Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Abuzurile savarsite in domeniul retrocedarii padurilor

Abuzurile savarsite in domeniul retrocedarii padurilor

  Publicat: 19 Jan 2015       4617 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Evolutia retrocedarilor de paduri din fondul forestier al statului roman constituie inca o problema delicata, atat pentru autoritatile romane cat si pentru populatie.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Totalitatea actionarilor existenti intr-o societate pe actiuni
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

Acest lucru s-a datorat, in special, intereselor financiare ale oamenilor politici si, deopotriva, ale marilor investitori din Romania si din strainatate.


Desi cadrul legal pentru retrocedarea terenurilor preluate in mod abuziv in perioada 1945-1989 din fondul forestier al statului a aparut inca din anul 1991, prin legea fondului funciar, completandu-se cu Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, modificata prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, acest proces este inca in plina desfasurare, miza fiind din ce in ce mai ridicata.


Elaborarea treptata a legilor mentionate a favorizat prelungirea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier pana in prezent. De la bun inceput acestea au fost confuze, afectand intr-o maniera consistenta stabilitatea fondului forestier national.


Profitand de slabiciunile legislative existente, numeroase persoane fizice, entitati sau/si forme asociative au speculat momentul si au reusit sa induca in eroare atat institutiile cu atributii in reconstituirea dreptului de proprietate, cat si instantele de judecata .


Dreptul de proprietate publica a statului asupra padurilor s-a diminuat in mod substantial prin constituiri de drepturi de proprietate in mod abuziv, datorandu-se, in principal, si indiferentei si pasivitatii autoritatilor care aveau atributii in acest sens.


Datorita faptului ca, prin acest proces de restituiri abuzive, nu s-a urmarit decat interesul strict financiar, acela de a valorifica drepturi litigioase asupra terenurilor din fondul forestier, a fost neglijata in totalitate protectia mediului, biodiversitatea.


In raportul intocmit de Curtea de Conturi a Romaniei, aferent perioadei 1990 - 2012, s-a constatat ca la data de 31.12.1990 suprafata fondului forestier a Romaniei era de 6.367.660 ha, din care suprafata padurilor 6.248.990 ha. La sfarsitul anului 2010 suprafata fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care in proprietatea publica 4.363.000 ha si in proprietatea privata 2.152.173 ha.


Printre cauzele care au condus la reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafete foarte extinse din fondul forestier al statului se enumera depunerea, in mod abuziv, a cererilor de catre persoane sau entitati fara a detine calitatea necesara pentru a pretinde asemenea drepturi (persoane fara vocatie succesorala, reprezentanti nelegali/contestati ai unor forme asociative de proprietate, societati comerciale, imputerniciti prin procuri a caror autenticitate nu poate fi verificata etc.)


Abuzurile constau in faptul ca aceste categorii de ``titulari`` doresc retrocedarea unor suprafete mult mai mari decat cele detinute, in mod real, in anul 1948 de catre autorii deposedati, a unor suprafete de teren expropriate de stat prin legile de reforma agrara sau pentru care acesta a platit cu titlu de despagubiri sume uriase in raport cu valoarea reala a terenurilor expropriate. De asemenea, s-au formulat cereri abuzive de retrocedare a:


- terenurilor forestiere care constituiau active ale unor societati comerciale (multe din acestea cu actionariat strain) fara ca legile de fond funciar sa se refere la astfel de retrocedari;


- a padurilor proprietate publica administrate de fundatii de drept public;


- suprafetelor de padure detinute de formele asociative de proprietate inainte de 1948, desi nu toti fostii coproprietari au avut mostenitori si nu toti mostenitorii au depus cereri sau erau indreptatiti de lege sa depuna cereri;


- suprafetelor de terenuri cu vegetatie forestiera care faceau parte din rezervatii natural constituite;


- terenuri forestiere, pasuni impadurite si fanete care nu au fost niciodata ale statului dar care se solicita a fi reconstituite din proprietatea publica a statului etc.


