Astfel, legiuitorul, prin prevederile art. 731 din Legea nr. 7/2006, stabileste doua principii fundamentale pentru calcularea si acordarea pensiei functionarilor publici parlamentari care nu se mai afla in activitate:
a) pensia de serviciu sa fie de 80% din media veniturilor din ultimele 12 luni inainte de data pensionarii, reprezentate de salariu de baza si sporuri (alin. 3 al art. 731). Variabilele sunt legate de vechimea realizata in structurile Parlamentului Romaniei: la procentul de 80% se adauga cate 1% pentru fiecare an ce depaseste vechimea de 14 ani, respectiv se scade cate 1% pentru fiecare an sub vechimea de 14 ani;
b) pensia de seviciu sa afla permanent in acelasi raport cu salariul de baza al functionarului public parlamentar aflat in activitate si care detine o functie similara cu cea detinuta de pensionar la data pensionarii (alin. 5 al art. 731).
Art. 14 alin. 1 din Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevazute de Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar reitereaza dispozitiile legii si prevede ca: ``pensia de serviciu se actualizeaza prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate in plata sau cuvenite, dupa caz, a procentului de majorare a salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate, cu acelasi nivel de salarizare si pe aceeasi functie publica, avute in luna anterioara celei in care se depune cererea pentru acordarea pensiei de serviciu in baza prevederilor Legii nr. 7/2006.``
Din interpretarea sistematica si gramaticala a normelor legale invocate, din exprimarea ``de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate`` se poate observa ca legea are in vedere actualizarea pensiilor de serviciu atat in situatia in care are loc o majorare colectiva a salariilor de baza ale functionarilor publici, cat si o majorare individuala (pentru un anumit functionar, o anumita categorie de functionari sau pentru anumiti functionari care ocupa o anume functie publica), iar majorarea avuta in vedere poate fi una procentuala (aplicarea aceluiasi procent pentru toti functionarii publici parlamentari sau doar pentru o parte din acestia) ori nominala (se stabileste salarialul de baza pentru fiecare functie publica parlamentara.
O situatie concreta care a impus actualizarea pensiilor de serviciu a aparut odata cu modificarea, prin Legea nr. 293/2015, a art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2014 privind stabilirea unor masuri de reorganizare la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte normative, care stabileste ca ``Salarizarea personalului din cadrul Administratiei Prezidentiale, serviciilor Parlamentului si aparatului de lucru al Guvernului se stabileste la nivelul de salarizare maxim aflat in plata aferent functiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.``
Interpretarea legala a art. 17 alin. 2 din OUG nr. 86/2014 este data de prevederile de art. V din OUG nr. 43/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016: "in cuprinsul art. 17 alin. 2 din O.U.G. nr. 86/2014", prin sintagma "se stabileste la nivelul de salarizare maxim aflat in plata aferent functiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului" se intelege "aplicarea aceluiasi procent de crestere salariala pentru toate functiile, corespunzator nivelului maxim aflat in plata in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu exceptia functiilor de demnitate publica, inspector guvernamental, consilier pentru afaceri europene si manager public" .
Obligatia emiterii si comunicarii acestei Adeverinte nominale stabilite in Anexa 3 a Normelor metodologile ale Legii 7/2006,revine ultimului angajator la care pensionarul a avut calitatea de functionar public parlamentar, cum ar fi Camera Deputatilor, Senatul Romaniei sau Curtea Constitutionala .
Este nelegala interpretarea ca majorarea salariilor de baza ale functionarilor publici parlamentari nu trebuie avuta in vedere si la actualizarea pensiilor de serviciu ale fostilor functionari parlamentari de vreme ce dispozitiile art. 731 alin. 5 din Legea nr. 7/2006 stabilesc in mod explicit faptul ca ``pensiile de serviciu stabilite in conditiile prezentei legi se actualizeaza prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate in plata a procentului de majorare a salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate, cu acelasi nivel de salarizare si pe aceeasi functie publica. Daca in urma actualizarii rezulta o pensie mai mica, se pastreaza pensia aflata in plata.``
Aceasta actualizare a pensiilor de serviciu are loc indiferent de modalitatea (procentuala sau nominala, pentru toti functionarii sau pentru o anumita parte) in care a avut loc majararea salariilor de baza ale functionarilor publici parlamentari aflati in activitate . De actualizarea pensiei de serviciu va beneficia functionarul public parlamentar care a ocupat aceiasi functie ocupata de functionarul public parlamentar aflat in activitate si al carui salariu de baza a cunoscut o majorare.
O alta intrepretare data textelor citate mai sus ar conduce la o completare a dispozitiilor art. 731 alin. 5 din Legea nr. 7/2006, care nu prevad ca procentul de majorare a salariului de baza trebuie sa fie precizat printr-un act normativ. Daca s-ar fi dorit acest lucru, art. 731 alin. 5 din lege ar fi prevazut ca pensiile de serviciu se actualizeaza ``prin aplicarea la cuantumul pensiei de serviciu aflate in plata a procentului de majorare (completarea necesara ar fi fost: ``prevazut de lege``) a salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate``.
Emiterea si comunicarea adeverintei stabilite prin Anexa 3 la Normele metodologice ale Legii 7/2006 trebuia sa aiba loc ope legis, fara a fi necesara vreo solicitare expresa din partea beneficiarului. Majorarea salariului de baza al functionarului public parlamentar aflat in activitate naste obligatia ultimului angajator (Camera Deputatilor, Senatul Romaniei, Curtea Constitutionala) de a emite si comunica catre Casa Nationala de Pensii Publice o adeverinta din care sa rezulte procentul de majorare a salariului de baza al functionarului public parlamentar aflat in activitate .
In cazul refuzului emiterii (in fapt, al transmiterii catreCasa Nationala de Pensii Publice) persoana vatamata prin acest refuz se poate adresa Tribunalului, in raza teritoariala unde isi are domiciliul, pentru obligarea ultimului angajator la care a ocupat o functie publica parlamentara sa emita adeverinta solicitata (obligatie de a face).
Autor: Avocat Marius-Catalin Predut, titular al MCP - Cabinet de avocati
Conditiile in care se poate construi pe un teren privat cu functiunea de spatiu verde, dupa suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector Sursa: Roxana Dudau, Partener Asociat si coordonator al practicii de drept imobiliar din cadrul Radu si Asociatii SPRL
Dreptul cetatenilor UE inactivi din punct de vedere economic de a fi afiliati la sistemul public de asigurari de sanatate al statului membru gazda Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I) Sursa: Irina Maria Diculescu
Constitutionalitatea incetarii de drept a contractelor de munca ale unor cadre universitare care nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor Sursa: Irina Maria Diculescu
Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice Sursa: Irina Maria Diculescu
Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor Sursa: Liliana Gologan
Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice Sursa: Liliana Gologan
Contract de asigurare obligatorie RCA. Neindeplinirea obligatiilor de plata a despagubirii de catre asiguratorul RCA. Momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 692/21.10.2020
Exceptie de neconstitutionalitate. Inadmisibilitate. Lipsa legaturii cu cauza care se judeca in apel Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila, Decizia civila nr. 518/2.11.2020
Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Actiune in anularea inregistrarii. Invocarea incalcarii dreptului la imagine al persoanei juridice Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1109 din 4 iunie 2019