Legea 272/2004, actualizata 2024, privind protectia si promovarea drepturilor copilului

(3) Ministerele de resort au obligatia de a colabora cu autoritatile de management la elaborarea ghidurilor solicitantilor ce vizeaza apeluri de proiecte finantate din fonduri europene destinate copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate si persoanelor care se ocupa de cresterea si ingrijirea acestora pe perioada absentei parintilor.

Art. 107

Procedura de monitorizare a modului de crestere si ingrijire a copilului cu parinti plecati la munca in strainatate, precum si serviciile de care acestia pot beneficia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

Art. 108

Serviciul public de asistenta sociala si centrul judetean de resurse si asistenta educationala au obligatia de a dezvolta servicii de consiliere specializata destinate copilului care a revenit in tara, dupa o perioada de sedere in strainatate alaturi de parinti mai mare de un an.

Art. 108¹

In scopul realizarii interesului superior al copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate si a nevoilor primare ale persoanelor in grija carora acestia au ramas, organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile administratiei publice locale, alaturi de institutiile/unitatile de invatamant, medicii de familie, spitalele, organizatiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale care desfasoara activitati in domeniul educatiei, sanatatii si protectiei copilului, organizatiile si cultele recunoscute, precum si alte entitati eligibile pentru finantare europeana au dreptul sa initieze si sa gestioneze proiecte din fonduri europene care sa sprijine urmatoarele tipuri de actiuni:

a) servicii de suport educational si psihologic, activitati recreative si de socializare, tabere pentru copii, in vederea sprijinirii copiilor pentru traversarea perioadei dificile a separarii de parinti;

b) activitati de evaluare si consiliere vocationala;

c) suport material pentru a beneficia de servicii educationale de calitate - rechizite scolare si masa calda pe parcursul frecventarii programelor de tip afterschool sau A�Scoala dupa scoalaA�, burse, cazare, decontare transport etc.;

d) programe de educatie parentala si consiliere pentru persoanele in grija carora au ramas copiii;

e) organizarea de retele locale de interventie pentru oferirea de servicii interinstitutionale copiilor, prin crearea de structuri comunitare consultative;

f) sprijin pentru copiii vulnerabili si familiile acestora, pe baza de management de caz;

g) studii si cercetari ce tin de fenomenul de migratie si de dezvoltare a copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate;

h) furnizare de pachete integrate de masuri educationale si recreative axate pe cunoastere, complementare, cu sprijinul acordat familiilor/apartinatorilor.

SECTIUNEA 5: Protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare

Art. 109

(1) Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, in colaborare cu Ministerul Educatiei Nationale, vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor masurilor legislative, administrative si educative destinate asigurarii protectiei efective impotriva oricaror forme de trafic intern sau international al copiilor, in orice scop sau sub orice forma, inclusiv de catre propriii parinti.

(2) In acest scop, autoritatile publice mentionate la alin. (1) au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse.

SECTIUNEA 6: Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare

Art. 110

(1) Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare.

(2) Institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenirea, intre altele:

a) transferului ilicit si a nereturnarii copilului;

b) incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat interesul superior al copilului;

c) exploatarii sexuale si a violentei sexuale;

d) rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma;

e) implicarii copiilor in conflicte armate;

f) dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase, fizice si mentale;

g) exploatarii copilului de catre mass-media;

h) exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice.

CAPITOLUL VII: Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului

SECTIUNEA 1: Institutii la nivel central

Art. 111

Monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de prezenta lege si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si coordonarea si controlul activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de catre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

Art. 112

Apararea drepturilor si libertatilor copilului in raporturile acestuia cu autoritatile publice cu scopul de a promova si de a imbunatati conditia copilului se realizeaza si prin institutia Avocatul Poporului.

SECTIUNEA 2: Institutii si servicii la nivel local

Art. 113

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale, asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai.

Art. 114

(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii.

(2) In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici, consilieri locali, politisti. Rolul acestor structuri este atat de solutionare a unor cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati.

(3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileste prin acte emise de catre autoritatile administratiei publice locale.

(4) Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile comunitare consultative vor beneficia de programe de formare in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.

Art. 115

(1) In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului, ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele atributii principale:

a) stabilirea incadrarii in grad de handicap a copilului;

b) pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului;

c) solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;