din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3006 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

  Publicat: 06 May 2019       2534 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
In Monitorul Oficial nr. 345 din 06.05.2019 a fost publicata Decizia Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. f) si i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) si (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat .

Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. f) si i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) si (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicata de V. P. in Dosarul nr. XX/111/2017 al Tribunalului Bihor - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca partea Ministerul Apararii Nationale, prin Directia generala juridica, a depus note scrise in sensul respingerii, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.
4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate invocate. De altfel, Curtea Constitutionala a analizat, in numeroase decizii, critici similare celor ridicate in cauza, constatand constitutionalitatea textelor criticate. Conchide ca nu exista temeiuri pentru ca instanta constitutionala sa isi modifice practica in materia analizata.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 27 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XX/111/2017, Tribunalul Bihor - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 lit. f) si i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) si (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat . Exceptia a fost ridicata de catre V. P., contestator intr-o cauza avand ca obiect o contestatie formulata impotriva deciziei de pensie .
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia arata ca prin Legea nr. 223/2015 s-au anulat multi ani de vechime in serviciul militar si totalitatea stagiilor de cotizare in sistemul public si s-a acordat doar un spor de (3-6-9)% aplicat cuantumului pensiei militare, fiind anulat si acesta printr-o grila de calcul neconforma. De asemenea sustine ca principiile de baza ale sistemului pensiilor militare de stat sunt incalcate.
7. Astfel, principiul unicitatii este incalcat, intrucat aplicarea normelor de drept fara o actualizare reala a soldelor brute lunare duce, inevitabil, la discriminari si diferente majore de pensii in interiorul aceluiasi sistem . Principiul egalitatii este incalcat, deoarece militarii care au iesit la pensie dupa 2006 au pensii de doua ori sau chiar mai mari la aceleasi grade, aceleasi functii, aceleasi raspunderi, aceeasi munca si aceeasi vechime sau chiar mai mica - decat militarii care au iesit la pensie inainte de 2006.
8. Principiul incesibilitatii este incalcat, intrucat majoritatea pensiilor recalculate sunt mai mici decat pensiile anterioare bazate pe principiul contributivitatii si nu respecta principiul neretroactivitatii legii. In conformitate cu dispozitiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, "pensiile militarilor [...] se recalculeaza in raport de vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie". Ca atare, apreciaza autorul, noua pensie militara trebuia sa fie ori egala ori mai mare decat pensia contributiva anterioara. Pensia aflata in plata este un drept deja castigat (nu poate fi diminuat de noua lege a pensiilor militare de stat) si, mai mult, este calculata potrivit principiului contributivitatii, pe intreaga perioada de activitate, nu doar pe 6 luni la alegere.
9. Principiul autonomiei este incalcat intrucat s-a emis un ordin comun privind procedura de recalculare si actualizare a pensiilor militare, semnat de ministrii M.A.I., M.Ap.N., M.J. si directorii S.R.I., S.I.E., S.T.S. si S.P.P, aceasta fiind, poate, motivul aparitiei unor mari discrepante intre pensiile calculate de catre fiecare minister implicat, perdante fiind pensiile militarilor din MApN.
10. Principiul recunostintei este incalcat, deoarece nu se acorda pensia suplimentara, evidentiata separat; nu se recunosc multi ani de vechime in armata si nici stagiul de cotizare in sistemul public; pensia de serviciu si pensia de serviciu pentru limita de varsta sunt limitate la 65%, respectiv 85% din baza de calcul utilizata; sporul pentru Ordinul "Meritul Militar" de 10-15-20% din cuantumul pensiei militare este diminuat, pentru ca se aplica pensiei de serviciu pentru limita de varsta plafonata la 85% din baza de calcul, contrar art. 4 din Legea nr. 238/1998; actualizarea nu este transparenta si nu se stie daca este defectuoasa; sunt scoase din baza de calcul, in mod neconstitutional, drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor, pentru care au fost platite impozite si contributii de asigurari sociale.
11. Cuantumul corespunzator stagiului ulterior de cotizare in sistemul public, evidentiat separat prin deciziile de pensii anterioare anului 2016, nu mai apare evidentiat deloc in noile decizii de recalculare, dupa cum sustine autorul exceptiei. Practic, acest algoritm de calcul elimina multi ani de vechime in serviciul militar si anuleaza complet stagiul ulterior de cotizare in sistemul public pentru toti pensionarii militari cu vechime mare in serviciu .
