Titlul preliminar. Despre legea civila
Capitolul III. Interpretarea si efectele legii civile
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Drepturi subiective consacrate prin normele dreptului civil.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Care nu este solvabil, care nu-si poate plati datoriile, care se afla in situatia de insolvabilitate.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este una din trasaturile esentiale ale infractiunii ce priveste latura subiectiva a infractiunii ce consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Art. 9. Interpretarea legii. (1) Cel care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea ei oficiala.
(2) Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor.
(3) Interpretarea legii de catre instanta se face numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus judecatii.
Art. 10. Interzicerea analogiei. Legile care deroga de la o dispozitie generala, care restrang exercitiul unor drepturi civile sau care prevad sanctiuni civile se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevazute de lege .
Art. 11. Respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri. Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri.
Art. 12. Libertatea de a dispune. (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, daca legea nu prevede in mod expres altfel.
(2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, daca este insolvabil.
Art. 13. Renuntarea la drept . Renuntarea la un drept nu se prezuma.
Art. 14. Buna-credinta. (1) Orice persoana fizica sau persoana juridica trebuie sa isi exercite drepturile si sa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.
(2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.
Art. 15. Abuzul de drept . Niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.
Art. 16. Vinovatia. (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, persoana raspunde numai pentru faptele sale savarsite cu intentie sau din culpa.
(2) Fapta este savarsita cu intentie cand autorul prevede rezultatul faptei sale si fie urmareste producerea lui prin intermediul faptei, fie, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii acestui rezultat.
(3) Fapta este savarsita din culpa cand autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu il accepta, socotind fara temei ca nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, desi trebuia sa il prevada. Culpa este grava atunci cand autorul a actionat cu o neglijenta sau imprudenta pe care nici persoana cea mai lipsita de dibacie nu ar fi manifestat-o fata de propriile interese.
(4) Atunci cand legea conditioneaza efectele juridice ale unei fapte de savarsirea sa din culpa, conditia este indeplinita si daca fapta a fost savarsita cu intentie.
Art. 17. Eroarea comuna si invincibila. (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el insusi.
(2) Cu toate acestea, cand cineva, impartasind o credinta comuna si invincibila, a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate juridica, instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurari, va putea hotari ca actul incheiat in aceasta stare va produce, fata de cel aflat in eroare, aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu.
(3) Eroarea comuna si invincibila nu se prezuma.
(4) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile in materie de carte funciara si nici in alte materii in care legea reglementeaza un sistem de publicitate.
Note si Comentarii!
Articol actualizat prin Legea 71/2011
Interesant
