aceste ore suplimentare sa fie remunerate aplicandu-se sporurile prevazute de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si Contratul Colectiv de Munca (CCM) la nivel de unitate, inclusiv sporurile pentru lucrul in zilele de sambata si duminica si de sarbatori legale.
I n motivarea cererii, facea trimitere la
Directiva
93/104/CE si la
jurisprudenta
CJUE in cauzele in care a fost chemata sa interpreteze aceste directive, in special definirea timpului de munca si a timpului de
repaus
.
I n acest sens, a facut o ampla referire la
Ordonanta
din 04 Martie 2011 data in
cauza
N.G.impot riva RNP Romsilva (c-258/10).
Prin .05.2018,
Tribunalul
M.i-a respins
cererea
.
I n motivarea hotararii,
Tribunalul
M. arata ca perioada de consemn nu poate reprezenta
timp de munca
deo a rece, pentru a fi
timp de munca
trebuie indeplinite cumulativ cele 3 conditii prevazute la art..111 din
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar simpla prezenta a lucratorului la locul de munca, la dispozitia angajatorului, fara a presta efectiv activitate in exercitarea sarcinilor si atributiilor specifice Contractului Individual de Munca, Contractului Colectiv de Munca si/sau ale legislatiei in vigoare, nu poate fi considerata
timp de
munca
.
Totodata, prima
instanta
a aratat ca nu - i poate retine sustinerea ca in prezenta
cauza
se aplica
Ordonanta
din 04.03.2011 data in care N.G., aratand ca in
cauza
respectiva, CJUE a plecat de la natura si intinderea obligatiei de paza care ii revenea padurarului, eu neavand o asemenea
obligatie
.
De asemenea, prima
instanta
arata ca
Directiva
2003/88/CE prevede la art. 17 alin. (2) si (3) posibilitatea stabilirii unor derogari si ca astfel,
Anexa
6 din Contractul Colectiv de Munca (CCM) ar fi in
acord
cu aceste prevederi, paratei fiindu-i permis a plati doar 4, 5 lei/ora in perioada de consemn.
Consider a ca hotararea Tribunalului M.este netemein ica si nelegala, incalcand atat legislatia nationala cat si legislatia europeana si in mod special practi ca CJUE in materie,
practica
de care judecatorul national este obligat sa tina seama si sa nu pronunt e hotarari in contrad ictoriu cu aceasta, de aceea solicit a desfiintarea acest eia si rejudecand
cauza
in fond, sa - i fie admisa
cererea
.
Dupa cum a arata t si fata primei instant e, pentru solutionarea actiunii, trebuie parcursi 3 pasi, si anume:
- pe baza probatoriului administrat in cauza, stabilirea starii de fapt, sau mai exact a modului de lucru in statiile electrice de transformare, in concret in Statia 110 Kv G_;
- calificarea timpului petrecut de electricianul din statie in perioada de consemn ``in spatiul special amenajat pentru odihna", respectiv daca acesta reprezinta
timp de munca
sau timp de odihna, iar in
functie
de aceasta calificare, stabilirea timpului de lucru suplimentar efectuat de mine in perioada in litigiu;
- stabilirea drepturilor de natura salariala ce mi se cuvin pe perioada in litigiu, avand in vedere sporurile prevazute de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si de Contractul Colectiv de Munca (denumit CCM).
3.1Stabilirea starii de fapt
3.1.1. Desi, in principiu, parata recunoaste starea de fapt descrisa in cererea de chemare in judecata, consider a ca se impun totusi anumite precizari, importante in solutionarea cauzei.
3.1.2. Trebuie precizat faptul ca Statia 110 kv G.face parte din categoria statiilor in care consemnul se efectua intr-un ``spatiu special amenajat pentru odihna"si nu din categoria statiilor in care consemnul se efectua la ``domiciliu".
3.1. 3. Pentru o intelegere deplina a diferentei dintre cele doua tipuri de consemn, doresc sa arat ca statiile electrice aflate in
gestiunea
.(actual .SA) se impart in doua
categorii
.
- statiile electrice modernizate, integrate SCADA, ale caror echipamente primare sunt comandate de la distanta, respectiv din camere de
comanda
ale dispecerilor energetici.
Electricienii din aceste statii au in supraveghere 2 sau 3 statii electrice si au un pro gram de lucru de 8 ore pe zi (8 00 - 16 00) de luni pana viner i. In aceste 8 ore, electricienii efectueaza anumite activitati specifice postului, inclusiv controale in statiile electrice deservite dupa care sunt liberi pana a doua zi.
Pentru perioada de timp cuprinsa intre orele 16 00 - 08 00 si pentru zilele de sambata si D.(S+D) si de sarbatori legale (SL), cate un electrician din echipa de deservire a respectivelor statii, prin rotatie, este ``consemnat la domiciliu".
``Consemnul la domiciliu"- reprezinta perioada din timpul liber in care salariatul se afla la domiciliul sau familial sau in zona acestui
domiciliu
(magazin, prieteni, sala de sport, etc.) si in schimbul unei sume de
bani
acordate in
compensatie
``are
obligatia
sa intervina la solicitarea dispecerului/persoanei autorizate, in vederea eliminarii incidentelor sau deranjamentelor aparute in instalatii in urma unor evenime n te neprevazute (art. 3.1. alin. (4) din
Anexa
nr. 4 la CCM) si
obligatia
de a raspunde la apelul telefonului de serviciu si de a nu consuma bauturi alcoolice"(art. 3.1. alin. (7)
Anexa
nr. 4 la CCM), prevazut pentru electricienii din statiile electrice integrate SCADA sau personalul tehnico-operativ, care se organizeaza de regula in zilele de sarbatori legale, cand, in mod normal, nu se afla in timpul programului de lucru;
- statii electrice nemodernizate, neintegrate SCADA (cum este si statia G_), ale caror echipamente primare sunt supravegheate si comandate din statie, neavand posibilitatea de a fi comandate de la distanta.
Aceste statii sunt deservite de electricieni care lucreaza in ture de 24 de ore.
Din totalul de 24 de ore, 8 ore pana la 31.04.2013, respectiv 12 ore dupa 01.05.2013, electricianul din statie le petrece ``in instalatii", desfasurand diferite activitati prevazute in
fisa
postului.
Dupa aceasta perioada de 8 respectiv 12 ore, electricianul este ``consemnat intr-un spatiu special amenajat pentru odihna ".
Conform programului stabilit de parata, ``consemnul in spatii special amenajate pentru odihna - reprezinta o parte din timpul liber, al salariatului pe care salariatul si-l petrece in spatiile special amenajate pentru odihna, cand in schimbul unei sume de
bani
acordate de societate in compensatie, acesta are
obligatia
sa intervina la solicitarea dispecerului/persoanei autorizate, in vederea eliminarii incidentelor sau deranjamentelor aparute in instalatii in urma unor evenime n te neprevazute"(Anexa nr. 6a la CCM).
Din materialul probator (declaratii de martori,
fisa
postului), se poate observa ca pe intreaga perioada de 24 de ore din timpul unei ture nu aveam voie sa parasesc incinta statiei, nu aveam voie sa primesc pe r soane straine in statie, fiind permanent la dispozitia angajatorului, pregatit sa intervin la dispozitia dispecerului sau in caz de incident, avarie, etc, supraveghind permanent instalatiile si echipamentele din statie (pct.2. 3. din Pisa postului).
