Motoarele de cautare nu sunt raspunzatoare pentru protectia datelor cu caracter personal indexate

La inceputul anului 1998, un ziar cu difuzare larga in Spania a publicat in editia sa tiparita doua anunturi cu privire la o licitatie de imobile asociata unei proceduri de executare silita avand legatura cu o datorie la asigurarile sociale. O persoana era mentionata drept proprietar al acelor imobile. Ulterior, editorul a publicat online o versiune electronica a ziarului mentionat.

In noiembrie 2009, persoana mentionata l-a contactat pe editorul ziarului afirmand ca, la introducerea numelor si a prenumelui sau in motorul de cautare Google, apare trimiterea la paginile cotidianului care contin anunturile respective. Aceasta sustinea ca procedura de executare silita fusese complet solutionata de mai multi ani si era lipsita de relevanta in prezent. Editorul a raspuns ca nu putea proceda la stergerea datelor sale, intrucat publicarea se realizase la cererea Ministerului Muncii si Afacerilor Sociale din Spania.

In februarie 2010, persoana respectiva a contactat Google Spania si a solicitat ca la introducerea numelor si a prenumelui sau in motorul de cautare Google linkurile catre ziarul respectiv sa nu mai apara in rezultatele cautarii. Google Spania a transmis solicitarea catre Google Inc., cu sediul social in California, Statele Unite, considerand ca aceasta din urma era societatea care furniza serviciul de cautare pe internet.

Ulterior, persoana mentionata a formulat o reclamatie la Agencia EspaAA�ola de Proteccion de Datos (Agentia spaniola pentru protectia datelor, denumita in continuare ``AEPD``) impotriva editorului si Google. Directorul AEPD a pronuntat la 30 iulie 2010 o decizie prin care a admis reclamatia formulata impotriva Google Spania si Google Inc., pe care le-a obligat sa adopte masurile necesare pentru a scoate datele din indexul lor si pentru a face imposibil accesul ulterior la aceste date . Reclamatia formulata impotriva editorului a fost insa respinsa deoarece publicarea datelor in presa fusese justificata din punct de vedere juridic. Google Spania si Google Inc. au formulat doua actiuni la Audiencia Nacional (Inalta Curte de Justitie, Spania), prin care au solicitat anularea deciziei AEPD. In acest context, instanta spaniola a adresat Curtii mai multe intrebari preliminare.

In concluziile prezentate avocatul general Niilo JAA�AA�skinen analizeaza, mai intai, problema domeniului de aplicare teritorial al legislatiei nationale privind protectia datelor1. Elementul principal care determina aplicabilitatea teritoriala a legislatiei nationale in materie de protectie a datelor este prelucrarea datelor cu caracter personal efectuata in contextul activitatilor unui sediu al operatorului2 aflat pe teritoriul statului membru. Cu toate acestea, Google sustine ca nu se desfasoara in Spania nicio activitate de prelucrare a datelor cu caracter personal legata de motorul sau de cautare. Google Spania actioneaza doar in calitate de reprezentant comercial al Google pentru functii de publicitate. In aceasta calitate, Google Spania a preluat responsabilitatea prelucrarii datelor cu caracter personal legate de clientii spanioli care publica anunturi.

Avocatul general considera ca aceasta problema ar trebui abordata tinand seama de modelul comercial al furnizorilor de servicii de motor de cautare pe internet. Acesta se bazeaza in mod normal pe publicitatea pe baza de cuvinte cheie, care reprezinta sursa de venit si ratiunea economica pentru punerea la dispozitie fara nicio remuneratie a unui instrument de localizare a informatiilor. Entitatea responsabila de publicitatea bazata pe cuvinte cheie este legata de motorul de cautare pe internet. Aceasta entitate trebuie sa fie prezenta pe pietele nationale de publicitate si acesta este motivul pentru care Google a infiintat filiale in multe state membre. Prin urmare, in opinia sa, trebuie sa se considere ca un sediu prelucreaza date cu caracter personal daca este legat de un serviciu care este implicat in vanzarea de anunturi publicitare adresate populatiei din statul membru respectiv, chiar daca operatiunile tehnice de prelucrare a datelor sunt realizate in alte state membre sau in tari terte. Din aceste motive, avocatul general Niilo JAA�AA�skinen propune Curtii sa declare ca prelucrarea datelor cu caracter personal se desfasoara in contextul activitatilor unui sediu al operatorului si, in consecinta, ca legislatia nationala privind protectia datelor se aplica furnizorului de motor de cautare atunci cand infiinteaza intr-un stat membru un birou sau o filiala, care este destinata promovarii si vanzarii spatiului publicitar de pe pagina motorului de cautare si a carei activitate este orientata catre locuitorii acelui stat .