Retrocedarile abuzive de terenuri din fondul ferestier proprietate publica s-au realizat si datorita lipsei unei proceduri stricte sub aspectul dovedirii drepturilor solicitate a fi retrocedate. Comisiile locale de fond funciar, comisiile judetene, precum si instantele de judecata au incuviintat unele cereri de retrocedare a padurilor fara a fi sustinute de documente din care sa rezulte drepturi de proprietate, propunandu-se proba cu martori si expertize extrajudiciare. Totodata, ca mijloace de proba, s-au retinut si unele inscrisuri care nu constituiau titluri de proprietate (carti funciare, documente eliberate de arhivele statului in care, de foarte multe ori, informatiile erau extrem de relative sau chiar eronate), documente vechi a caror relevanta este mai mult decat discutabila deoarece proprietatile, in majoritatea cazurilor, au suferit modificari semnificative (exproprieri, vanzari facute de proprietari, partaje), astfel incat la nivelul anului 1948 suprafetele de padure detinute de autorii deposedati erau mult mai mici sau nu mai existau deloc.


Curtea de Conturi arata in raportul intocmit ca, pana la sfarsitul anului 2010, s-au validat reconstituiri de drepturi de proprietate pentru o suprafata de 3.295.000 ha din care, 3.060.000 ha au fost puse in posesie de comisiile locale, ramanand nepusa in posesie si nepredata suprafata de 235.000 ha. Se considera ca suprafetele mentionate au ramas nepuse in posesie si nepredate fie datorita faptului ca au fost reconstituite/validate de catre comisiile locale si judetene drepturi de proprietate fara a analiza riguros pertinenta, verosimilitatea si autenticitatea actelor depuse la dosar (ulterior, unele dintre acestea dovedindu-se a fi false), fie mostenitorii directi au initiat actiuni in instanta si au solicitat ocoalelor silvice sa nu predea terenurile pana la solutionarea cauzelor. Unele instante au dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafete mai mari decat cele detinute, in mod real, de autorii deposedati.


Situatia punerilor in posesie a fost agravata si mai mult ca urmare a hotararilor diverselor guverne care s-au succedat la putere, de a constitui drepturi de proprietate pe seama proprietatii publice a statului unor unitati teritorial-administrative care nu au detinut niciodata terenuri forestiere si unor entitati de cult care detineau doar drepturi de folosinta.


Alte instante judecatoresti au actionat in vadita contradictie cu legea, cu practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie si cu principiul contradictorialitatii procesului civil, refuzand dreptul statului de a-si apara proprietatile prin titularul dreptului de administrare care avea ca obligatie legala apararea integritatii fondului forestier. Deosebit de grav este faptul ca au refuzat acest drept chiar si dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie, invocand prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si ale HG nr.1105/2003 privind reorganizarea RNP-Romsilva, prin Decizia nr.2165/18.03.2005, a precizat calitatea procesuala a administratorului padurilor. Cu titlu particular, instante de judecata s-au substituit comisiilor de fond funciar dispunand reconstituiri de proprietati, stabilind sau modificand amplasamente desi menirea lor era de a constata drepturi de proprietate .


Aceeasi institutie estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2012, circa 561.168,84 ha de terenuri forestiere din proprietatea publica a statului au trecut sau sunt pe cale sa treaca in proprietate privata.



Avocat Gheorghe-Andrei Gherasim,Cabinet avocat Marius-Catalin Predut




Citeşte mai multe despre:    Paduri    Revendicare    Retrocedare    Legea 18/1991    Legea 1/200    Legea 247/2005



Comentează: Abuzurile savarsite in domeniul retrocedarii padurilor
Alte Titluri

Reinnoirea contractului de arenda
Sursa: euroavocatura.ro

Promovarea actiunii in granituire
Sursa: euroavocatura.ro

Noul Cod Civil: Dreptul de uzufruct (Art. 693-702)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noul Cod Civil: Proprietatea comuna (Art. 631-686)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN

Produsele bunurilor (Art. 547 - 550 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca. Modificarea felului muncii si diminuarea salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 291 din 21.01.2016

Raspunderea patrimoniala a salariatului intemeiata pe dispozitiile Codului muncii
Pronuntaţă de: Tribunalul Giurgiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 54/LM AS din 16.02.2016

Raspunderea materiala a salariatului. Promovarea unei actiuni in instanta
Pronuntaţă de: Tribunalul Bistrita-Nasaud, Sectia I Civila, Decizia nr. 265/F/2016 din data de 1 iunie 2016

Invocarea aceluiasi titlu de proprietate fata de toate partile chemate in judecata. Extinderea efectelor hotararii judecatoresti favorabile
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.43 din 20 ianuarie 2016

Contravaloarea imbunatatirilor efectuate la un imobil restituit fostului proprietar solicitate de cumparatorul evins
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2016