>
Fisa
postului -
Anexa
1 la CCM din data de 31.10.2012 la pct. 11, printre obligatiile si raspunderile la
preluarea
si in timpul serviciului de tura, se prevad urmatoarele:
- ``raspunde de supravegherea si executarea controlului periodic in instalatii, sesizand anomaliile survenite. Consemneaza in registrul operativ si comunica treptelor de dispec er sau CE 110 kv constatarile fa cute, ia masuri pentru inlaturarea anomaliei;
- raspunde de inregistrarea corecta si la timp a evenimentelor in evidentele tehnico-operative ale statiei;
- la aparitia unui
incident
sau a unei avarii raspunde de informarea imediata a treptei de
comanda
operativa, asupra declansarilor produse, protectiilor care au lucrat sau au demarat si a echipamentelor deteriorate. executand manevre de revenire la dispozitia acestora, iar in lipsa legaturilor telefonice cu acestia, conform ITl de
lichidare
avarii;
- intervine imediat pentru stingerea unui inceput de incendiu si incearca sa- l localizeze cu mijloacele SU din dotare sau anunta formatii/e de pompierii si conducerea societatii;
- nu are dreptul sa paraseasca statia oricare ar fi imprejurarile decat dupa ce s-a organizat inlocuirea sa si dupa ce persoana desemnata s~a prezentat in statie ".
>
Fisa
postului -
Anexa
1 la CCM din data de 01.07.2013 la pct. II pct. 5, prevede; raspunde si intervine imediat in instalatiile si echipamentele electrice:
``5.1. la solicitarile telefonice si/sau scrise de interventie pentru cazuri de
evenimente
de orice fel din instalatiile si echipamentele electrice aferente RED si pe care le deserveste pe perioada efectuarii serviciului
5.2. la aparitia semnalelor luminoase si acustice din statia deservita, semnale care indica situatii anormale de functionare a instalatiilor si echipamentelor electrice, respectand normative le si instructiunile specifice``,
- pentru ca, in aceeasi
Fisa
a postului, la punctul 111 lit. A - atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca, printre obligatiile salariatului, sa tie mentionata la pct. 12: ``sa nu paras easca serviciul, oricare ar fi imprejurarile, decat dupa ce s-a organizat inlocuirea sa si dupa ce persoana desemnata s-a prezentat pentru inlocuire "iar la pct. 23; sa indeplineasca sarcinile stabilite privind supravegherea permanenta $i controlul instalatiilor, constructiilor, celorlalte
bunuri
de Ia locul de munca sau din zona de activitate, din punct de vedere al respectarii cerintelor, normelor, instructiunilor si reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor si de prevenire a e x ploziilor";
> in instructiunea de lucru i-Pu-0 i - 06- 01 #02#03- preluarea, predarea si efectuarea serviciului de tura in statiile de transformare 110 kv/MT neintegrate in SCADA, la capitolul ``organizarea serviciului de tura la domiciliu", dupa descrierea modului de lucru 8 ore in instalatii/!6 ore consemn, se prevede ca:
- ``plecarea din stafie a electricianului de sa-viciu in aceste intervalele de timp se considera parasirea locului de munca in timpul serviciului de tura si se sanctioneaza ca atare;
- plecarea de la
domiciliu
in timpul turei de 24 de ore sau lasarea instalatiei sub supravegherea altor persoane decat a electricianului de serviciu este inte r zisa;
- treapta operativa superioara poate dispune la orice ora venirea in statie a electricianului de serviciu pentru efectuarea de manevre sau in cazul unor situatii deosebite (avarii, manevre de
lichidare
sau de prevenire a avariilor, citirea unor semnalizarii, ele.) ";
- in cazul patrunderii prin
efractie
a persoanelor in incinta ST, actioneaza sirena de alarmare de exterior si apoi alarmeaza telefonic, in ordine centru de dispecer si serviciul SNA UI 12".
3.1. 4. Se poate astfel observa ca desi exista diferente majore intre cele doua tipuri de consemn, angajatorul (parata din
cauza
de fata), le trateaza la fel din punct de vedere al remuneratiei, respectiv acorda un s por d e 25%, pana la 30.04.2013 si respectiv 4, 5 lei/ora, in perioada 01.05. x15.
3.2. Calific area timpului petrecut de electricianul din statie in ``consemn in spatii special amenajate pentru odihna".
3.2.1. Desi parata califica perioada de consemn in spatii special amenajate ca fiind timp liber, eu pornesc de la premisa ca si aceasta perioada reprezinta
timp de
munca
.
I n argumentare, fac e trimitere la legislatia muncii nationale si europene si. totodata, la
jurisprudenta
CJUE chemata sa interpreteze notiunile timp de lucru (timp de munca) si timp de repaus din perspectiva Directivei 2003/88/CE (denumita in continuare Directiva).
art. 2 din
Directiva
defineste;
``timpul de lucru`"ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla l a locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformi t ate cu legislatiile si practicile nationale ";
``perioada de repaus - orice perioada care nu este timp de lucru ".
Este de observat ca legislatia europeana in domeniu! legislatiei muncii nu are in vedere decat doua concepte: ``timpul de lucru"si ``perioada de repaus", neprevazand alti timpi intermediari, cum ar fi ``timp de consemn ".
In aceste conditii, in care legislatia nationala s-a armonizat cu cea europeana, se poate spune ca acest concept de consemn in spatii special amenajate nu este in
acord
cu legislatia muncii.
art. 111 C odul muncii
``Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare. "
Dupa cum se poate observa,
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) preia aproape identic defin i tia timpului de lucru din
Directiva
.
I n numeroase litigii anterioare, CJUE a fost chemata sa interpreteze noti u nea timpului de munca si a timpului de repaus din perspectiva Directivei, fiindu-i supus spre analiza perioada de garda a medicilor din diferite tari, perioada pe care noi o asimilam consemnului efectuat in
statie
. 3.2.2. Face trimitere la o
hotarare
mai recenta a CJUE si anume la
Ordonanta
din 04 Martie 2011 data in
cauza
N.G.impotriva RNP Romsilva (c-258/10).
In aceasta cauza, in care se fac numeroase trimiteri si la alte hotarari in alte cauze anterioare, CJUE a retinut ca, in interpretarea notiunii de ``timp de lucru"prevazuta de art. 2 pct. l din
Directiva
2003/88CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003, in stabilirea ca ``timp de lucru in sensul Directivei nr. 2003/88 a unei perioade de prezenta a lucratorului depinde de
obligatia
acestuia din urma de a se afla la dispozitia angajatorului sau, iar factorul determinant este imprejurarea ca lucratorul este obligat sa fie prezent fizic la locul determinat de
angajator si
sa fie la dispozitia acestuia pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare fpct. 53).
Daca salariatul poate, in afara timpului de lucru de 40 de ore pe saptamana, sa isi organizeze timpul, sa paraseasca locul de munca si sa se dedice propriilor interese, perioada consacrata unor astfel de activitati nu poate fi considerata ``timp de lucru"in sensul art. 2 pct. l din
Directiva
2003/88 (pct. 66 din ordonanta).
