Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Regimul juridic este reglementat in textul articolelor 1538-1543 (cartea V, titlul V, capitolul IV, sectiunea a IV-a din noul Cod civil), referiri la aceasta
institutie regasindu-se si in cuprinsul altor articole: art. 1757 al. 2, art. 267 etc.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Notiune
Clauza penala este acea prevedere contractuala prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in caz ca nu va executa obligatia principala pe care si-a asumat-o. Asadar, prin clauza contractuala partile determina anticipat echivalentul prejudiciului pe care l-ar suferi creditorul ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
Caracteristici
Clauza penala are caracter accesoriu, dat fiind ca existenta ei este justificata de existenta unei obligatii principale. Ca urmare, nulitatea obligatiei principale o atrage pe aceea a clauzei penale, dar nu si invers. Clauza penala intervine ca sanctiune pentru neexecutarea obligatiei principale, pentru executarea ei cu intarziere sau necorespunzatoare.
Creditorul nu poate cere atat executarea in natura a obligatiei principale, cat si plata penalitatii, afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In acest din urma caz, creditorul poate cere atat executarea obligatiei principale, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta, fara rezerve, executarea obligatiei.
Elemente de noutate
Regimul juridic al clauzei penale nu a suferit modificari importante, unele dintre elementele de noutate reprezentand solutii consacrate anterior pe cale doctrinara si jurisprudentiala. Astfel, nu au intervenit schimbari esentiale cu privire la natura juridica (modalitate de evaluare a prejudiciului suferit) si caracterul accesoriu al clauzei penale, dar cu titlu de noutate se prevad acum urmatoarele aspecte:
- a fost reglementata in mod expres prezumtia existentei prejudiciului, creditorul putand cere executarea clauzei penale fara a fi tinut sa dovedeasca vreun prejudiciu;
- a fost prevazut dreptul instantei de a reduce cuantumul penalitatii in cazul in care este vadit excesiva fata de prejudiciul previzibil cauzat creditorului; totusi, chiar si in acest caz rolul sanctionator al clauzei penale este pastrat, legiuitorul impunand ca, si in cazul in care instanta reduce cuantumul prestatiei care constituie clauza penala, penalitatea astfel redusa trebuie sa ramana superioara obligatiei principale.
- penalitatea nu poate fi ceruta atunci cand executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.
Interesant
