UE nu da inca un „verdict” asupra decretului italian

Orice expulzare trebuie să fie individuală şi să prevadă un recurs, specifica, ieri, Comisia Europeană în legătură cu expulzarea cetăţenilor comunitari de către statele membre, atrăgând astfel atenţia autorităţilor italiene să nu abuzeze de recent adoptatul moratoriu care-i vizează pe imigranţii români.

Potrivit legislaţiei europene, \"orice expulzare trebuie să fie motivată individual şi să poată face obiectul unui recurs judiciar. Expulzările colective sunt interzise(capitolul VI, art. 27, al. 2 din directiva CE 38/2004), a subliniat Friso Roscam-Abbing, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Justiţie, Franco Frattini, citat de AFP.

\"Un stat membru poate să recurgă la expulzări dacă există o ameninţare la siguranţa sau sănătatea publică, însă expulzarea trebuie să fie o situaţie individuală, circumstanţială, şi în niciun caz îndreptată împotriva unui întreg grup\", a mai subliniat Roscam-Abbing, adăugând că persoanele vizate de procedura de expulzare vor avea posibilitatea, în decurs de o lună, să facă recurs împotriva deciziei.

Încalcă Italia acquis-ul comunitar?

Conform directivei 38/ 2004, cetăţenii din UE au dreptul de a sta fără condiţii pe teritoriul unui alt stat membru timp de trei luni. Însă un stat poate restrânge acest drept din motive de \'ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică\'.

Aceste măsuri trebuie să se bazeze exclusiv pe \'comportamentul personal al individului vizat\', care trebuie să constituie \'o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii\'.

Persoanele vizate trebuie să poată contesta o decizie luată împotriva lor, dar recursul nu presupune suspendarea expulzării dacă decizia de îndepărtare se bazează pe motive legate de siguranţa publică\', care sunt definite de statele membre! (capitolul VI, art.31, al.4). Această prevedere asigură, astfel, o bază legală expulzărilor imediate ale infractorilor români din Italia.

Condamnările anterioare ale unei persoane (cap.VI, art.27, al.2) sau expirarea documentelor (cap.III, art.15, al.2) cu care a intrat în respectivul stat membru nu constituie motive de expulzare, a explicat Frisco Roscam-Abbing. Nerespectarea acestor prevederi sunt imputate Romei de autorităţile de la Bucureşti (mulţi prefecţi italieni au invocat antecedentele penale ale românilor pentru a-i expulza). Drept urmare, România ar putea sesiza Comisia Europeană în legătură cu inadvertenţele de natură juridică ale moratoriului italian, iar, în urma analizei experţilor jurişti ai Bruxellesului, Comisia ar putea declanşa procedura de infringement împotriva Italiei.

Executivul european a refuzat însă să se pronunţe, deocamdată, în legătură cu decretul-lege trimis spre aprobare Parlamentului italian. Abia după ce acest document va trece de votul Legislativului de la Roma, Bruxellesul îl va putea evalua prin prisma prevederilor Directivei 38/2004 ce reglementează libera circulaţie a persoanelor în interiorul Uniunii. (M.T.)