12. In continuare, se sustine ca dreptul de proprietate este incalcat, intrucat este confiscat cuantumul pensiei contributive.
13. Militarilor care, dupa trecerea in rezerva, au mai activat si in sistemul public le-au fost calculate punctajul mediu anual si cuantumul pensiei cuvenite, ca urmare a unor stagii de cotizare dobandite pe baza de contributivitate, stabilindu-se pentru aceasta perioada un numar de puncte-pensie si un cuantum corespunzator de pensie in sistemul public. Autorul apreciaza ca acesta este un drept legal, dobandit printr-o munca suplimentara, ulterioara obtinerii dreptului la pensie militara de stat, pe baza unei contributii sistematice, la un alt sistem de pensii, sistemul de pensii publice. In noile decizii de recalculare nu este insa stipulat nici punctajul mediu anual stabilit, nici cuantumul cuvenit al pensiei pentru aceasta perioada si nicio alta decizie nu a fost eliberata in acest sens. Autorul conchide ca in acest fel se incalca dreptul fundamental de proprietate privata.
14. In final, autorul exceptiei de neconstitutionalitate se raporteaza la decizii ale Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti, precum si la o lege adoptata de Parlament, vizand masuri reparatorii privind incalcarea, fata de diverse categorii profesionale, a principiului egalitatii consacrat de Constitutie si modul cum trebuie facuta actualizarea pensiei, si solicita aplicarea lor, prin similitudine, si in cazul pensiilor militarilor.
15. Tribunalul Bihor - Sectia I civila arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
16. In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
17. Guvernul arata ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, nu sunt incalcate dispozitiile art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat dispozitiile criticate se aplica nediferentiat tuturor persoanelor aflate in aceeasi situatie juridica (minoritate), si nici prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, in acest sens invocand si decizii ale Curtii Constitutionale prin care s-au solutionat critici similare celor ridicate in cauza de fata.
18. Guvernul mai arata ca dispozitiile criticate nu contin, in sine, nicio dispozitie cu caracter retroactiv si nici nu rezulta din vreunul dintre textele criticate ca acestea ar urmari sa produca efecte retroactive, astfel incat nu se justifica critica intemeiata pe dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie .
19. Guvernul mai arata, in final, ca nu se incalca nici dreptul fundamental de proprietate, invocand, in sustinere, jurisprudenta Curtii Constitutionale.
20. Avocatul Poporului arata ca dispozitiile criticate nu incalca art. 15 alin. (2), invocand in sprijinul acestei opinii jurisprudenta Curtii Constitutionale. Cu referire la pretinsa incalcare a art. 16 alin. (1) din Constitutie este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale potrivit careia situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a acestora.
21. Cu referire la critica intemeiata pe incalcarea dreptului de proprietate privata, Avocatul Poporului arata ca modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu s-a realizat inainte de intrarea in vigoare a legii, astfel incat interventia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi castigate, pensiile calculate in baza Legii nr. 223/2015 nefiind in plata la data modificarii. In al doilea rand, pensia militara de stat nu este o pensie bazata pe contributivitate, ci una derogatorie de la acest principiu care sta la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se platesc din bugetul asigurarilor sociale - constituit din contributiile individuale, ci de la bugetul de stat [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015]. Or, conchide Avocatul Poporului, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul pastrarii in plata a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizeaza numai pensiile intemeiate pe sistemul contributiv, intrucat numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca un drept castigat.
22. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile scrise depuse, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
23. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
24. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 3 lit. f) si i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) si (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au urmatorul cuprins:
- Art. 3: "In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: [] f) vechime cumulata - perioadele de timp recunoscute ca vechime in serviciu, vechime in munca, stagiu de cotizare sau perioade asimilate in vederea obtinerii unei pensii in conditiile legii; [] i) stagiu de cotizare - perioada in care persoanele prevazute la lit. a)-c) au datorat/platit contributii de asigurari sociale de stat in sistemul public de pensii;";
- Art. 25 alin. (1): "Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat in conditiile art. 16-18 si 32 si perioadele recunoscute ca vechime in serviciu, vechime in munca, stagiu de cotizare sau perioade asimilate in conditiile legii, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.";
- Art. 28 alin. (1):
"(1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ:
a) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare sau transfer;
b) compensatiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiara a normelor de hrana si alocatiile valorice de hrana;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament;
e) primele si premiile, cu exceptia primelor de clasificare, de specializare si de ambarcare pe timpul cat navele se afla in baza permanenta;
f) indemnizatiile de instalare si de mutare, precum si sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihna, precum si a transportului la si de la locul de munca;
h) platile compensatorii si ajutoarele la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat;
j) restituiri si plati de drepturi aferente altei perioade de activitate decat cea folosita la stabilirea bazei de calcul;
k) majorarile/stimularile financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum si a imprumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora si drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de garda de catre personalul medico-sanitar;
m) sumele incasate in calitate de reprezentanti in adunarile generale ale actionarilor, in consiliile de administratie, in comitetele de directie, in comisiile de cenzori sau in orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislatiei in vigoare la acea data, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entitatii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman;
o) sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale acordate si personalului militar, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, prevazute in anexa nr. II - Familia ocupationala de functii bugetare A�InvatamantA� si in anexa nr. III - Familia ocupationala de functii bugetare A�SanatateA� la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislatiei in vigoare la data platii, nu reprezinta drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor.";
- Art. 29 alin. (1) lit. b): "Cuantumul pensiei de serviciu se determina in procente din baza de calcul, astfel: [] b) pentru fiecare an care depaseste vechimea prevazuta la lit. a), la cuantumul pensiei se adauga cate 1% din baza de calcul prevazuta la art. 28.";
- Art. 30: "Pensia stabilita, recalculata si actualizata in conditiile prezentei legi nu poate fi mai mare decat 85% din baza de calcul prevazuta la art. 28.";
- Art. 60 alin. (1):
"(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza solda de grad/salariul gradului profesional si/sau solda de functie/salariul de functie al militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special, in procentele stabilite la art. 29, 30 si 108 si in functie de vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu si a mediei soldelor de functie/salariilor de functie indeplinite in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale caror drepturi de pensie au fost deschise inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi;
b) in functie de gradul militar/profesional detinut la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu si media soldelor de functie/salariilor de functie detinute in cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise in baza prezentei legi.";
- Art. 77: "Pensionarii militari care realizeaza stagii de cotizare in sistemul public de pensii sau care realizeaza vechime in munca in sistemele proprii de asigurari sociale neintegrate sistemului public de pensii si care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie in sistemul public de pensii ori in sistemele proprii de asigurari sociale neintegrate sistemului public de pensii, in conditiile protocoalelor incheiate intre entitatile implicate.";
- Art. 108: "Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special care au platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contributia individuala la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acorda un spor de: a) 3% pentru o vechime a contributiei intre 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contributiei intre 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.";
- Art. 109 alin. (1) si (6): "(1) Pensiile militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special recalculate in baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, cu modificarile ulterioare, revizuite in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, aprobata prin Legea nr. 165/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cele platite in baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, cu modificarile ulterioare, precum si pensiile stabilite in baza Legii nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, devin pensii militare de stat si se recalculeaza potrivit prevederilor prezentei legi, in raport cu vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie si baza de calcul stabilita conform prevederilor art. 28, actualizata conform prevederilor legale care reglementeaza salarizarea militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special la data intrarii in vigoare a prezentei legi. [...] (6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum si cele realizate ulterior intrarii in vigoare a prezentei legi se valorifica in sistemul public de pensii."
25. Autorul exceptiei considera ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 4 alin. (2) privind egalitatea intre cetateni, art. 16 alin. (1) si (2) privind egalitatea in drepturi, art. 15 privind universalitatea, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privata, precum si art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
26. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine, cu titlu prealabil, ca, potrivit art. 1 din Legea nr. 223/2015, "Dreptul la pensii si asigurari sociale pentru militari, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare este garantat de stat si se exercita, in conditiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat si alte drepturi de asigurari sociale din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale, denumit in continuare sistemul pensiilor militare de stat ." Destinatarii acestei legi sunt mentionati in definitiile termenilor care se regasesc in dispozitiile art. 3 lit. a)-c) din Legea nr. 223/2015: "a) militar - cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, soldatul si gradatul profesionist, asa cum sunt definiti de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, cu modificarile si completarile ulterioare, militarul angajat pe baza de contract, jandarmul angajat pe baza de contract, precum si preotul militar, asa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea clerului militar; b) politist - functionarul public cu statut special, astfel cum este definit de Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare; c) functionar public cu statut special - functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare incadrat in Ministerul Justitiei sau in unitati subordonate acestuia, astfel cum este definit de Legea nr. 293/2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor, republicata". Cu alte cuvinte, incepand cu 1 ianuarie 2016, data intrarii in vigoare a Legii nr. 223/2015, pensiile acestor categorii de persoane sunt reglementate in sistemul pensiilor militare de stat, in mod distinct de sistemul unitar de pensii publice, reglementat prin Legea nr. 263/2010. Din perspectiva art. 51 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit caruia "Persoanele care indeplinesc conditiile pentru obtinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, opteaza pentru obtinerea uneia dintre acestea", pensiile militare de stat fac parte din categoria pensiilor de serviciu, reglementate de o lege cu caracter special, respectiv Legea nr. 223/2015 [pentru notiunile de pensie de serviciu si legi cu caracter special a se vedea si dispozitiile art. 117, art. 154 alin. (1) si art. 175 alin. (2) din Legea nr. 263/2010].