Daca, dimpotriva, salariatul locuieste intr-o
locuinta de serviciu
pusa la dispozitia sa la locul de munca si daca reiese din verificarile instantei ca salariatul trebuie, in realitate, in vederea indeplinirii obligatiilor sale, sa se afle la dispozitia angajatorului, pentru a putea efectua imediat, in caz de nevoie, prestatiile corespunzatoare, sunt intrunite elementele caracteristice notiunii de ``timp de lucru"(pct. 67 din ordonanta).
Astfel, este necesar sa se considere ca obligatiile ce il pun pe lucrator in imposibilitatea de a-si alege lo cul de sedere in perioadele de activitate profesionala reprezinta o forma de exercitare a functiilor acestuia (pct. 68 din ordonanta).
Curtea de
Justitie
a Uniunii Europene a retinut, de asemenea ca, in ceea ce priveste notiune a ``timp de lucru", art. 2 pct. 1 din
Directiva
nr. 2003/88 defineste respectiva notiune ca fiind orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia ang a jatorului si isi exercita activitatea sau functii/e, in conformitate cu legislatia si/sau practicile nationale, si ca aceasta notiune trebuie inteleasa prin opozitie cu notiunea de perioada de repaus, acestea excluzandu-se reciproc (Hotararile citate anterior Jaeger, punctul 48, precum si Dellas si altii, punctul 42, si
Ordonanta
din 11 ianuarie 2007, Vorel, C - 437/05, Rep., p. i-331, punctul 24) ".
I n a cest context, a apreciat Curtea,
Directiva
88/2003 nu prevede o categorie intermediara intre perioadele de lucru si cele de repaus, iar printre elementele caracteristice notiunii de ``timp de lucru"in sensul directivei nu figureaza intensitatea lucrului efectuat de
salariat sau
randamentul acestuia (pct. 43), in acelasi sens, vin si interpretarile CJUE in cauzele C151/02 - ``Sinap", privind perioada de garda a medicilor, C429/09 - ``Fuss".
La pct. 56 din
ordonanta
mai sus mentionata s-a aratat ca si in situatia in care reglementarea nationala este compatibila cu directiva, trebuie examinat daca modul de aplicare efectiva a acesteia poate duce la rezultatele incompatibile cu cerintele directivei.
3.2. 3. Relevanta in solutionarea cauzei este si
Ordonanta
din 11.01- 2007 a CJUE in
cauza
437/05 - ``Vorel", unde se arata:
``Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, astfel cum a fost modificata prin
Directiva
2000/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 iunie 2000, precum si
Directiva
2003/88/CE a Parlamentului European si Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie sa fie interpretate in sensul ca, se opun legislatiei unui stat membru in temeiul careia nu sunt considerate ca reprezentand in intregime ``timp de lucru", tn sensul vizat de respectivele directive, serviciile de garda efectuate de un medic potrivit regimului in care este necesara prezenta fizica a acestuia la locul de munca, dar in cursul carora nu efectueaza nicio activitate efectiva".
3.2. 4. Aceasta
jurisprudenta
a CJUE privind interpretarea dreptului comunitar, ca
efect
al aderarii Romaniei la UE, devine obligatorie pentru judecatorii nationali.
I n acest sens s-a exp rimat si I.C.C.J. Prin Deciziile nr. 17/05.03.2018 (pct. 57, 58, 59) si nr. 90/04.12.2017(pct. 62).
Decizia nr. 17/05.03.2018
``57. Desi
instanta
de trimitere sustine ca problemele de
drept
deduse solutionarii in Dosarul nr. 2069/l/2017 si in dosarul de fata nu sunt identice, se constata ca, in ambele dosare, problema esentiala de dezlegat este aceea a calificarii duratei de timp in care lucratorul se afla la dispozitia angajatorului, ta
domiciliu
sau in spatiile special amenajate de angajator, fara a presta efectiv munca in aceasta
perioada
.
58. In
functie
de determinarea acestei perioade ca fiind
timp de munca
sau timp de repaus se rezolva si consecintele juridice ale acestei calificari, fiind evident ca, in cazul in care se considera timp de repaus perioada in care lucratorul, aflat la dispozitia angajatorului, nu presteaza efectiv activitate, acesta nu este indreptatit nici la plata sporului pentru munca suplimentara, in discutie in cadrul Dosarului nr. 2. x, si nici la plata sporurilor ce fac obiectul sesizarii de fata.
59. Prin Decizia nr. 90/2017, inalta Curte de Casatie si
Justitie
- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept
a respins ca inadmisibila sesizarea formulata de Curtea de
Apel
C., inregistrata cu nr. 2. x, retinand ca dezlegarea notiunilor de
timp de munca
si
timp de munca
suplimentara PRESUPUN aplicarea si interpretarea, de catre
instanta
de trimitere, a prevederilor Codului muncii si ale Contractului Colectiv de Munca incheiat la nivel de
unitate
. in lumina jurispruden t e i Curtii de
Justitie
a Uniunii Europene. "
Decizia 90/04.12.2017
``62. Asumarea de catre
instanta
nationala a interpretarii legii aplicabile in
cauza
in conformitate cu dreptul Uniunii Europene are
drept
premisa certitudinea aplicarii corecte a dreptului Uniunii Europene. Aceasta premisa impune ca
instanta
nationala sa verifice daca dispozitiile relevante din
Directiva
2003/88/CE au facut deja obiectul unei interpretari din partea Curtii de
Justitie
a Uniunii Europene sau daca aplicarea corecta a dreptului Uniunii Europene se impune cu o asemenea evidenta incat nu mai lasa loc niciunei indoieli rezonabile (a se vedea, in acest sens; Hotararea din 6 octombrie 1982, pronuntata de Curtea de
Justitie
a Uniunii Europene in
Cauza
Ci/fit, c-2S3/8A�). "
3.2. 5. in ceea ce priveste calificarea timpului de lucru care depaseste timpul normal de lucru saptamanal de 40 de ore/saptamana ca fiind timp suplimentar de
munca
.
Dupa cum am mai precizat, temeiul prezentului demers judiciar il reprezinta tocmai faptul ca, in opinia mea, intreaga perioada de consemn in spatiu special amenajat reprezinta in integralitate
timp de munca
si de la faptul ca perioada petrecuta de mine la locul de munca peste norma lunara de 40 de ore/saptamana reprezinta timp suplimentar de munca sau, cum defineste C odul muncii in art. 120, munca suplimentara.
Ori, prima instanta, p re luan d apararile paratei a opinat ca, in perioada din consemn, ar reprezenta timp de lucru (timp de munca) numai perioada in care eu as fi efectuat activitate efectiva, adica as fi efectuat una din atributiile prevazute in
fisa
postului sau in regulament ele interne.
I n argumentarea a cestei conceptii, prima
instanta
pleaca de la semantica cuvantului munca din definitia muncii suplimentare de la art. 120 C odul muncii.
Astfel, arata ca art. 120 C odul muncii foloseste termenul de munca, iar prin munca intelege efectuarea unei anumite activitati, timpul de asteptare in vederea efectuarii unei activitati neputandu-i-se atribui intelesul de
munca
.
C onsider a ca acest mod de
interpretare
este gresit si in dezacord atat cu dreptul european cat si cu dreptul national avand in vedere urmatoarele:
- in primul rand, se poate observa ca atat parata cat si prima instanta, dau intelesuri semantice diferite notiunii de ``munca prestata", atunci cand interpreteaza diferite prevederi din
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
I n interpretarea acestei notiuni in cadrul art. 111 C odul muncii (pentru a fi in
acord
cu interpretarea CJUE). se considera ca nu se impune conditia unei activitati efectiv efectuate (``munca efectiv prestata") pentru ca, in interpretarea in cadrul art. 120
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), interpretarea este in sensul obligativitatii indeplinirii conditiei de ``munca efectiv prestata ".
Ori, atribuirea de intelesuri diferite aceluiasi
termen
- ``munca prestata"~ contravine si prevederilor Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa (art. 37 alin. (l) - ``in limbajul normativ, aceleasi notiuni se ex prima numai prin aceiasi termeni).
Altfel spus. termenul de ``munca prestata"trebuie sa aiba acelas i inteles atat in interpretarea art. 111 C odul muncii cat si in interpretarea art. 120 C odul muncii. Sau altfel spus: munca prestata inseamna, sau nu inseamna munca efectiv prestata atat in lumina art. 111 C o dul muncii cat si a art. 120 C odul muncii;
- in al doilea rand, consider ca raportarea la mu n ca efectiv prestata atunci cand se analizeaza conditiile pentru munca suplimentara, nu tine seama de interpretarile date de CJUE timpului de
munca
.
F ac e trimitere la Hotararea data in
cauza
c-437/05 - Vorel, pct. 31: ``Prin urmare, trebuie apreciat ca, in cadrul unui serviciu de garda efectuai da un medic la locul de munca, perioadele in cursul carora acesta ramane in asteptarea unei sarcini de lucru efective trebuie consideram in intregime caftind timp de lucru si, daca este cazul, ca ore suplimentare, in intelesul Directivelor 93/104 si 2003/88.. "
Se observa ca, in aceste considerente, CJUE se refera exclusiv la perioadele cand salariatii trebuie doar "sa fie prezenti"la locul de munca in serviciul de garda, "perioadele in cursul carora acestia (salariatii) raman in asteptarea unei sarcini de lucru efec t ive"si nu la perioadele din serviciul de garda cand se presteaza efectiv
activitate
. Consider ca exprimarea este extrem de clara si nu lasa loc de
interpretare
.
Aceste perioade pot asadar sa reprezinte ore suplimentare, evident, intr-o singura situatie si anume cand se depaseste durata normala a muncii, respectiv, a duratei de 40 de ore pe saptamana, conform definitiei muncii suplimentare prevazuta in art. 120 alin. (l)
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).
Daca CJUE ar fi considerat ca exista diferente de continut juridic intre timpul de munca ce se incadreaza in durata normala si cel care depaseste durata normala (munca suplimentara), ar fi spus expres acest lucru, cu subiect si predicat, ceea ce nu numai ca nu a facut, dar chiar a spus expres contrariul, prin cele doua hotarari amintite mai sus.
Aspectul ca orice depasire a duratei normale a muncii implica
obligatia
angajatorilor de plata a orelor suplimentare este aratat si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, publicat la data de 24.05.2017, in documentul intitulat ``Comunicarea interpretativa a Comisiei privind
Directiva
2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru (20I7/C 165/0 U":
Citam:
``.. C. Domeniul de aplicare a! dispozitiilor
1. Ce elemente sunt (sau nu sunt) reglementate?
Dupa cum se prevede la articolul 1 alineatul (2) din
Directiva
privind timpul de lucru, aceasta se aplica:
``[.. ] (a) perioadelor minime de repaus zilnic,
repaus saptamanal si
concediu anual, precum si pauzelor si timpului de lucru maxim saptamanal;
(b) anumitor aspecte ale muncii de noapte, ale muncii in schimburi si ale ritmului d e
lucru. "
- c eea ce trebuie avut in vedere, este si faptul ca, nici in legislatia nationala si nici in cea europeana nu se face referire la notiunea de ``timp efectiv lucrai"sau ``munca efectiv prestata ".
Ori, a analiza o perioada din timpul de lucru (timpul de munca) ca fiind timp suplimentar de munca prin raportare la timp efectiv lucrat (munca efectiv prestata) in conditiile in care nici legea romana si nici cea europeana nu reglementeaza aceasta notiune, inseamna a adauga la lege, ceea ce nu ii este permis judecatorului;
- nu in ultimul rand, as dori sa fac trimitere la prevederile art. 4. 3. (din Cap. III) din CCM, conform carora ``orele efectuate in zilele prevazute de art. 4.1 si art. 4.2 in cadrul normei de timp de lunare, nu constituie ore suplimenta re".
Or, interpretand, per a contrario", se desprinde concluzia ca orele efectuate in zilele prevazute de art. 4.1 (in zilele de S+D) si art. 4.2 (zilele de sarbatori legale) peste norma de timp lunara reprezinta ore suplimentare.
Aceeasi
interpretare
se poate extinde si in ceea ce priveste orele efectuate in zile normale de lucru. Adica, orele efectuate in afara normei de timp de lunare, constituie ore suplimentare;
- un aspect foarte important, pe care parata nu doreste sa il recunoasca, este faptul ca, pe perioada de consemn, i si indeplinea una dintre atributiile de baza mentionate in
Fisa
postului, respectiv; supravegherea permanenta, pe perioada celor 24 de ore de serviciu, prin mijloacele de semnalizare oprice si acustice, a statiei electrice de transformare (ansamblul de instalatii electrice si constructiile anexe), avand
obligatia
de a constata orice
incident
si de a interveni in caz de nevoie, totodata, raspunzand de integritatea inventarului statiei, acest
inventar
fiind p r eluat si predat la schimbarea turei (orice lipsa din
inventar
fiindu-i imputabila electricianului pe tura caruia s-a constatat).
La dosarul cauzei, a depus un supliment la un
Raport de
expertiza
intocmit intr-o
cauza
similara, din care se poate constata ca expertul desemnat in cauza, analizand documentatia pusa la dispozitie, a concluzionat ca statia de transformare facea parte din categoria statiilor cu supraveghere permanenta, iar aceasta supraveghere era realizata de personalul de servire operativa (personalul de exploatare),
atributie
prevazuta expres in
Fisa
postului,
Anexa
l a CIM.
Or, indeplinirea a cel putin una dintre atributiile de serviciu echivaleaza cu exercitarea activitatii sau functiei, conform definitiei timpului de lucru din
Directiva
sau cu ``prestarea muncii"conform definitiei timpului de munca din Cm uncii.
Astfel, este indeplinita si cerinta prestarii muncii"pentru calificarea perioadei de consemn ca fiind
timp de munca
in conditiile depasirii timpului legal de 40 de ore/saptamana.
- faptul ca statia 110 kv G.este o statie ce necesita supraveghere permanent a, es t e demonstrat de schimbarea modului de organizare a turelor. in prezent, programul de lucru al elect r icienilor este de 8 ore pe zi(in
acord
cu Contractul Individual de Munca), intr - o perioada de 24 de ore lucrand 3 electricieni. Este contrazisa astfel afirmatia paratei ca nu era necesara prezenta salariatului m instalatii pe toata perioada celor 24 de ore.
3.2. 6. In ceea ce priveste derogarile prevazute de art. 17 si 18 din
Directiva
la care face tr imitere parata.
Prin modul de abordare a problematicii derogarilor prevazute de art. 17 din Directiva, este evident ca parata, da o
interpretare
voit eronata a respectivelor prevederi, incercand astfel o ducere in
eroare
a instantei de
judecata
.
Analizand prevederile articolelor de la care se poate deroga, este lesne de observat ca aceste articole se refera la perioadele de repaus (art. 3- 5) sau la timpul de lucru maxim saptamanal inclusiv orele suplimentare, raportat Ia
perioada de referinta
limita pentru calcularea timpului
mediu
de lucru.
Timpul de lucru maxim saptamanal este calculat la o p e rioada de referinta de 7 zile (art. 6) sau de maxim 4 luni (art. 16).
Derogarea permisa se refera in fapt la posibilitatea modificarii perioadei de referinta de 7 zile, respectiv 4 saptamani si nu la posibilitatea maririi timpului de munca normat de 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana.
I nsa, in nici un caz,
Directiva
nu permite derogari de Ia timpul de
munca
.
In Ordon anta G.N., la pct. 45, CJUE vine si subliniaza ca ``in sfarsit, este necesar a se aminti ca art. 2 din
Directiva
2003/88 nu se numara printre dispozitiile directivei de la care se poate deroga".
I nsa, analizand prevederile CCM la care face trimitere parata, respectiv
Anexa
nr. 6a care reglementeaza modul de organizare a activitatii de exploatare a statiilor electrice de transformare de 110/20 kv, se poate constata ca, prin acestea, parata deroga chiar de la timpul de munca si timpul de repaus, considerand perioada de consemn in spatii special amenajate pentru odihna ca fiind ``parte din timpul liber al salariatului"sau altfel spus, aceasta perioada nu face parte din timpul de lucru.
Or, dupa cum a aratat in cele ce preced, CJUE si
Comisia Europeana au
precizat in mod expres ca nu este permis ca timpul de consemn la locul de munca sa nu fie considerat
timp de
munca
.
Un alt aspect privind derogarile, trebuie retinui ca, dupa cum a aratat C omisia Europeana, aceste derogari (excluderi voluntare) trebuie negociate individual cu salariatul, ceea ce nu s-a intamplat in
cauza
de fata. In comunicarea interpretativa a Comisiei Europene, pct. D, se aminteste ca:``... in ceea ce priveste excluderea voluntara individuala (opt-out) de la limitarea saptamanala de 48 de ore a timpului de lucru, Comisia reaminteste ca acordul trebuie sa fie individual si nu poate fi inlocuit de acordul dat de reprezentantii sindicatelor, de exemplu in contextul unei conventii colective (2i), precum si ca lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva oricarui prejudiciu, nu doar impotriva concedierii in cazul in care nu sunt sau nu mai sunt de
acord
cu excluderea voluntara ".
3. 3. in ceea ce priveste remunerarea timpului petrecut in consemn in spatiile special amenajate.
3. 3.1. in conditiile in care intreaga perioada din timpul unei ture de 24 de ore este considerata ca fiind timp de munca, este evident ca se impune
obligatia
remuneratiei ca atare.
M e n tione a z a faptul c a, fiind de buna- credinta, nu a solicitat sa- i fie plati te toate orele de consemn, ci a solicitat sa- i fie platite do ar or ele care depasesc norma de 40 de ore pe saptamana (De exemplu, daca luna are 20 de zile lucratoare, 160 de ore si eu am efectuat 10 ture a 24 de ore, 240 de ore, am solicitat sa- mi fie platite doar diferenta de 80 de ore, indiferent de cat a considerat angajatorul ca timp in instalatii, 8, 10 sau 12 ore).
Avand in vedere ca orele ce depasesc norma lunara de 40 de ore, sunt ore suplimentare si nu au fost compensate cu timp liber, se impune acordarea sporului pentru munca suplimentara, care este reglementat de art. 123 alin. (2) din
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) de cel putin 75% din salariul de baza si stabilit de art. 2. 8. 3. din CCM la nivel de CEZ ca fiind de 100% din salariul de
baza
.
Totodata, avand in vedere ca o parte din orele suplimentare au fost efectuate in zilele de repaus saptamanal, adica Sambata si Duminica (S+D), se impune acordarea si a sporului prevazut de art. 137
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si care este stabilit de art. 4.1. din
Anexa
4 la CCM ca fiind de 100% din salariul de baza aferent orelor respective, iar pentru orele lucrate in zilele de sarbatori legale (SL) se impune acordarea unui spor de 200% din salariul de baza cum este reglementai de art. 2. 8. 4. din CCM.
Este de observat ca aceste doua sporuri se cumuleaza si nu se exclud unul pe altul.
Un alt spor ce se impune a fi acordat, este sporul de noapte calculat pentru cele 8 ore de noapte din fiecare tura.
Toate aceste sporuri au fost calculat e de d-nul
expert
C.Gheor ghe, cuantumul drepturilor salariale fiind evidentiat in cadrul raspunsurilor la obiectivele nr. 2- 4:
Avand in vedere ca prin
actiune
a solicitat plata orelor suplimentare, trebuie retinut ca singurul spo r pentru munca suplimentara peste cel prevazut de art. 123 alin. (2) din C odul muncii, spor care ``nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza ".
Totodata, prin CCM, sporul pentru munca suplimentara a fost stabilit, prin art. 2. 8. 3. din CCM la 100% din salariul de
baza
.
Nu exista nici o prevedere in C odul muncii si nici chiar in CCM la nivel de CEZ, ca pentru anumite perioade ale timpului de munca, sporul pentru munca suplimentara sa poata fi mai mic de 75%, respectiv 100%.
Sporul de 25% prevazut in
Anexa
6 la CCM pleaca de la premisa ca perioada de consemn in spatii special amenajate (spatiu care este in fapt tot in statia electrica) este parte a timpului liber si nu a timpului de munca (timpul de lucru).
Se poate spune ca este parte a timpului liber, perioada de ``consemn la domiciliu", cand salariatul sta impreuna cu familia, dedicandu-se nevoilor acesteia.
Totodata, dupa cum a aratat anterior, pe langa sporul pentru munca suplimentara, se impune a fi acordate sporul pentru munca efectuata in zilele de
repaus saptamanal (S+D),
sporul pentru munca efectuata in zilele de sarbatori legale (SL) precum si sporul pentru munca de noapte.
Ori, cuantumul tuturor acestor sporuri nu poate fi redus la 25% sau la 4, 5 lei pe ora, care in fapt este sub salariul tarifar orar minim prevazut de l ege (l050 lei: 168 ore=6, 25 lei/ora).
3. 3. 4. Un alt aspect foarte important de retinut, este faptul ca prin modul de lucru impus de
angajator prin
contractul colectiv de mutica, se reduce, peste limita permisa de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si de
Directiva
2003/88/CE timpul de re paus.
Conform legislatiei muticii, si chiar CCM, timpul suplimentar de munca trebuie compensat prin timp liber si numai in mod exceptional, compensat printr-o remunerare a acestuia.
Daca angajatorul ar fi inteles sa compenseze timpul suplimentar de munca cu timp liber, nici nu s-ar fi pus problema remunerarii acestuia. in conditiile in care a ales compensarea prin acordarea unei remunerari, aceasta
remuneratie
trebuie sa fie in masura a acorda o protectie corespunzatoare a lucratorului,
Directiva
Europeana urmarind implementarea unei legislatii in tarile membre care sa imbunatateasca conditiile de viata si de munca a lucratorilor.
