din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3042 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Ştiri juridice » Pozitia institutionala a Ministerului Justitiei privind stabilirea volumului optim de activitate al instantelor

Pozitia institutionala a Ministerului Justitiei privind stabilirea volumului optim de activitate al instantelor

  Publicat: 18 Nov 2010       2730 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Ministerul Justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) suspendarea programului pilot privind stabilirea volumului optim de activitate al instantelor, initiat de CSM, conform Hotararii nr. 2119/03.12.2009, avand in vedere efectele negative ale programului cu privire la durata procedurilor judiciare, in acceptiunea dispozitiilor art. 6 din CEDO,

1. Cuvantare, discurs, expunere facuta in public referitor la o tema stiintifica, literara etc.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Indicatori utilizati in contabilitatea unei firme, care prezinta situatia acesteia.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
(CUSIP number) Cod de identificare constand intr-un numar unic atribuit fiecarui instrument financiar transferabil in scopul identificarii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Desi nu exista o definitie unanim acceptata, majoritatea definitiilor cuprinse in diferite documente sau legislatii exprima in esenta acelasi lucru. Exemplu: -Conform Legii-tip din 1978 elaborata de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale, programele pentru calculator sunt "un ansamblu de instructiuni putand, din momentul transpunerii pe un suport descifrabil de catre o masina capabila sa trateze informatii, sa indice, sa execute, ori sa permita obtinerea unei functii, a unei sarcini sau a unui rezultat."
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Patru Nicolae - membru al Parlamentului Romaniei.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
(Financial ratios) Indicatori folositi de catre analisti, investitori sau manageri de portofoliu
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In categoria activelor circulante, post ce se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Regiuni eligibile pentru ajutoarele de stat regionale: regiunile in care PIB/locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii Europene [art. 87 alin. (3) lit. a) din Tratat].
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Pana Adriana-Doina - membru al Parlamentului Romaniei.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
cat si riscurile programului de a bloca sistemul judiciar, in integralitatea sa, la care se adauga cele legate de blocarea efectelor privind accelerarea procedurii judiciare, estimate a se produce odata cu intrarea in vigoare a Legii Micii Reforme.

Analizand rezultatele obtinute la nivelul Grupului de lucru, exprimate la Conferinta anuala din luna octombrie 2010, Ministerul Justitiei solicita Consiliului Superior al Magistraturii abandonarea programului pilot privind volumul optim de activitate al instantelor, pentru urmatoarele motive:

1. Conceptia care sta la baza programului este gresita

Conform studiului privind rationalizarea instantelor din Romania, intocmit in luna martie 2005, de Terry R. Lord (specializat in sistemul judiciar) si Jesper Wittrup (specialist in administrarea instantelor), demararea unui program privind stabilirea volumului optim de activitate al instantelor este conditionata, in principal, de:

a. Stabilirea volumului de munca al judecatorului pe fiecare grad de jurisdictie.

Ministerul Justitiei constata ca indicatorii utilizati de Consiliul Superior al Magistraturii au in vedere volumul de dosare al instantelor, iar nu volumul de munca .

Pentru identificarea volumului de munca expertii recomanda stabilirea unor tipuri (categorii) de cauze judiciare relevante cu nu mai mult de 15-20 categorii diferite, dat fiind ca a��volumul de munca afectat solutionarii dosarelor care fac parte din aceeasi categorie de cauze nu trebuie sa difere prea mult intre judecatoria��.

b. Atasarea gradelor de complexitate stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii diferitelor categorii de cauze .

Ministerul Justitiei constata ca CSM a atribuit gradele de complexitate subcategoriilor de cauze .

De exemplu, in materie penala, gradele de complexitate sunt raportate la un nomenclator de peste 300 de cauze, in functie de obiectul lor.

c. Calcularea duratei medii de solutionare pentru fiecare categorie de cauze .

Ministerul Justitiei constata ca CSM nu are acest indicator .

Programul vizand durata medie de solutionare a dosarelor, initiat in mai 2006, a esuat.

