AMR: Considerente privind obligativitatea pensiei speciale a magistratului

Pensia de serviciu a magistratului se circumscrie notiunii de cariera profesionala, careia ii asigura stabilitatea si are atat menirea de a compensa partial inconvenientele ce rezulta din rigoarea statului special caruia trebuie sa i se supuna magistratul, cat si de a asigura independenta puterii judecatoresti, imperativ de esenta al statului de drept .

Functia compensatorie.

Magistratului ii sunt interzise ori ingradite in exercitiul lor, drepturi generale, consacrate de Constitutia Romaniei.

- Drepturi exclusiv politice [dreptul de a fi alesi in Camera Deputatilor, Senat, in functia de Presedinte al Romaniei ori in organele administratiei publice locale (art.37 al.2 din Constitutie), dreptul de a fi ales in Parlamentul European (art.38 din Constitutie)].

- Drepturi social-economice[dreptul la negocieri colective in materie de munca (art.41 alin.5 din Constitutie), dreptul la greva (art.43 din Constitutie), libertatea economica (art.45 din Constitutie), cu interdictii exprese statuate prin legislatia speciala: interdictia calitatii de asociat sau membru in organele de conducere, administrare sau control la societatile civile, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale ori autonome (art.8 alin.1 lit.c din Legea nr.303/2004), interzicerea calitatii de avocat, consilier juridic, mediator, negociator (art.9 alin.2 din Legea nr.303/2004), interzicerea desfasurarii de activitatii de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura ori de a da consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase (art.9 alin.2 din Legea nr.303/2004), interzicerea dreptului de a avea calitatea de membru al unui grup de interese economice (art.8 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004)].

- Drepturi social-politice [interzicerea libertatii de exprimare ori de manifestare in orice mod a convingerilor politice (art.9 alin.2 din Legea nr.303/2004), interzicerea oricarei opinii cu privire la procesele aflate in curs de desfasurare (art.1 din Legea nr.303/2004), interzicerea dreptului de asociere in partide politice ori sindicate (art.9 alin.1 din Legea nr.303/2004)].

Functia asigurativa de independenta.

Independenta financiara este structural inclusa in independenta puterii judecatoresti asigurarea unei justitii independente reprezentand prima datorie nationala si internationala a statului suveran.

Astfel, in art.11 din a��Principiile fundamentale privind independenta magistratilora�� adoptate de Adunarea generala a O.N.U. prin Rezolutiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985 se prevede ca durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege, prin urmare, toate acestea configureaza conditia juridica a magistratului.

Acelasi deziderat este inserat si in Recomandarea R 94/12 din 1994 a Comitetului ministrilor cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, recomandarea 2000/19 a Consiliului Europei, Carta europeana privind statului judecatorilor din 1998, documente internationale obligatorii pentru Romania care stabilesc ca nivelul pensiei trebuie sa reflecte demnitatea profesiei de magistrat si responsabilitatile care le implica, nivelul pensiei magistratului trebuind sa fie cat mai aproape posibil de cel al ultimei remuneratii primite, iar cuantumul ei permanent actualizat in raport de indicele de inflatie.

2. Incalcarea legislatiei comunitare.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii contravine legislatiei comunitare privind structurarea sistemelor de securitate sociala in trei piloni, prin integrarea nepermisa in pilonul 1 (care acopera doar schemele de baza, generale guvernate de Directiva 79/7/EEC) a sistemului ocupational din care fac parte magistratii, guvernat de Directiva 86/378/EEC amendata prin Directiva 96/97/EEC (adoptata in considerarea jurisprudentei CJCE) si de art.141 din Tratat, care reprezinta pilonul 2.

Prin urmare, nu poate exista identitate intre sistemele de securitate sociala supuse unor reglementari comunitare diferite, tocmai datorita obiectului de reglementare distinct pentru fiecare dintre ele.

Astfel, in timp ce sistemele din pilonul 1 se caracterizeaza prin natura lor legala, obligatorie si universala, pilonul 2 in care sunt integrati si magistratii, corespunde altor trasaturi juridice care vizeaza legatura directa cu perioada de serviciu, calcularea ei prin raportare la ultimul salariu si aplicabilitatea lor unor categorii particulare de lucratori.

De aceea, fiecare dintre piloni au o existenta distincta care exclude identificarea ori compararea lor, fiecare dintre ele apartinand unor entitati juridice diferite, acoperind riscuri diferite.

Romania nu poate fi straina de aplicarea acestui sistem, deoarece i s-a acordat consiliere juridica, la Bruxelles la 31 ianuarie 2007 in privinta incadrarii sistemelor speciale de asigurari sociale si/sau de pensii in a��sisteme de securitate sociala legate de profesiea�� asa cum sunt definite in Directiva 86/378/EEC modificata prin Directiva 96/97/EEC, adica prin pilonul 2.

3. Incalcarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Dreptul la pensia de serviciu constituie un drept patrimonial (cauza Gaygusuz contra Austriei din 1996).

Incalcarea dreptului la o pensie speciala constituie o privare de proprietate in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (cauza Buchen contra Cehiei 2006) si o discriminare in sensul art.14 din Conventie (cauza Gaygusuz contra Austriei din 1996).

Tot astfel, reducerea pensiei poate fi considerata ca afectand dreptul de proprietate, avand semnificatia juridica a unei exproprieri (cauza Muller contra Austriei din 1972).

In loc de concluzii.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii nu poate fara a incalca legislatia romana si internationala sa inlature pensia speciala a magistratilor.

A proceda altfel, inseamna a submina legitimitatea puterii judecatoresti care provine din statutul sau, in care pensia de serviciu este inclusa.

Tot astfel, inseamna a nega internationalizarea jurisdictiilor si implicit a conditiei juridice a magistratului, elemente care obliga la respectarea obligatiilor internationale asumate.

In nici un caz, nici un stat nu si-a lasat magistratii in afara unei protectii juridice adecvate a statutului lor, iar Romania nu va putea face acest lucru, fara a purta stigmatul distructiei fundamentului statutului de drept si riscul unor sanctiuni internationale.

Protectia statutului magistratului reprezinta un deziderat al societatii europene contemporane de la care nici un stat nu se poate sustrage.