In al doilea rand, in ceea ce priveste pozitia juridica a Google ca furnizor de motor de cautare pe internet, avocatul general aminteste ca, in 1995, cand directiva a fost adoptata, internetul si motoarele de cautare erau fenomene noi, iar evolutia lor actuala nu a fost prevazuta de legiuitorul comunitar. El considera ca Google nu poate fi considerat, in general, ``operator``3 al datelor cu caracter personal afisate pe paginile web pe care le proceseaza, operator care, potrivit dispozitiilor directivei, este raspunzator pentru conformitatea lor cu normele privind protectia datelor. Astfel, furnizarea unui instrument de localizare a informatiilor nu presupune niciun control asupra continuturilor incluse pe paginile web ale tertilor. Aceasta nici macar nu permite furnizorului de servicii de motor de cautare pe internet sa faca deosebire intre datele cu caracter personal, in sensul directivei, care au legatura cu o persoana fizica identificabila si in viata, si alte date . In opinia sa, furnizorul de servicii de motor de cautare pe internet nu poate indeplini nici in drept, nici in fapt, obligatiile operatorului prevazute de directiva in ceea ce priveste datele cu caracter personal de pe paginile web sursa gazduite pe servere ale tertilor.

Prin urmare, o autoritate nationala pentru protectia datelor nu poate solicita unui furnizor de servicii de motor de cautare sa retraga o informatie din indexul sau, cu exceptia cazurilor in care acest prestator de servicii nu a respectat codurile de excludere4 sau nu a respectat solicitarea site-ului web cu privire la actualizarea memoriei cache. Acest scenariu nu pare relevant in prezenta cauza. O eventuala ``procedura de notificare si de retragere`` privind linkurile catre paginile web sursa cu continuturi nelegale sau inadecvate tine de raspunderea civila reglementata de dreptul national si intemeiata pe alte motive decat protectia datelor cu caracter personal

In al treilea rand, directiva nu stabileste un ``drept general de a fi uitat``. In consecinta, un asemenea drept nu poate fi invocat impotriva unui furnizor de servicii de motor de cautare in temeiul directivei, nici macar in cazul in care aceasta este interpretata in conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene5.

Drepturile de rectificare, de stergere si de blocare a datelor prevazute in directiva privesc datele a caror prelucrare nu respecta dispozitiile directivei, in special datorita caracterului incomplet sau inexact a datelor. Nu aceasta pare sa fie situatia in prezenta cauza.

De asemenea, directiva recunoaste oricarei persoane dreptul de a se opune in orice moment, din considerente intemeiate si legitime legate de situatia sa particulara, prelucrarii datelor care o privesc, exceptand cazul cand dreptul intern prevede altfel. Cu toate acestea, avocatul general considera ca o preferinta de ordin subiectiv nu reprezinta, in sine, un considerent intemeiat si legitim, astfel ca directiva nu recunoaste unei persoane dreptul de a restrictiona sau de a pune capat difuzarii datelor cu caracter personal pe care le considera prejudiciabile sau contrare intereselor sale.

Este posibil ca raspunderea subsidiara a furnizorilor de servicii de motor de cautare pe internet prevazuta de legislatia nationala sa determine obligatii care pot implica blocarea accesului catre site-uri web ale tertilor care includ continuturi nelegale, precum paginile web care incalca drepturile de proprietate intelectuala sau care afiseaza informatii calomnioase sau cu continut infractional. In schimb, a solicita furnizorilor de servicii de motor de cautare pe internet sa stearga informatii legitime si legale care fac parte din sfera publica ar determina o atingere a libertatii de exprimare a editorului paginii web. In opinia avocatului general, aceasta ar reprezenta o cenzurare a continutului publicat realizata de o persoana privata.