Programul pilot vizand volumul optim se bazeaza eronat pe studiul intocmit de 3 psihologi ai Consiliului Superior al Magistraturii, incorporat in Raportul prealabil privind pretestarea metodologiei de evaluare a nivelului de incarcare neuropsihica a judecatorilor, raport irelevant, avand in vedere lotul nesemnificativ de subiecti a�� 27 - , fapt ce rezulta din concluziile raportului in care se consemneaza ca evaluarea efectuata ofera a��doar cateva tendinte ce nu pot fi generalizate la intreg sistemul judiciara��.

Apoi, Ministerul Justitiei constata ca abordarea psihologica in discutie (avand in vedere natura sa si calitatea expertilor utilizati a�� psihologi a�� ) nu utilizeaza indicatorii recomandati de experti pentru stabilirea duratei medii de timp necesare procesarii dosarelor, apartinand aceleiasi categorii de cauze judiciare.

d. Calcularea volumului real de dosare la nivelul fiecarei instante.

Ministerul Justitiei constata ca in Romania nu s-a estimat volumul real de dosare la nivelul fiecarei instante si pe grade de jurisdictie.

Nu s-a facut o evaluare asupra modului de respectare a dispozitiilor cuprinse in Regulamentul de ordine interioara cu privire la inregistrarea cauzelor judiciare.

Ministerul Justitiei a constatat ca nu exista un criteriu uniform si respectat de inregistrare a cauzelor.

Este motivul pentru care Ministerul Justitiei solicita evaluarea modului de respectare a normelor regulamentare cu privire la inregistrarea cererilor incidentale si accesorii, masura in care acestea sunt inregistrate separat (cu numar nou de dosar).

In procesul de evaluare a programului pilot, Ministerul Justitiei constata existenta unor proceduri discutabile.

Astfel, la nivelul Tribunalului Bucuresti a�� numai la Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale a�� in perioada 1.I a�� 31.V.2010 s-au inregistrat un numar de 1063 cereri de preschimbare a termenului de judecata (fata de 1070 de astfel de cereri inregistrate in tot cursul anului 2009).

Instantele atrag atentia ca asemenea cereri creeaza o mare posibilitate atat in ceea ce priveste programul de normare a muncii judecatorului, cat si in ce priveste activitatea personalului auxiliar al instantei, caci cererile de preschimbare, indiferent ca sunt admise sau respinse, sunt in mod automat inlocuite cu un nou dosar repartizat la prim termen, ducand la majorarea punctelor de complexitate calculate pe complet .

In plus, sistemul nu acorda cele patru puncte de complexitate pe dosar pentru judecarea cererii de preschimbare (?!), iar la calcularea punctajului total de complexitate, dosarul al carui termen a fost solicitat a fi preschimbat, cat si dosarul nou intrat nu se calculeaza la acordarea primului termen, ci abia la momentul solutionarii.

De asemenea, datele comunicate de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti releva ca 1/3 din activitatea instantei este reprezentata de cererile de incuviintare a executarii silite.

Asemenea situatii releva ca exista o diferenta neta intre numarul de dosare si volumul de munca al judecatorilor, sugerand diferentele existente intre instante in functie de volumul de munca al acestora.

e. Rezolvarea dezechilibrelor dintre volumul de munca dintre instante, in functie de nivelul de jurisdictie.

In Romania exista dezechilibre majore din perspectiva acestui indicator, iar rezolvarea lor este conditionata de succesul procesului de redistribuire a posturilor in sistem, proces initiat de Consiliul Superior al Magistraturii cu incalcarea indicatorilor si etapelor recomandate de experti, motiv pentru care nu a produs efectele scontate.

Astfel, in studiul privind rationalizarea instantelor din Romania (martie 2005), expertii au marcat aceste dezechilibre, concluzionand ca a��alocarea judecatorilor nu reflecta un raport just intre numarul acestora si numarul dosarelor alocatea��, aplicarea indicatorilor de eficienta obligatorii (rata productivitatii, numarul cauzelor restante etc.), sugerand ca a��cel mai important factor in explicarea variatiilor poate fi in legatura cu deficientele de cultura a muncii in diferite regiunia��.

f. Finalizarea proiectului de reorganizare a instantelor.