27. Curtea retine ca Legea nr. 223/2015 nu este prima reglementare prin care pensiile, cel putin ale unora dintre destinatarii sai, sunt reglementate in mod distinct de pensiile din sistemul public. Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, intrata in vigoare la data de 1 aprilie 2001 [art. 87 al acesteia], "Dreptul la pensii si asigurari sociale pentru cadrele militare este garantat de stat si se exercita in conditiile prezentei legi", iar, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, "Dispozitiile prezentei legi se aplica functionarilor publici cu statut special din unitatile Ministerului Administratiei si Internelor, denumiti in continuare politisti, care se supun prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare."
Ulterior, potrivit dispozitiilor art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat, precum si pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, stabilite in baza Legii nr. 164/2001 si, respectiv, a Legii nr. 179/2004, au devenit pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Suprimarea regimului distinct al pensiilor prevazute de art. 1 din Legea nr. 119/2010 si, ca atare, integrarea acestora in sistemul public de pensii s-au realizat prin recalcularea lor impusa prin dispozitiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, potrivit carora "Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare".
28. Curtea Constitutionala a respins, intr-un numar semnificativ de decizii, criticile ridicate impotriva acestor masuri, atat in cadrul realizarii controlului a priori de constitutionalitate a Legii nr. 119/2010, cat si ulterior, prin respingerea exceptiilor de neconstitutionalitate. Astfel, in Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a retinut, din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constitutie, ca textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri in domeniul pensiilor nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita.
29. De asemenea, dispozitiile Legii nr. 119/2010 au fost constatate a fi constitutionale in raport cu dispozitiile art. 44 din Constitutie si cu prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dar si cu art. 47 alin. (1), art. 53 si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie . Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea a statuat ca pensia de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). Se observa ca si in cazul noii reglementari oferite pensiilor militare de stat, intregul cuantum al pensiei de serviciu, in mod similar cu Legea nr. 164/2001, este suportat de la bugetul de stat [a se vedea, in acest sens, dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit carora "Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale cuvenite pensionarilor militari se asigura de la bugetul de stat, prin bugetele institutiilor prevazute la alin. (1)"]. Curtea a mai statuat ca dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta in sistemul general de pensionare, neexistand un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat . Sub acest aspect, in Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 546 din 29 august 2013, Curtea a constatat ca atata vreme cat nu are o consacrare constitutionala nu se poate vorbi de un drept fundamental la pensia de serviciu .
30. Curtea retine ca Legea nr. 263/2010 a abrogat atat Legea nr. 19/2000, cat si legile speciale, Legea nr. 164/2001 si, respectiv Legea nr. 179/2004. Odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care pensiile militare de stat au fost, din nou, reglementate in mod distinct, au fost abrogate si dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 119/2010 care dispuneau ca acestea se vor integra sistemului public de pensii [a se vedea dispozitiile art. 124 lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit carora "La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: a) art. 1 lit. a) [...] din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010;".