Ori, indeplinirea dezideratelor Directivei se poate face doar printr-o
compensare
corespunzatoare,
compensare
care nu poate sa fie sub minimul prevazut de legislatia muncii (4, 5 lei/ora este cu mult sub minimul remuneratiei corespunzatoare salariului pe economie).
Minimul prevazut de
lege
consta in sporurile pentru munca suplimentara prevazut de C odul muncii ca fiind 75% din salariul de baza, spor prevazut de CCM incheiat la nivel de unitate de 100% din salariul de baza, precum si celelalte sporuri prevazute de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si preluate de CCM.
3. 3. 5. Un ultim element foarte important, de care prima
instanta
nu a tinut cont, este Contractul Individual de Munca (CIM), care este, in fapt,
lege
a partilor unui raport de
munca
.
Conform clauzelor acestuia, programul de lucru este cu totul altul, 8 ore/zi, 40 de ore/saptamana.
La litera H - Durata muncii, acesta prevede ca ``repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: 8 ore/zi. "
Ori, modificarea duratei muncii nu se poate face decat prin acordul partilor, respectiv prin incheierea unui act aditional la CIM, act aditional care nu a fost incheiat nici o
data
.
Daca se considera atat de legal programul de lucru stabilit in termeni generali in
Anexa
6a din CCM, de ce nu s-a reglementat acest mod de lucru si prin CIM?!?!?
Fata de clauzele Contractului Individual de Munca in ceea ce priveste durata si repartizarea programului de lucru, consider a ca prevederile din
Anexa
6a din CCM devin inaplicabile, urmand a se aplica celelalte prevederi ale CCM care reglementeaza remunerarea muncii, inclusiv cele privind sporurile aplicabile.
4. in concluzie, analizand starea de fapt prezentata si recunoscuta intr - o oarecare masura si de catre parata, si aplicandu-i normele de
drept
national
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si european (Directiva 2003/88/CE) p r ecum si Interpretarile CJUE privind notiunile
timp de munca
si timp de repaus, va rog sa constatati ca modul de organizare a programului de lucru dupa care am lucrat in statia 110/20 kv G., a condus Ia efectuarea de ore suplimentare de munca care nu au fost compensate cu timp liber si nici nu au fost platite conform prevederilor legale.
Sustine ca toate cele 24 de ore din timpul unei ture reprezinta timp de lucru (timp de munca), iar prin efectuarea in medie a 10 ture pe luna s-a depasit norma timpului legal de munca de 40 de ore/saptamana.
Chiar daca angajatorul a impartit perioada de 24 de ore in timp de lucru in instalatii si perioada de consemn, aceasta din urma trebuie considerata
timp de munca
si astfel, intreaga perioada de timp care depaseste norma legala a timpului de munca trebuie considerata ca fiind timp suplimentar de lucru (munca suplimentara). care trebuie compensat prin timp liber sau prin plata unor sporuri conform
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM.
I n cadrul expertizei efectuate in cauza, a fost identificat numarul de ore lucrate suplimentar in perioada vizata, pentru acestea calculandu-se drepturile de natura salariala prin aplicarea sporurilor de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si CCM.
Astfel, au fost calculate ore suplimentare efectuate in zile de lucru normale (l-V) pentru care s-a aplicat sporul de 100% prevazut de art. 283 din CCM.
Pentru orele lucrate suplimentar in zilele de Sambata si D. S-a calculat sporul de 100% prevazut de art. 4.1 din
Anexa
4 a CCM, iar pentru munca suplimentara efectuata in zilele libere prevazute de art. 2. 7.1. CCM (sarbatori legale) s-a calculat sporul de 200% prevazut de art. 2.2824. CCM.
De asemenea, avand in vedere ca 8 din cele 24 de ore au fost ore de noapte, au fost calculate toate orele de noa pte din perioada vizata si a fost calculat sporul de noapte, in
acord
cu art. 2. 9.1 din CCM si art. 5.2 a lin. (2) din
Anexa
4 din CCM.
Toate aceste sporuri, fiind distincte unul de altul, au fost cumulate, fiind calculate drepturi salariale in cuantum tot al de 84.227 lei:
- pentru ore suplimentare lucrate in ture normale - 38. 736 lei;
- pentru ore suplimentare lucr ate sambata si dumineca-34.059 l ei;
- pentru ore suplimentare lucrate in zilele de sarbatori legale - 3. 933 lei;
- pentru ore suplimentare l ucrate pe timp de noapte - 5. 997 lei;
- pentru un numar de 66, 75 ore (cele cate 15 minute la predarea primirea turei) - 1. 502 lei, rezultand o suma totala bruta de 84.227 lei.
Din aceasta suma de 84.227 lei a fost scazuta suma de 15. 421 lei ce reprezinta sporul de consemn platit de parata, ramanand o suma bruta de 68. 806 lei, ce ar u rma sa fie platita de
angajator
.
Aceasta suma de 68. 806 lei ar trebui actualizata cu
dobanda
legala penalizatoare prevazuta de art. l alin. (3) din OG 13/2011.
Conform art. 40 alin. (2) lit. c)
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul are
obligatia
sa acorde salariatilor toate drepturilor ce decurg din lege, din contractul colec tiv de munca aplicabil si din contractele individuale de
munca
.
I ntrucat aceste drepturi salariale nu au fost platite in te rm e nul stabilit de
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conformitate cu prevederile art. 166 alin. (4)
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul trebuie sa plateasca
daune
interese pentru repararea prejudiciului creat mie ca urmare a intarzieri i platii drepturilor salariale.
Cum nu exista o c o nventie privind modalitatea stabilirii daunelor interese, pentru determinarea acestora urmeaza a se aplica dispozitiile legale privitoare la
dobanda
legala.
In acest sens, fac e trimitere la prevederile art. 1535 Cod civ. {legea
comuna
in materie civila) in conformitate cu care, in cazul neplatii unei sume de
bani
la scadenta, creditorul (adica eu) este indreptatit la
daune
moratorii, de la
scadenta
pana in momentul platii, in cuantumul convenit de
lege
(daca acest cuantum nu este convenit de parti), fara a trebui sa dovedeasca vreun
prejudiciu
(legea prezuma un
prejudiciu
prin simpla lipsa a creditorului de suma de
bani
cuvenita).
Plecand de la aceste prevederi mentionate mai sus, se desprinde concluzia ca daunele moratorii (daunele interese) care mi se cuvin constau in
dobanda
legala.
Cu pr ivire la
dobanda
legala ce urmeaza a fi aplicata, consider a ca este vorba de
dobanda
legala penalizatoare prevazuta de art. l alin. (3) din OG 13/2011 si nu de
dobanda
remuneratorie prevazuta de art. l alin. (2) din acelasi act normativ, aceasta din urma urmand a fi calculata pentru perioada anterioara implinirii term enului de
scadenta
a obligatiei.
Dobanda
remuneratorie se aplica in cazul imprumuturilor de
bani
acordate de banci sau alte institutii financiare.
Dobanda penalizatoare este datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei la scadenta, deci are caracterul, dupa cum ii spune si numele, unei penalizari.
Ori, in cazul de fata,
dobanda
are acest caracter ca urmare a faptului ca intimata-parata nu a acordat drepturile salariale la termenele prevazute in legislatia muncii, respectiv la data platii lichidarii pentru luna anter ioara. Face trimitere la prevederile art. 166 alin. (4) din
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), conform caruia ``intarzierea ne justif icata a plat ii salariul ui sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de
daune
interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".
Cu privire la prejudiciul produs mie prin neplata drepturilor de natura salariala ce mi se cuveneau, inteleg sa fac trimitere la prevederile art. 1535 Cod civ. (legea
comuna
in materie civila) in conformitate cu care, in cazul neplatii unei sume de
bani
la scadenta, creditorul (adica eu) este indreptatit la
daune
moratorii, de la
scadenta
pana in momentul platii, in cuantumul convenit de
lege
(daca acest cuantum nu este convenit de parti), fara a trebui sa dovedeasca vreun
prejudiciu
(legea prezuma un
prejudiciu
prin simpla lipsire a creditorului de suma de
bani
cuvenita).
Fata de aceste aspecte, raportat la textele legale invocate, solicita sa se constata te ca este indreptatit a percepe aceste
daune
interese constand in
dobanda
legala penalizatoare, ce urmeaza a fi acordata de la data scadentei (data platii lichidarii pentru luna anterioara) pana la data platii efective a drepturilor de natura salariala.
5- Astfel, urmeaza ca parata sa fie obligata si l a plata tuturor cheltuielilor de judecata efectuate cu acest proces (care in prima
instanta
s-au ridicat la suma de 7.080 lei, compuse din: 2. 500 lei
onorariu
avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) - chit anta nr. 1! 0/C6.09.2017, 2, 000 lei
onorariu
expert
desemnat de instanta, 900 lei
onorariu
expert
parte -
chitanta
nr. 31/11.11.2016 si 1. 680 lei
cheltuieli
de
transport
ale avoc atului (- 7drumuri x 240 lei/drum-pentru cate am depus bonuri de carburant). in dovedirea cererii, inteleg e sa se folose as c a de urmatoarele:
- proba cu actele aflate la dosar; proba cu inscrisuri;
- proba cu
cercetare
la fata locului;
- proba cu
expertiza
in specialitatea normarea muncii;
- alte
probe
a caror necesitate se va impune.
- d e asemenea,
instanta
sa incuviinteze a se emite o
adresa
catre .pentru ca aceasta sa comunice urmatoarele:
- daca electricienii ce deservesc operativ statiile integrate SCADA isi petrec perioada de consemn la domiciliul familiei sau in raza acestui domiciliu, adica in afara incintei statiei;
- daca electricienii care deservesc operat i v statiile neintegrate SCADA isi petrec perioada de consemn in spatiile special amenajate si daca aceste spatii special amenajate se afla in incinta statiei electrice;
3. - daca statia 110 kv Gura Vaii face parte din categoria statiilor neintegrate SCADA;
- daca membrii familiei electricienilor care deservesc operativ statiile electrice neintegrate SCADA au
drept
de acces in incinta statiil or electrice;
- daca sporul de consemn este acelasi atat pentru electricienii care lucreaza in statiile integrate SCADA cat si pentru cei care lucreaza in statiile neintegrate SCADA;
- daca programul de lucru al electricienilor care deservesc operativ statiile nei ntegrate SCADA din judetul Gorj, precum si in statia G.in prezent, este in ture de 8 ore si daca pe perioada de 24 de ore lucreaza cate 3 electricieni (fiecare cate 8 ore), indiferent ca sunt zile normale de lucru, ca sunt zile de sambata sau duminica sau daca sunt zile de sarbatori legale;
7. - de cand s-a implementat acest program de lucru in statiile din judetul Gorj;
8. - daca electricienii care lucreaza in statiile neintegrate SCA DA din judetul Gorj primesc un spor de 100% pentru munca (turele) efectuate in zilele de sambata sau duminica si un spor de 200% pentru munca efectuata in zilele de sarbatori legale.
Consider a necesar a se raspunde acestor intrebari pentru ca astfel se poate constata ca, pe de-o parte sporul de consemn este acelas i, indiferent daca perioada de consemn este petrecuta la domiciliul familiei, impreuna cu aceasta sau este petrecuta in incinta statiei, unde membrii familiei electricianului nu au
drept
de acces, iar pe de alta parte ca, in urma masurii dispuse de 1TM Gorj, angajatorul a luat masuri de intrare in legalitate, programul de lucru in ture de 24 de ore nefiind in conformitate cu cerintele legale.
I n drept, invoca dispozitiile art. 215 din Legea 62/2011 si dispozitiile art. 466 si urmatoarele C. proCod civ,
Intimata Distributie E.O.SA a depus intampinare, sustinand urmatoarele:
I nvoc a prevederi obligatorii ale inaltei Curti si a CJUE prevederi pronuntate strict pe speta dedusa judecatii, prevederi ce evident raspund si ele motivelor de
apel
invocate de reclamantul apelant D.P. De altfel, in
cauza
B.M.I.(coleg de serviciu al reclamantului insa de la o statie electrica din Gorj, statie electrica similara cu cea in care lucreaza apelantul) x, s-a admis apelul declarat de Distributie E.O.si pe fond s-a respins actiunea electricianului B., astfel ca solutia de respingere a actiunii formulate de electricianul D.P.este fondata si temeinica urmand sa fie mentinuta in
cauza
ca legala.
As tfel, Referitor la pronuntarea inaltei Curti a Deciziei nr. 90/2017, 17/2018 privind interpretarea unor chestiuni de
drept
cu incidenta in speta de fa ta, DAR MAI ALES A PRONUNTARII DE CATRE C J UE IN
CAUZA
c-518/15. Vi l le de Nivelles v. Rudv Matzak, HOTARAREA CURTII (Camera a cincea) din 21 februarie 2018. REFERITOR LA: ``Trimitere preliminara-
Directiva
2003/88/Ce-Protectia securitatii si a sanatatii lucratorilor -
Organizarea timpului de lucru -articolul 2 - Notiunile AA�timp de lucruAA� si AA�perioada de repausAA� -articolul 17 - Derogari-pompieri - Timp de garda - Garda la domiciliu", speta evident similara cu chestiunea de
drept
pusa in discutie in fata Onoratei Instante de reclamant, aratam urmatoarele:
Conform punctului 65 din Decizia nr. 90/2017 a inaltei Curti, pronunt ata in dosar x:
"65. Odata ce
jurisprudenta
Curtii de
Justitie
a Uniunii Europene este lamuritoare cu privire ia problema de
drept
dedusa judecatii, rezulta ca nu exista dificultati de
interpretare
si aplicare pentru situatia de fapt pe care
instanta
nationala a fost chemata sa o solutioneze, acesteia revenindu-i
obligatia
de a verifica incidenta dezlegarilor date de
instanta
europeana, in ceea ce priveste calificarea acestei perioade ca ``timp de lucru"si remuneratia lucratorului aflat intr-o atare situatie. "
raportat insa la punctele 48, 49, dar mai ales punctele 50 si 51 si evident in
Concluziile
deciziei CJUE c-518/15 cu precadere punctul 2 al concluziilor CJUE din decizia pronuntata in
cauza
mai sus amintita,
A ara ta ca remuneratia lucratorilor aflati in consemn la
domiciliu
nu se stabileste
functie
de calificarea juridica a acestui consemn/garda ca fiind timp de lucru, s tatele putand merge pana acolo incat sa nu acorde nici o
remuneratie
. in cazul nostru insa conform CCM, perioada de consemn a fost platita cu 25% din salariu, apoi cu 4, 5 lei pe ora de consemn, sambata si duminica si sarbatorile legale cu adausurile in plus prevazute de CCM, plata ce este in conformitate cu interpretarile date chestiunii in discutie de CJUE, dupa cum urmeaza, Curtea ment inandu-si cu privire la
remuneratie
dar si la calificarea juridica a consemnului practica:
``CJUE c-518/15
Cu privire l a a treia intrebare
48 Prin intermediul celei de a treia intrebari,
instanta
de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 2 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda Ia
domiciliu
precum cele in discutie in litigiul principal in
functie
de calificarea acestor perioade
drept
``timp de lucru"si
drept
``perioada de repaus".