Studiul in teren a fost finalizat, urmand ca CSM si MJ sa ia o decizie cu privire la reorganizarea instantelor, conditie premisa pentru finalizarea procesului de redistribuire a posturilor in sistem .

Inca din anul 2005, expertii au recomandat:

- desfiintarea a 28 de judecatorii si repartizarea jurisdictiilor acestora catre alte instante;

- fuzionarea a 12 judecatorii cu alte judecatorii mici pentru a se obtine instante de dimensiuni acceptabile (6-8 judecatori);

- fuzionarea a 14 judecatorii cu alte instante mai mari;

- reanalizarea activitatii altor 26 de judecatorii, din perspectiva indicatorilor de eficienta;

Recomandari similare s-au facut pentru reorganizarea tribunalelor si curtilor de apel.

g. Evaluarea instantelor in functie de indicatorii relevanti care exprima eficienta acestora.

In Romania nu exista indicatori de masurare a eficientei instantelor la nivel national, care sa exprime rezultate unitare si sugestive.

O concluzie cu privire la continuarea programului pilot privind volumul optim de activitate obligala evaluarea eficientei instantelor.

Exista o legatura directa intre indicatorii utilizati in cadrul celor doua proiecte, subordonata scopului programului pilot a�� cresterea calitatii actului de justitie a��.

Grupul de lucru constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii nu a evaluat raportul dintre volumul cauzelor restante, operativitatea a�� productivitatea muncii a�� calitatea hotararilor judecatoresti din perspectiva a cel putin doi indicatori: numarul hotararilor reformate si calitatea redactarii hotararilor judecatoresti, problema accentuata de experti.

h. Neestimarea efectelor prezente ale programului cu privire la durata procedurii, din perspectiva dispozitiilor art. 6 din CEDO si a obligatiilor judecatorului, stipulate in Legea 304/2004, republicata.

Ministerul Justitiei constata ca durata medie de solutionare a proceselor a fost fundamental afectata, aspect ce rezulta din compararea datelor raportate de instante.

Pentru majoritatea categoriilor de cauze durata medie de solutionare a proceselor s-a dublat in perioada de implementare a programului pilot prin aceea ca durata de timp cuprinsa intre momentul inregistrarii dosarului si primul termen de judecata pentru multe categorii de cauze, depaseste timpul propriu-zis de procesare a dosarului (etapa judecatii propriu-zise).

Grupul de lucru nu face reflectii in legatura cu acest subiect, rezumandu-se la a comunica instantelor ca a��judecatorul este responsabil de respectarea termenului rezonabil de solutionare a cauzelora�� (a se vedea Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2119/3 decembrie 2009 si adresele comunicate instantelor).

In stransa legatura cu acest aspect, Consiliul Superior al Magistraturii nu a evaluat punctele de vedere ale instantelor cu privire la nevoia de continuare a programului pilot.

Din Raportul intocmit de Consiliul Superior al Magistraturii nu rezulta cu precizia necesara:

- numarul instantelor din Romania care aplica intocmai programul pilot. Se sustine doar ca programul este de recomandare;

- numarul instantelor care nu aplica programul si justificarea acestei conduite;

- numarul instantelor care solicita continuarea programului in forma sa actuala. Ministerul Justitiei constata ca toate instantele sunt de acord cu stabilirea volumului optim de activitate, dar atunci cand sunt solicitate a se pronunta cu privire la continuarea programului pilot unele instante cer renuntarea la program iar alte instante sugereaza continuarea programului insa intr-o forma imbunatatita.

i. Formula de functionare a programului pilot:

[complexitatea obiectului principal] + [(complexitatea agregata a obiectelor secundare)*10%] + [(complexitatea obiectului principal)*(numarul partilor)*5%] + [(complexitatea obiectului principal)*(numarul volumelor)*20%]cu mentinerea procentelor pentru stadiile procedurale ale cauzei (pentru fond 100%, pentru apel 75% si pentru recurs 65% pe judecator) nu este explicata de catre grupul de lucru, din perspectiva cercetarilor stiintifice care fundamenteaza programul si al evaluarilor care au stat la baza formulei.

Mai mult, reprezentantul instantei la care s-a experimentat formula indicata a relatat in cadrul Conferintei din octombrie 2010, ca simularea efectuata de Consiliul Superior al Magistraturii continua sa arate ca efectele nocive ale programului dupa noua formula n-au fost eliminate.

Nici rezultatele acestei simulari, nici descrierea ei, nu rezulta din Raportul Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Programul pilota fost deturnat de la scopurile sale.

Din intreaga economie a Raportului final, intocmit de Grupul de lucru in luna octombrie 2010, rezulta cu certitudine ca prin derularea programului pilot se urmareste transferul responsabilitatilor in legatura cu functionarea sistemului judiciar de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justitiei, unica concluzie a raportului fiind aceea ca durata excesiva a procedurii generate de programul pilot poate fi eliminata exclusiv prin suplimentarea numarului de posturi de judecatori si grefieri si alocarea de resurse materiale suplimentare de catre Ministerul Justitiei.

Astfel, pentru prima data, in cadrul proiectului, Grupul de lucru apeleaza la a��Teoria Constrangerilora�� (Dr. Eliyahu Goldratt), construind triunghiul constrangerilor pentru toate instantele, in conditiile in care stabilirea volumului optim de activitate al judecatorului a�� ca proiect a�� nu s-a axat pe aceasta teorie, destinata, prin natura, continutul si scopul ei, exclusiv sprijinirii organizatiilor in atingerea scopurilor a�� in cadrul managementului bazat pe obiective.

De plano, teoria presupune lansarea unor proiecte de obiective de catre organizatii, ea permitand observarea periodica a raportului dintre a��cerintea�� (scopul obiectivului fixat), a��timpa�� si a��resursea�� (alocate obiectivului), in vederea atingerii obiectivului preconizat.

Stabilirea volumului optim de activitate al judecatorului nu reprezinta un a��obiectiva�� in sensul acestor termeni manageriali. Doar in limbaj comun s-ar putea sustine ca stabilirea volumului optim reprezinta un obiectiv al Consiliului Superior al Magistraturii sau al instantelor, ori un a��obiectiv individuala�� (?!) al judecatorului.

Apoi, efortul Grupului de lucru de a demonstra inexistenta unui triunghi echilateral in Romania nu este convingator, cata vreme cele trei laturi ale triunghiului 1 a�� cerinte, 2 a�� timp, 3 a�� resurse, nu sunt fixate dupa criteriile furnizate de Teoria Constrangerilor.

Din Raportul Grupului de lucru, nu rezulta modul in care s-a constituit fiecare latura a triunghiului.

Daca ar fi sa comentam acest aspect a�� la nivel general, constatam ca latura a��cerintea�� (numarul de dosare, proces echitabil) nu a fost fundamentata stiintific.

Consiliul Superior al Magistraturii nu are criterii de evaluare a eficientei instantelor la nivel national si nu a demonstrat ca a evaluat indicatorii calitativi ai instantelor si nivelul de performanta realizat de acestea, precum nici cauzele lipsei de performanta constatate in Raportul Wittrup.

Cea de-a doua latura a�� timp a�� este raportata la numarul judecatorilor si orele prestate in conditiile in care volumul de munca intre instante inregistreaza dezechilibre majore, neevaluate si nerezolvate de Consiliul Superior al Magistraturii in cadrul programului de rationalizare a instantelor conform recomandarilor expertilor (martie 2005).

Relativ la cea de-a 3-a latura a�� resurse materiale a�� Consiliul Superior al Magistraturii se rezuma la a anexa materialului intocmit, punctele de vedere ale instantelor cu privire la dimensiunea resurselor alocate in general.

Nu s-au estimat resursele necesare indeplinirii obiectivului propus, intre care cele relevante sunt cele legate de spatiile a�� sali de sedinta a�� si cele alocate judecatii propriu-zise.

Pana in prezent nu s-au evaluat costurile /dosar, costurile/instanta/dosare, motiv pentru care este imposibil de a��fixata�� aceasta latura a triunghiului.

Apoi, deplasarea responsabilitatii catre Ministerul Justitiei nu are fundamentare. De exemplu, daca ne referim la sedii a�� sali de sedinta a�� indicator relevant in legatura cu obiectivul fixat, Ministerul Justitiei informeaza ca la nivelul anului 2010 a�� 1 septembrie, executia bugetara a�� investitii a�� a fost de numai 25%.

Acest lucru arata ca nu se pune problema unei subfinantari sau nefinantari a instantelor in legatura cu spatiile destinate judecarii proceselor.

La fel, Ministerul Justitiei nu a fost sesizat in legatura cu insuficienta resurselor bugetare destinate judecarii propriu-zise a proceselor (costuri citatii, costuri personal, etc.).

Nefiind fundamentate stiintific cele trei laturi ale triunghiului, rezultatele obtinute sunt eronate si nu pot constitui baza de referinta pentru imbunatatirea programului pilot, axat structural pe alte principii si indicatori .

3. Nefundamentarea Necesarului de Resurse Umane (NRU) in sistemul judiciar, reprezinta o alta cauza care face inaplicabil proiectul pilot privind stabilirea volumului optim de activitate al judecatorului.

Consiliul Superior al Magistraturii incearca sa impuna concluzia, potrivit careia programul pilot privind stabilirea volumului optim de activitate este instrumentul pentru stabilirea NRU in sistemul judiciar, concluzie dezavuata total in cadrul managementului de resurse umane.

Terry R. Lord (specialist in sistemul judiciar) si Jesper Wittrup (specialist in administratia instantelor), in studiul privind rationalizarea instantelor din Romania (martie 2005), se ocupa de repartizarea numarului de posturi in cadrul instantelor si face trimitere la cele trei modele (altele nu au fost inventate inca!) diferite pentru evaluarea sistemului de alocare a numarului de posturi in cadrul instantelor, si anume:

a. Modelul populatiei (modelul I), care presupune compararea numarului de judecatori din cadrul fiecarei instante cu numarul de locuitori din fiecare jurisdictie;

b. Modelul incarcaturii de dosare, care presupune compararea numarului de judecatori din cadrul fiecarei instante cu numarul total de cauze care urmeaza sa fie inregistrate pe rol, care poate fi luat in considerare numai daca este raportat cu indicatorul eficienta, calculat ca un raport intre numarul de dosare solutionate si numarul de dosare primite spre solutionare (un raport iesiri:intrari);

c. Modelul DEA (Data Envelopment Analysis) a�� o tehnica de programare liniara pentru masurarea eficientei activitatii departamentelor organizationale a�� model aplicabil tribunalelor si curtilor de apel a�� care presupune cunoasterea tipurilor de cauze diferite.

Din perspectiva Modelului I, expertii afirma ca a��desi sunt dezbateri care sustin ca Romania are nevoie de mai multi judecatori, datele statistice nu sustin aceasta afirmatiea��.

Astfel, se arata ca a�� in lume sunt repartizati aproximativ 15000 locuitori / judecator. In Romania, la nivelul anului 2005 raportul este mai mic de 6000.a��

Se sustine ca, a��in comparatie cu Italia si Franta, tari ale caror sisteme judiciare sunt in multe privinte similare cu cel din Romania, aceasta are un numar relativ mare de judecatori: 5000 locuitori / judecator.a��

Evaluandu-se situatia judecatoriilor din Romania, s-a constat ca media este de 10000 locuitori / judecator, insa, la unele instante, este sub 6000, iar la altele, peste 12000 locuitori / judecator (partea de sud a tarii) a�� aspect de natura a sugera nu cresterea numarului de judecatori, ci redistribuirea acestora intre diverse jurisdictii.

Modelul II aplicat la nivelul judecatoriilor: incarcatura medie releva ca este de 400 dosare / judecator, insa unele judecatorii au o incarcare sub 250 dosare / judecator, in timp ce altele au 600 dosare / judecator.

Asadar, alocarea judecatorilor nu reflecta in mod precis numarul de cazuri alocate.

Aceleasi constatari s-au mentinut pentru tribunale si curtile de apel, cu precizarea ca la acestea s-a aplicat si Modelul III (DEA).

Acest ultim model nu ia in considerare doar numarul total de cauze, ci si diferitele tipuri de cauze, reprezentand un criteriu de stabilire reala a volumului de munca (care nu se confunda cu numarul de dosare) cu expresie directaasupra nivelului de complexitate al cauzelor.

Utilizarea acestui model implica a lua in considerare ca un scor DEA mai mic de 100, indica faptul ca instanta este mai putin eficienta in comparatie cu altele (de exemplu, are prea multi judecatori), in timp ce un scor DEA mai mare de 100 (supraeficienta) arata ca numarul de judecatori ar putea fi crescut fara a face instanta mai putin eficienta.

Evaluarea tribunalelor din Romania, prin acest model, arata ca un numar de 177 judecatori (13% din numarul total al judecatorilor de la tribunale - 2005) ar trebui mutati la alte tribunale, 84 dintre ei ar trebui mutati in jurisdictia altor curti de apel.

Rezultatele evaluarii prin intermediul celor 3 modele trebuie sa poata fi corelate, adica sa fie compatibile din perspectiva scopului / rolului comun al acestor modele.

Expertii au constatat insa ca, in Romania, comparatia rezultatelor obtinute in urma aplicarii celor 3 modele sunt conflictuale, contradictorii, aspect ce se poate explica prin diferentele in functie de instante/ zone geografice in ceea ce priveste cultura muncii, aspect neevaluat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Un criteriu utilizat de experti, care a condus la concluzia mentionata, a fost cel al evaluarii dosarelor restante in corelatie cu cele 3 modele.

Astfel, s-a stabilit ca a��nu exista nicio corelatie intre dosarele restante si numarul de locuitori / judecator din cadrul tribunalelor, caci rezultatul evaluarii a aratat ca: un volum ridicat de dosare nu conduce la un numar de dosare restante foarte marea�� a��

Apoi, s-a constatat ca media dosarelor restante la tribunale este diferita in jurisdictia diferitelor curti de apel a�� motiv pentru care expertii au concluzionat ca cel mai important factor in explicarea variatiilor numarului de dosare restante este in legatura cu modelele traditionale de lucru existente in diferite regiuni .

Acest subiect nu a fost analizat de Consiliul Superior al Magistraturii si el implica evaluarea eficientei instantelor, prin utilizarea indicatorilor de calitate .

Rapoartele transmise de instante, atasate Raportului Grupului de lucru din octombrie 2010 nu sunt edificatoare in acest sens, caci NU rezulta ca in urma derularii proiectului pilot a scazut stocul de dosare, s-a imbunatatit operativitatea sau a crescut calitatea redactarii hotararilor, ori a scazut numarul hotararilor reformate in caile de atac sau volumul cauzelor restante.

Concluzia expertilor este in mod neechivoc exprimata: a��in ultimii 10-15 ani a crescut numarul de judecatori, Romania avand acum un numar relativ mare de judecatori in comparatie cu alte tari cu sisteme judiciare similare, avandu-se in vedere si marimea populatiei.

Prioritatea ar trebui sa fie mai degraba orientata inspre cresterea eficientei, specializarii judecatorilor, redistribuirea posturilor in sistem, asigurarea spatiilor de judecata etc., decat cresterea numarului de judecatoria��, caci repartizarea judecatorilor si a personalului pe instante nu este proportionala cu volumul de munca a unei anumite instante, neexistand un mecanism flexibil pentru redistribuirea cauzelor de la instantele supraaglomerate la cele mai putin aglomerate etc., sugerandu-se masuri de reorganizare a instantelor pertinente, precum si solutii realiste vizand delegarea, detasarea, transferul personalului, recrutarea personalului in functie de nevoile de redistribuire a posturilor (in functie de volumul de munca), iar nu in functie de posturile vacante in sistem potrivit schemelor de personal existente, care nu corespund nevoilor sistemului judiciar.

Acestea sunt motivele pentru care Ministerul Justitiei considera absolut necesara stabilirea indicatorilor recomandati pentru rationalizarea activitatii instantelor din Romania.


4. Insistenta in derularea programului - pilot reprezinta un motiv de neinteles, in conditiile in care, la nivelul Ministerului Justitiei, in cadrul Proiectului ,,ReformaSistemului Judiciara��, finantatde Banca Mondiala, prin Acordul de Imprumut nr. 4811-RO, este in curs de derulare sub-proiectul privind dezvoltarea unui plan pentru optimizarea capacitatii administrative si judiciare a activitatii in cadrul instantelor a�� dezvoltarea de standarde.

Astfel, inca din 10.03.2006 (data de semnare a Protocolului MJ-CSM privind implementarea proiectului ,,Reforma Sistemului Judiciara��) acest sub-proiect face parte din activitatile negociate si asumate de CSM in cadrul Acordului de Imprumut 4811-RO, bugetul estimativ destinat proiectului fiind de 900.000 euro, iar durata de implementare a�� 9 luni.

Intre obiectivele principale ale contractului sunt: stabilirea gradului de complexitate a cauzelor si a volumului optim de activitate la instante, managementul si administrarea resurselor, etc.

In plus, semnarea contractului pana la 1 aprilie 2011 este una din conditionalitatile asumate de CSM si MJ in cadrul amendamentului la Acordul de imprumut cu Banca Mondiala, iar neindeplinirea acesteia in termen conduce la pierderea sumei de 900.000 euro din totalul imprumutului de 110 milioane euro.

Iata cateva motive care indreptatesc MJ sa solicite CSM informatii in legatura cu criteriile care au stat la baza formarii Grupului de Lucru privind stabilirea volumului optim de activitate la instantele judecatoresti, din perspectiva criteriilor recomandate, precum:

- grupul de lucru sa fie format numai din judecatori;

- sa fie respectati de colegi;

- sa aiba experienta consistenta in instrumentarea dosarelor;

- sa fie reprezentativ pentru toate nivelurile de jurisdictie;

- sa aiba reprezentativitate geografica specifica.


NOTA

Ministerul Justitiei isi asuma urmatoarele responsabilitati:

1. Evaluarea dimensiunii resurselor umane alocate instantelor din perspectiva cererilor acestora, transmise Consiliului Superior al Magistraturii, atasate Raportului Grupului de lucru;

2. Initierea proiectului de lege de modificare a Legii nr. 304/2004, ca urmare a evaluarii rezultatelor studiului privind reorganizarea instantelor/parchetelor, efectuat in cooperare cu CSM.

3. Evaluarea ratei de executie bugetara a�� investitii - si identificarea cauzelor relevante care afecteaza absorbtia fondurilor;

4. Implementarea de indata a sistemului ECRIS IV a�� statistica judiciara a�� termen 20.XI.2010.

Initierea demersurilor pentru activarea dispozitiilor art. 132 din Legea nr. 304/2004 privind volumul de activitate al instantelor.

Citeşte mai multe despre:    Ministerul Justitiei    Mica reforma in justitie    Codul de procedura civila    Codul de procedura penala    Codul Familiei    Legea 202/2010    Legea micii reforme in justitie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Sumele alocate de MJ in anul 2020 pentru plata onorariilor pentru asistenta judiciara
23 Jan 2020 | 866

De �Ziua portilor deschise� Ministerul Justitiei va fi �condus� de elevi
25 Oct 2019 | 1545

De �Ziua portilor deschise� Ministerul Justitiei va fi �condus� de elevi
25 Oct 2019 | 1201

Ministerul Justitiei finanteaza dotarea instantelor cu echipamente informatice in valoare de peste 46 milioane de lei
15 Oct 2019 | 1071

La sediul Ministerului Justitiei, a avut loc o noua reuniune a Consiliului de Management Strategic
17 Sep 2019 | 1130

Se infiinteaza Sistemul Informatic National pentru Adoptie
17 Sep 2019 | 1283



Articole Juridice

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Constituirea unei fundatii. Patrimoniu si documente necesare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Hotararea CEDO in cauza Michnea impotriva Romaniei. Respectarea vietii de familie
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Conflict negativ de competenta. Pluralitate de debitori. Instanta de executare competenta
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 816/2020, Sedinta publica din data de 1 aprilie 2020

Conditiile de exercitare a actiunii directe in contencios administrativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 1792/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964