Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat cu privire la legitimarea procesuala activa a procurorului de a formula actiunea civila pentru desfiintarea unui inscris falsificat

RIL promovat cu privire la legitimarea procesuala activa a procurorului de a formula actiunea civila pentru desfiintarea unui inscris falsificat

Publicat: 05 Oct 2010 2670 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila raportat la dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala, asupra legitimarii procesuale active a procurorului de a formula actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala printr-o solutie de netrimitere in judecata .

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Textul integral al Recursului

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila raportat la dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala, asupra legitimarii procesuale active a procurorului de a formula actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala printr-o solutie de netrimitere in judecata .
I. Astfel, unele instante au admis actiunile privind desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat si au apreciat ca, in temeiul dispozitiilor art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila raportat la dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala, Ministerul Public are legitimitate procesuala, pentru a declansa aceasta actiune civila, atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala printr-o solutie de netrimitere in judecata .
Pentru a pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila, Ministerul Public poate porni actiunea civila "si in alte cazuri expres prevazute de lege", iar un astfel de caz este reprezentat de art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala ce prevede ca prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune totodata si asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat.

Aceste dispozitii au fost introduse in Codul de procedura penala prin art. I pct. 132 din Legea nr. 356/2006, ulterior deciziei nr. XV din 21 noiembrie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite, fapt ce denota intentia legiuitorului de a statua in sensul legitimarii procesuale a actiunii procurorului, pentru inlaturarea consecintelor juridice produse prin intrarea in circuitul civil a inscrisurilor falsificate. (Anexa I).

II. Alte instante au considerat ca procurorul nu are legitimare procesuala activa in formularea acestor actiuni .
In motivarea acestor solutii, s-a considerat ca dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala nu deroga de la cadrul general, instituit prin dispozitiile art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila si nici nu au lipsit de obiect efectele deciziei nr. XV din 21 noiembrie 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite.
Ca atare, si dupa intrarea in vigoare a prevederilor Legii nr. 356/2006, dispozitiile art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila trebuie interpretate restrictiv, in sensul deciziei cu caracter obligatoriu, pronuntate in recursul in interesul legii, prin recunoasterea legitimarii procesuale active a Ministerului Public de a promova actiunile pentru desfiintarea inscrisurilor falsificate, doar atunci cand este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor. (Anexa II)

Apreciez primul punct de vedere ca fiind in litera si spiritul legii.

Ulterior publicarii in Monitorul Oficial, partea I, nr. 119 din 8 februarie 2006, a deciziei nr. XV din 21 noiembrie 2005, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite, prin care, in aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. 3 lit. a) din Codul de procedura penala si a dispozitiilor art. 184 din Codul de procedura civila, s-a statuat, cu caracter obligatoriu ca, in cauzele in care actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala, printr-o solutie de netrimitere in judecata, adoptata de procuror, acesta are calitatea de a exercita actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat, numai in cazurile prevazute de art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila, iar in celelalte cazuri aceasta apartine partilor, prin art. I pct. 132 din Legea nr. 356/2006, prevederile art. 245 alin. (1) din Codul de procedura penala, ce indica dispozitiile complementare ale ordonantei de incetare a urmaririi penale au fost completate, prin introducerea lit. c1).

In actuala redactare, norma procesual penala evocata, impune procurorului obligatia de a dispune, pe calea ordonantei adoptate asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris.

Dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala sunt aplicabile si in cazul celorlalte solutii de netrimitere in judecata, astfel cum rezulta din prevederile art. 249 alin. (2) si art. 228 alin. (6) teza finala din acelasi cod.

Pe calea acestui eveniment legislativ s-a realizat, pe de o parte, o adecvare a cadrului legal cu dispozitiile obligatorii ale deciziei in interesul legii, exclusiv in ceea ce priveste competenta de a dispune desfiintarea inscrisurilor falsificate, iar, pe de alta parte, se pune la dispozitia procurorului temeiul de drept, necesar pentru sesizarea instantei civile, in vederea desfiintarii inscrisurilor falsificate.

Interventia legislativa evocata se justifica prin interesul social general, de inlaturare, totala sau partiala din circuitul juridic a inscrisurilor falsificate rezultate prin savarsirea unor fapte prevazute de legea penala.
Or, este unanim acceptat ca inscrisurile false, rezultate din savarsirea unor infractiuni, incalca normele legale care ocrotesc interesul general al societatii, iar societatea nu poate ramane pasiva si sa tolereze asemenea stari de pericol, fapt ce impune cu necesitate restabilirea ordinii de drept prin inlaturarea tuturor consecintelor ce se desprind din acestea.

Asadar, in situatiile prevazute de art. 228 alin. (6), art. 249 si art. 245 din Codul de procedura penala, care presupun adoptarea unei solutii de netrimitere in judecata, actiunea civila nu mai poate fi solutionata de instanta penala, astfel incat desfiintarea inscrisurilor falsificate va fi realizata in cadrul procesului civil, pe calea unei actiuni in anulare sau in constatarea nulitatii.

Dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala nu doar legitimeaza aceasta actiune a procurorului, ci si obliga la sesizarea instantei civile, pentru desfiintarea totala sau partiala a acestor inscrisuri, justificat prin interesul social general ce presupune, in mod indubitabil, eliminarea lor din circuitul juridic civil si, implicit, restabilirea ordinii de drept prin inlaturarea tuturor consecintelor ce decurg din acestea.

Asadar, actiunea procurorului in materie tinde la realizarea unui incontestabil interes public, se desprinde din procesul penal care nu a putut fi continuat, ci s-a oprit in faza de urmarire penala.

Pe de alta parte, nici raportarea la dispozitiile art. 45 alin. (1) din Codul de procedura civila nu este de natura a determina o alta concluzie.

Astfel, teza finala a acestor dispozitii legale ce instituie cadrul general in care procurorul poate exercita actiunea civila, prevede posibilitatea ca, prin lege speciala sa se stabileasca si alte situatii in care procurorul poate promova actiunea civila .

Or, dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala constituie "un caz expres prevazut de lege", in sensul dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila care legitimeaza procurorul sa formuleze actiunea civila pentru desfiintarea totala sau partiala a unui inscris falsificat, atunci cand actiunea penala s-a stins in faza de urmarire penala, printr-o solutie de netrimitere in judecata .

In cazul contrar, in care se da eficienta exclusiv interesului privat, se neaga insusi scopul completarii aduse art. 245 din Codul de procedura penala prin Legea nr. 356/2006, desi in aceasta privinta, interventia legiuitorului a fost impusa de interesul public, fiind necesara si pe deplin justificata de necesitatea de a se inlatura starile de pericol social amintite.

Consideram ca actiunii procurorului nu i se impun limitarile stabilite de dispozitiile art. 45 alin. (1) teza intai din Codul de procedura civila, intrucat dispozitiile art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala nu cuprind nicio distinctie in acest sens, or ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Asadar, actiunea procurorului in aceasta materie rezulta dintr-un proces penal care nu a putut fi continuat si nu-si pierde caracterul public, fiind legitimata de interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 45 alin. (1) teza finala din Codul de procedura civila si art. 245 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedura penala.

Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si printr-o decizie obligatorie sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor lege.