I n aceasta privinta, trebuie amintit, astfel cum arata
instanta
de trimitere, ca este cert ca
Directiva
2003/88 nu reglementeaza chestiunea remunerarii lucratorilor, acest aspect nefiind, in temeiul articolului 153 alineatul (5) TFUE, de
competenta
Uniunii.
I n consecinta, desi statele membre au dreptul de a stabili remunerarea lucratorilor care . aplicare al Directivei 2003/88 in
functie
de definitia notiunilor ``timp de lucru"si ``perioada de repaus"care figureaza la articolul 2 din
directiva
mentionata, ele nu sunt obligate sa procedeze in acest mod.
Astfel, statele membre pot sa prevada, in dreptul lor national, ca remuneratia unui lucrator aflat in ``timpul de lucru"difera de cea a unui lucrator aflat in ``perioada de repaus", chiar pana la a nu acorda nicio
remuneratie
de-a lungul acestui ultim tip de
perioada
.
Avand in vedere ceea ce preceda, trebuie sa se raspunda la a treia intrebare ca articolul 2 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la
domiciliu
precum cele in discutie in litigiul principal in
functie
de calificarea acestor perioade
drept
``timp de lucru"sau
drept
``perioada de repaus".
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declara:
Articolul 17 alineatul (3) litera (c) punctul (iii) din
Directiva
2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca statele membre nu pot deroga, in ceea ce priveste anumite categorii de pompieri recrutati de serviciile publice de pompieri, de la ansamblul obligatiilor care decurg din dispozitiile acestei directive, inclusiv din articolul 2 din aceasta, care defineste printre altele notiunile ``timp de lucru"si ``perioada de repaus".
Articolul 15 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu permite ca statele membre sa mentina sau sa adopte o definitie a notiunii ``timp de lucru"mai putin restrictiva decat cea prevazuta la articolul 2 din aceasta
directiva
.
Articolul 2 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la
domiciliu
precum cele in discutie in litigiul principal in
functie
de calificarea acestor perioade
drept
``timp de lucru"sau
drept
``perioada de repaus".
Articolul 2 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca timpul de garda pe care un lucrator il petrece la
domiciliu
cu
obligatia
de a raspunde la apelurile angajatorului sau intr-un interval de opt minute, ceea ce restrange in mod semnificativ posibilitatile de a avea alte activitati, trebuie sa fie considerat ``timp de lucru".
De asemenea Decizia 17/2018 a inaltei Curti la capitolul X punctul 73 arata ca articolul 2 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in
functie
de calificarea acestor perioade
drept
``timp de lucru"sau
drept
``perioada de repaus". Aceasta
interpretare
data de inalta Curte fiind in concordanta cu interpretarea data de CJUE in
cauza
C 518/15 mai sus mentionata de noi
``73. in acest context este de semnalat pronuntarea de catre Curtea de
Justitie
a Uniunii Europene a Hotararii din 21 februarie 2018, in
Cauza
c-518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak, prin care Curtea a declarat, la punctele 2) si 3), ca articolul 15 din
Directiva
2003/88trebuie interpretat in sensul ca nu permite ca statele membre sa mentina sau sa adopte o definitie a notiunii de ``timp de lucru"mai putin restrictiva decat cea prevazuta la articolul 2 din aceasta directiva, iar articolul 2 din
Directiva
2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in
functie
de calificarea acestor perioade
drept
``timp de lucru"sau
drept
``perioada de repaus".
Mai mult in punctele 80 si 85 ale Deciziei 17/2018 a inaltei Curti se arata f a r a dubiu ca CCM are putere similara legii, astfel ca regimul remunerator pentru perioada de consemn este cel stabilit in CCM.
"80. Desi nu este atributul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept
sa dea indrumari cu privire la modalitatea concreta de solutionare a unei cauze, rationamentul logico-juridic necesar dezlegarii unei pricini presupunand identificarea normei juridice aplicabile situatiei de fapt date, operatiune ce constituie atributul exclusiv al instantei de trimitere, se apreciaza ca identificarea normei aplicabile in speta nu numai ca nu poate scapa analizei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ci este in mod evident necesara, din moment ce o atare analiza este circumscrisa verificarii admisibilitatii sesizarii in vederea pronuntarii hotararii prealabile.
85. in contextul in care clauzele contractului colectiv de munca reglementeaza regimul remunerator al lucratorului pentru perioada de consemn in toate ipotezele avute in vedere de
instanta
de trimitere, iar aceste norme se impun fata de unitatea angajatoare si
salariat cu
o forta similara legii,
efect
prevazut explicit de art. 229 alin. (4) din
Codul muncii
(vezi
Codul muncii
comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), se constata ca
instanta
de trim itere nu a justificat admisibilitatea sesizarii inaltei Curti de Casatie si
Justitie
din perspectiva existentei unei veritabile chestiuni de drept, nefiind identificata o reala problema de
drept
cu privire la determinarea regimului remunerator al perioadei in care lucratorul se afla in consemn. "
MAI MULT RAPORTUL MAGISTRATILOR RAPORTORI AI INATEI CURTI, RAPORT DIN
CAUZA
x, ARATA FOARTE CLAR LA PUNCTUL 87 DIN RAPORT CA ACEASTA PERIOADA DE CONSEMN SE REMUNEREAZA CONFORM CONVENTIEI PARTILOR, ADICA
ANEXA
6 DIN CCM.
Evident acest lucru este in concordanta atat cu prevederile din Decizia 90 a inaltei Curti care arata f a r a dubiu ca speta dedusa judecatii instantelor nationale se solutioneaza in concordanta cu
practica
si interpretarea CJUE, ori
practica
CJUE in domeniu arata foarte clar ca remunerarea perioadelor de consemn/garda la
domiciliu
se face conform Conventiei Partilor, CJUE fiind constanta in
practica
sa, astfel ca in speta dedusa judecatii in dosarul de fata NU SE IMPUNE VREO PLATA SUPLIMEN TARA INTRUCAT PERIOADA DE CONSEMN A FOST REMUNERATA CONFORM CONVENTIEI PA RTILOR,
ANEXA
6 DIN CCM, ACT NECONTESTAT DE RECLAMANT.
ASTFEL Directivele nr. 93/104 si 2003/88 permit derogari de la programul clasic de lucru. C. IEE in