Contestatie in anulare fara citarea partilor. Recurs in interseul legii promovat

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii pentru a stabili daca examinarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare, fara citarea partilor, incalca dreptul acestora la un proces echitabil, conform art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Va prezentam in continuare textul integral al RIL-ului:

C a t r e


PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
In temeiul art. 4142 alin. 1 din Codul de procedura penala si art. 25 lit. a din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, va sesizez cu
Recurs in INTERESUL LEGII
pentru a stabili daca examinarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare, fara citarea partilor, incalca dreptul acestora la un proces echitabil, conform art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Examenul jurisprudentei actuale in materie penala evidentiaza doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :
1. Intr-o prima orientare instantele au considerat ca faza admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare se desfasoara cu citarea partilor ( Anexele 1 – 66 ).
2. Cu privire la acelasi aspect, alte instante, au decis ca aceasta etapa, vizand doar verificarea existentei cazurilor prevazute de art. 386 din Codul de procedura penala, a termenului de introducere si a dovezilor expuse, se solutioneaza fara citarea partilor ( Anexele 67 – 81 ).
In acest sens, s-a pronuntat si instanta suprema ( Anexele 82 – 85 ).
Apreciez ca ultima solutie este cea legala.

*
* *

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac ( de anulare, cat si de retractare ) a carei procedura de judecata pentru cazurile prevazute de art. 386 lit. a – c din Codul de procedura penala are doua etape, respectiv admiterea in principiu si judecata propriu – zisa.
Etapa admiterii in principiu se realizeaza fara citarea partilor, lipsind dezbaterile, instanta se limiteaza la o analiza a actelor si lucrarilor din dosarul cauzei. Aceste caracteristici pun problema conformitatii acestei proceduri cu dreptul la un proces echitabil, din perspectiva publicitatii, al egalitatii armelor si contradictorialitatii .
Publicitatea procedurii, atat ca drept individual al acuzatului, cat si ca garantie institutionala, presupune, mai ales, ca probele sa fie dezbatute in public in prezenta acuzatului, cu respectarea contradictorialitatii. Egalitatea armelor este conceputa ca drept al fiecarei parti de a lua cunostinta de toate actele dosarului, observatiile, concluziile prezentate judecatorului si de a le discuta in fata acestuia intr-o procedura contradictorie, astfel incat niciuna dintre parti sa nu fie plasata intr-o pozitie vadit dezavantajoasa in raport de celelalte parti.
In fine, contradictorialitatea presupune ca partile, cat si procurorul sa poata cunoaste si dezbate toate probele, cererile si exceptiile invocate de cealalta parte .
Din cele ce preced, rezulta ca cele trei componente ale dreptului la un proces echitabil ( publicitatea, egalitatea de arme si contradictorialitatea ) sunt interpretate si analizate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in stransa legatura, interferand si conditionandu-se reciproc.
Prin urmare, ceea ce este esential pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului, din aceasta perspectiva, consta in asigurarea unui cadru procesual in care cei implicati sa isi poata sustine cauza cunoscand toate elementele ce o configureaza ; aceasta sustinere implica, pe langa cunoasterea materialului cauzei, si posibilitatea discutarii acestuia prin formularea de cereri, concluzii, exceptii, drept la cuvant, replica etc.
Toate acestea poarta, insa, asupra unei acuzatii in materie penala, respectiv asupra acuzatiei ce face obiectul cauzei.
Astfel spus, este vorba de realizarea unui echilibru efectiv si concret intre drepturile acuzarii si cele ale apararii.
Or, in cazul contestatiei in anulare, in etapa admiterii in principiu, procedura nu are ca obiect solutionarea vreunei acuzatii, ci numai se verifica indeplinirea conditiilor legale pentru exercitarea unui drept, acela de a exercita calea de atac extraordinara.
Aceasta verificare este rational a fi facuta, avand in vedere ca se tinde la anularea unei hotarari definitive.
Pentru aceste motive, nu exista nici o ratiune pentru care ar trebui asigurata prezenta partilor, contradictorialitatea.
Concret, instanta verifica daca este respectat termenul legal de formulare a contestatiei, daca motivarea cererii se circumscrie cazurilor prevazute expres de lege, daca s-au depus dovezi sau se invoca dovezi care deja sunt la dosar.
Cum acestea sunt chestiuni care tin de legalitatea exercitarii dreptului de contestatie in anulare, partea este tinuta sa le respecte si sa li se conformeze, iar nu sa le dezbata in contradictoriu, sa le supuna discutiei.
Fiind asa cum aratam, conditii de legalitate, singura pozitie in raport de acestea este aceea a conformarii sau nu, iar verificarea acestei conformitati apartine exclusiv instantei.
Mai mult decat atat, insasi natura contestatiei in anulare ca si cale de anulare pentru vicii, nulitati de procedura demonstreaza, pentru etapa admiterii in principiu, ca instanta nu procedeaza la o verificare a fondului cauzei ( acuzatia ) sau a unor chestiuni care, fie si indirect, sa se repercuteze asupra acesteia.
Atunci cand se ajunge in procedura judecarii propriu – zise, prezenta partilor si contradictorialitatea sunt asigurate, chiar daca contestatia in anulare nu va viza niciodata, data fiind natura sa juridica, o nulitate care ar privi fondul cauzei.
Se revine insa la caracteristicile clasice ale procesului deoarece prin contestatia in anulare, de principiu, se urmareste ca cei ce au pierdut anumite drepturi sau prerogative din cauza unui act procedural nul sa fie repusi in aceste drepturi . Or, aceste drepturi au, in sens larg, legatura cu fondul cauzei ( acuzatia in materie penala ).

*
* *

Avand in vedere cele expuse va solicit sa constatati ca aceasta
problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

PROCUROR GENERAL,
Laura Codruta Kövesi

[1] Cauza Barberá, Messenqué si Jabardo contra Spaniei din 1988, paragraful 78 ; Cauza Dambo Beheer contra Olandei din 1993, paragraful 33 ; Cauza Kamasinski contra Austriei din 1989, paragraful 102.