31. Dispozitiile Legii nr. 223/2015 sunt aplicabile tuturor destinatarilor sai ale caror drepturi la pensie se deschid ulterior intrarii sale in vigoare, adica ulterior datei de 1 ianuarie 2016. In ceea ce ii priveste pe cei ale caror drepturi la pensie s-au deschis inainte de data de 1 ianuarie 2016, dispozitiile art. 109 din Legea nr. 223/2015 dispun ca "Pensiile militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special recalculate in baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, cu modificarile ulterioare, revizuite in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, aprobata prin Legea nr. 165/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cele platite in baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, cu modificarile ulterioare, precum si pensiile stabilite in baza Legii nr. 80/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, devin pensii militare de stat si se recalculeaza potrivit prevederilor prezentei legi . . .", iar dispozitiile art. 110 din Legea nr. 223/2015 dispun ca "Pensiile militarilor, politistilor si functionarilor publici cu statut special stabilite in baza Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, devin pensii militare de stat si se recalculeaza potrivit prevederilor prezentei legi . . .".
32. Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat ratiunea avuta in vedere de legiuitor prin dispunerea unor astfel de masuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrarii in vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat ca o noua legislatie referitoare la pensii nu se aplica in mod automat persoanelor pensionate pe baza legislatiei anterior in vigoare. O asemenea aplicare ar insemna o extindere a incidentei actului normativ asupra unor situatii din trecut, care ar avea efect retroactiv si ar contraveni dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie . Curtea a stabilit ca Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevedea, pentru motive de echitate, ca masuri de protectie sociala recalcularea si recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedura prin aplicarea careia se urmareste inlaturarea, in timp, a discrepantelor inerente intre cei pensionati sub imperiul legii anterioare si cei pensionati dupa intrarea in vigoare a noii reglementari [a se vedea dispozitiile art. 79 alin. (1) si art. 80 din Legea nr. 164/2001 care aveau un continut similar celui al dispozitiilor art. 109 si art. 110 din Legea nr. 223/2015]. Existenta unor asemenea discrepante nu indreptateste insa calificarea reglementarii ca fiind discriminatorie si, prin aceasta, neconstitutionala, esentiala fiind vointa legiuitorului de a le elimina, chiar daca un atare deziderat se realizeaza printr-un proces cu derulare in timp, si nu dintr-o data, ceea ce, pentru ratiuni evidente, nu este practic posibil.
33. Clarificarile prealabile de mai sus sunt necesare solutionarii prezentei exceptii, intrucat autorul exceptiei de neconstitutionalitate face parte din categoria de persoane ale caror pensii sunt supuse recalcularii, potrivit Legii nr. 223/2015. Asa fiind, tinand cont de faptul ca recalcularea pensiilor este o masura care urmareste inlaturarea, in timp, a discrepantelor inerente intre cei pensionati sub imperiul legii anterioare si cei pensionati dupa intrarea in vigoare a noii reglementari, Curtea isi mentine practica anterioara si constata netemeinicia criticilor formulate in prezenta cauza.
34. Curtea retine ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate face parte dintr-o categorie de pensionari careia ii sunt aplicabile dispozitiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit carora "In situatia in care se constata diferente intre cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 si cuantumul pensiilor aflate in plata, se pastreaza in plata cuantumul avantajos beneficiarului." Aceste dispozitii legale ii protejeaza pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate in temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecinte ale scaderii cuantumului pensiei aflate in plata la data intrarii acesteia in vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, cata vreme categoriei din care face parte si autorul exceptiei ii sunt aplicabile dispozitiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
35. Curtea reaminteste ca legiuitorul beneficiaza de o libertate apreciabila in reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudenta constanta, de exemplu in Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a retinut ca valoarea punctului de pensie, limita maxima a cuantumului pensiei, conditiile de recalculare si de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum si indexarea acestora nu se pot stabili decat in raport cu resursele fondurilor de asigurari sociale disponibile. In acest sens sunt, de exemplu, si deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 april.ie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015.
36. Cu referire, in mod deosebit, la critica formulata din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotararea din 2 martie 2006, pronuntata in Cauza Mamonov impotriva Rusiei, articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie nu poate fi inteles in sensul ca indreptateste o persoana la o pensie intr-un anumit cuantum.
37. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de V. P. in Dosarul nr. XX/111/2017 al Tribunalului Bihor - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 3 lit. f) si i), art. 25 alin. (1), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 60 alin. (1), art. 77, art. 108, art. 109 alin. (1) si (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 29 noiembrie 2018.




Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia CCR 783/2018    Pensii militare de stat    Legea 223/2015    Vechime    Principiul incesibilitatii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Exceptie de neconstitutionalitate. Inadmisibilitate. Lipsa legaturii cu cauza care se judeca in apel
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila, Decizia civila nr. 518/2.11.2020

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019

Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020

Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019



Articole Juridice

Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu