Adesea, chiar fara sa observam, ne afecteaza viata cotidiana: ele protejeaza tehnologia pe care o utilizam (automobilele, telefoanele mobile, trenurile), alimentele pe care le consumam, muzica pe care o ascultam sau filmele pe care le vedem. In ultimii ani, insa, schimbarile tehnologice si, in special, importanta tot mai mare a activitatilor online au schimbat complet lumea in care functioneaza drepturile de proprietate intelectuala. In combinatia actuala, normele europene si cele nationale nu mai sunt adaptate si trebuie modernizate. Acesta este motivul pentru care Comisia a adoptat o strategie cuprinzatoare prin care sa restructureze cadrul legal de functionare a DPI. Obiectivul nostru este de a permite inventatorilor, creatorilor, utilizatorilor si consumatorilor sa se adapteze la noile conditii si sa profite de noi posibilitati de afaceri. Noile norme vor institui echilibrul corect intre promovarea creatiei si a inovarii, pe de o parte asigurand recompensarea si investitiile necesare pentru creatori si, pe de alta parte, promovand cel mai larg acces posibil la bunurile si serviciile protejate de DPI. Asigurarea acestui echilibru corect va aduce schimbari reale pentru intreprinderi (de la artistul care lucreaza singur la marile companii farmaceutice) prin incurajarea investitiilor in inovare. Acest aspect va produce beneficii pentru cresterea si competitivitatea din UE, create prin intermediul pietei unice. Consumatorii vor cunoaste avantajele unui acces mai larg si mai usor la informatii si la continutul cultural, de exemplu la muzica online. Strategia abordeaza numeroase aspecte pentru a garanta acoperirea DPI intra��un mod exhaustiv - de la brevetul necesar unei intreprinderi pentru a proteja o inventie la combaterea folosirii abuzive a inventiilor prin intermediul unei propuneri adoptate tot astazi care va inaspri masurile luate in cazuri de contrafacere si piraterie. Printre primele rezultate ale acestei strategii globale privind DPI se numara propunerile adoptate astazi, una dintre ele vizand un sistem de acordare mai usoara a licentelor pentru asa-numitele ``opere orfane``, care va permite multor opere culturale sa fie accesibile online, iar alta fiind o propunere pentru un nou regulament vizand inasprirea masurilor vamale de combatere a comertului cu produse care incalca DPI.
``Asigurarea nivelului adecvat de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul pietei unice este esentiala pentru economia Europei. Progresul depinde de ideile noi, de cunostintele noi``, a declarat comisarul pentru piata interna Michel Barnier. ``Daca drepturile nu sunt protejate, nu se va investi in inovare. Pe de alta parte, consumatorii si utilizatorii trebuie sa aiba acces la continutul cultural, de exemplu la muzica online, pentru ca noile modele de afaceri si diversitatea culturala sa prospere. Scopul nostru, astazi, este de a stabili un echilibru corect intre aceste doua obiective legate de DPI in ansamblu si de a face din cadrul legislativ european in materie de proprietate intelectuala un factor favorizant pentru companii si cetateni si un cadru potrivit pentru lumea online si pentru competitia mondiala de idei.``
Algirdas Semeta, comisarul responsabil cu uniunea vamala, a spus: ``Vamile sunt plasate in mod ideal la frontiere pentru a proteja cetatenii si intreprinderile legale, iar contributia lor este extrem de importanta pentru combaterea contrafacerii si a pirateriei``. El a adaugat: ``Sunt convins ca un sistem solid al drepturilor de proprietate intelectuala este crucial pentru intreaga economie a UE. Datorita propunerii de astazi, vamile vor putea sa ofere o mai buna protejare a DPI si sa combata mai bine comertul cu produse care incalca DPI.``
Strategia privind DPI prezinta o serie de masuri politice cheie, pe termen scurt si pe termen lung, in diverse domenii care includ:
Brevetele: Comisia a prezentat deja propuneri, in luna aprilie, pentru protectia unitara a brevetelor in cadrul cooperarii consolidate (a se vedea IP/11/470). Intre timp, se va lucra in continuare la propuneri referitoare la crearea unui tribunal unificat si specializat in materie de brevete pentru brevetele europene clasice si pentru cele viitoare, cu efect unitar. Acest lucru ar reduce foarte mult costurile aferente litigiilor si timpul afectat solutionarii litigiilor legate de brevete si va spori securitatea juridica pentru intreprinderi.
Marcile: Cu toate ca inregistrarea marcilor comerciale in UE a fost armonizata in statele membre de aproape 20 de ani, iar marca comunitara a fost stabilita in urma cu 15 ani, este din ce in ce mai multa nevoie de sisteme de inregistrare mai rationalizate, mai eficace si mai coerente. Comisia intentioneaza sa prezinte, in 2011, propuneri de modernizare a sistemului marcilor la nivel UE si national si de adaptare a acestuia la era internetului.
Indicatii geografice (IG): IG consolideaza legatura dintre calitatea unui produs si originea sa geografica. Cu toate acestea, nu exista in prezent niciun sistem disponibil la nivel UE pentru protejarea produselor de alta natura decat cele agricole, precum marmura de Carrara sau cutitele Solingen, fapt care favorizeaza existenta unor conditii concurentiale neechitabile in cadrul pietei unice. De aceea, Comisia va efectua o analiza aprofundata a cadrului legal existent in statele membre, precum si a impactului economic pe care l-ar putea avea protectia IG ale produselor de alta natura decat cele agricole in 2011 si 2012. In functie de rezultatul evaluarii impactului, acestea ar putea fi urmate de propuneri legislative.
Acordarea de licente multiteritoriale pentru drepturi de autor: Desi domeniul de aplicare material al drepturilor de autor a fost in mare parte armonizat, drepturile se acorda inca in regim national. In perspectiva pietei unice digitale, rationalizarea acordarii de licente pentru drepturi de autor si a distribuirii veniturilor este una dintre provocarile majore care trebuie abordate. In cea de-a doua jumatate a anului 2011, Comisia va prezenta o propunere de creare a unui cadru legal pentru gestionarea colectiva multiteritoriala eficienta a drepturilor de autor, in special in domeniul muzicii. Propunerea va institui totodata norme comune privind guvernanta transparenta si o distribuire transparenta a veniturilor. In a doua jumatate a anului 2011, Comisia va initia si o consultare pe diverse teme legate de distribuirea online a operelor audiovizuale.
Bibliotecile digitale: Crearea bibliotecilor digitale europene care sa conserve si sa raspandeasca bogatul patrimoniu cultural si intelectual al Europei este un factor cheie in dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere. Pentru a facilita atingerea acestui scop, Comisia prezinta si o propunere legislativa care va permite digitizarea si punerea la dispozitia tuturor online a asa-numitelor ``opere orfane`` (opere precum cartile sau articole din ziare ori reviste inca protejate de drepturi de autor, insa ale caror detinatori de drepturi sunt necunoscuti sau nu pot fi localizati pentru a se obtine permisiunea de difuzare ) - a se vedea MEMO/11/333. Totodata, Comisia asteapta cu interes incheierea unui memorandum de intelegere intre biblioteci, editori, autori si organismele de gestiune colectiva in scopul de a facilita gasirea unor solutii pentru acordarea de licente pentru digitizare si de a pune la dispozitia publicului cartile in afara circuitului comercial.
Incalcarile DPI: Contrafacerea si pirateria reprezinta pentru economie o amenintare care ia amploare. Intre 2005 si 2009, numarul cazurilor inregistrate la granitele UE de produse suspectate a fi incalcat DPI a crescut de la 26704 la 43572. In acelasi timp, industria creativa estimeaza ca pirateria a adus industriei europene a filmului, muzicii, televiziunii si sectorului de software un prejudiciu de 10miliarde de euro si peste 185000 de locuri de munca numai in 2008. Comisia este decisa sa isi intensifice eforturile in acest domeniu . In primul rand, Comisia a prezentat astazi un regulament destinat sa consolideze Observatorul european al contrafacerii si pirateriei, lansat de Comisie in 2009, incredintand sarcinile acestuia Oficiului pentru armonizare in cadrul pietei interne (OAPI). Acesta va permite observatorului sa profite de cunostintele de specialitate in materie de proprietate intelectuala ale OAPI si de experienta acumulata in ceea ce priveste marcile, desenele si modelele). Regulamentul este transmis in prezent spre examinare Parlamentului European si Consiliului. In al doilea rand, in primavara lui 2012, Comisia va propune revizuirea Directivei privind respectarea DPI (a se consulta IP/04/540). Directiva prevede masuri de drept civil care sa permita detinatorilor de drepturi sa impuna respectarea drepturilor de proprietate intelectuala de care beneficiaza, insa trebuie adaptata, mai ales pentru a putea face fata provocarilor pe care le prezinta mediul digital.
Asigurarea, de catre autoritatile vamale, a respectarii DPI: Vamile supravegheaza toate schimburile comerciale de la granitele exterioare ale UE, efectuand controale cu mai multe scopuri si jucand un rol esential in combaterea comertului cu produse care incalca DPI. Numai in 2009, autoritatile vamale cu interceptat peste 40 000 de livrari suspecte, cuprinzand 118 milioane de articole. Deoarece majoritatea articolelor interceptate sunt contrafacute sau piratate, vamile se bucura de o localizare unica la frontiere care le permite sa asigure respectarea unei largi game de drepturi de proprietate intelectuala. Ca parte din strategia globala vizand DPI adoptata astazi, Comisia propune si un nou regulament vamal cu scopul de a consolida cadrul legal al interventiilor autoritatilor vamale. Propunerea vizeaza si abordarea problemei ridicate de comertul cu pachete de mici dimensiuni continand articole contrafacute, trimise prin posta, intrucat majoritatea covarsitoare a acestor produse rezulta din vanzari pe internet.
DPI constituie un element fundamental al economiei UE si un factor motor al cresterii sale viitoare. In 2009, valoarea primelor 10 marci din tarile UE a ajuns la aproape 9% din PIB, in medie. Industriile creative bazate pe copyright, cum sunt sectorul de software, cel al editarii cartilor si a ziarelor, industria filmului si a muzicii, au contribuit in proportie de 3,3% la PIB-ul UE in 2006 si se constituie in aproximativ 1,4 milioane de IMM-uri, reprezentand 8,5 milioane de locuri de munca . Ocuparea locurilor de munca in cadrul sectoarelor ``economiei bazate pe cunoastere`` a crescut cu 24% intre 1996 si 2006 fata de 6% in cazul altor sectoare .
CJUE impune sanctiuni financiare Romaniei pentru ca nu a inchis depozite de deseuri neautorizate 15 Dec 2023 | 717
Comisia Europeana: Liniile Directoare privind lucratorii sezonieri in contextul pandemiei COVID-19 23 Jul 2020 | 1489
Consiliul Concurentei: Companiile pot actiona coordonat astfel incat sa evite deficitul de produse esentiale 23 Mar 2020 | 1184
Romania va avea cel putin un hub de inovare digitala cu grad ridicat de specializare in inteligenta artificiala 20 Feb 2020 | 1091
CE lanseaza o noua cerere de candidaturi pentru permisele de calatorie DiscoverEU 25 Nov 2019 | 1634
MFP a publicat, spre dezbatere publica, un proiect de lege pentru modificarea Legii 132/2017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto 23 Sep 2019 | 1602
Poate un cetatean Non-UE, care lucreaza in Romania, sa fie detasat intr-un alt stat UE? Sursa: EuroAvocatura.ro
Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Un medicament care se elibereaza fara prescriptie medicala intr-un stat membru nu poate fi comercializat in alt stat membru decat daca acesta din urma a autorizat la randul sau introducerea sa pe piata Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
Ce sunt locurile de munca ecologice? Sursa: EuroAvocatura.ro
Contract de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apa si canalizare incheiat intre o asociatie intercomunitara de dezvoltare a serviciilor publice de apa-canal si un operator. Aderarea unei unitati administrativ teritoriale la asociatie. Aplicarea dispozitiilor legale privind stabilirea redeventei Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 626/30.07.2020
Fonduri europene. Evaluarea gresita a proiectului de catre autoritatea de finantare. Stabilirea unor limite de cheltuieli cu depasirea plafoanelor maximale stabilite in Ghidul solicitantului Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 5636 din 30 octombrie 2020
Discriminare directa sau tratament diferentiat, justificat si rezonabil Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Sentinta civila nr. 39 din data de 17.01.2020
Perioada petrecuta in consemn la dispozitia si la sediul angajatorului. Timp de lucru Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2777 din data de 23.11.2019