Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Motivele pentru care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 666 din Codul de procedura civila

Motivele pentru care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 666 din Codul de procedura civila

  Publicat: 07 Feb 2016       4207 citiri       Sursa: Euroavocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
A fost promulgat la 11.09.1865
In Monitorul Oficial, nr. 84, Partea I, din 04.02.2016 a fost publicata Decizia nr. 895/2015 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei prin care a declarat neconstitutionale prevederile art. 666 din Codul de procedura civila, care prevad:

Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act adoptat de organele de stat,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act adoptat de organele de stat,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act adoptat de organele de stat,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Care are loc fara interventia justitiei sau a judecatorului; nelegat de un proces in curs.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Partea finala a hotararii pronuntata de catre un organ de jurisdictie,care cuprinde solutia data cauzei.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
A fost promulgat la 11.09.1865
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

"(1) Cererea de executare silita se solutioneaza in maximum 3 zile de la inregistrarea ei.


(2) Executorul judecatoresc se pronunta asupra incuviintarii executarii silite, prin incheiere, fara citarea partilor. Motivarea incheierii se face in cel mult 7 zile de la pronuntare.


(3) Incheierea va cuprinde, in afara mentiunilor prevazute la art. 657 alin. (1), aratarea titlului executoriu pe baza caruia se va face executarea, suma, atunci cand aceasta este determinata sau determinabila, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului, si modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta.


(4) Incuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc competent sa recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege in vederea realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare . Incuviintarea executarii silite produce efecte pe intreg teritoriul tarii. De asemenea, incuviintarea executarii silite se extinde si asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.


(5) Executorul judecatoresc va respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:


1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;


2. hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;


3. inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu este investit cu formula executorie;


4. creanta nu este certa, lichida si exigibila;


5. debitorul se bucura de imunitate de executare;


6. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot duce la indeplinire prin executare silita;


7. exista alte impedimente prevazute de lege.


(6) Incheierea prin care s-a dispus incuviintarea executarii silite poate fi supusa controlului instantei de executare pe calea contestatiei la executare, in conditiile legii. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi contestata de catre creditor, in termen de 15 zile de la comunicare, la instanta de executare".


Prin Incheierea din 11 mai 2015, pronuntata in Dosarul nr. 24.522/271/2014, Judecatoria Oradea - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, exceptie ridicata de Liana-Corina Alexan si Maria Alexan intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei contestatii la executare formulata impotriva executarii silite pornite, la cererea creditorului, de catre executorul judecatoresc in temeiul unui titlu executoriu reprezentat de un contract de imprumut cu garantie imobiliara autentificat, investit cu formula executorie.


Investirea cu formula executorie a contractului de imprumut cu garantie imobiliara a fost realizata prin incheierea din 12 noiembrie 2014, pronuntata de Judecatoria Oradea, iar cererea de executare silita a fost formulata la 20 noiembrie 2014, data la care executorul judecatoresc a si incuviintat executarea silita.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prin competenta acordata executorului judecatoresc de a incuviinta executarea silita, pe de o parte, se confera acestuia puterea unei instante judecatoresti, contrar art. 124 si 125 din Constitutie, iar, pe de alta parte, acesta devine o instanta extraordinara in sensul art. 126 alin. (5) din Constitutie . De asemenea, se apreciaza ca textul criticat incalca accesul liber la justitie, precum si dreptul la aparare al debitorului prevazut de art. 21 alin. (1) si (2), respectiv art. 24 din Constitutie .


De asemenea, autorii exceptiei sunt nemultumiti de faptul ca contestatia la executare formulata nu suspenda executarea silita pornita de catre executorul judecatoresc, instanta judecatoreasca neputand cenzura legalitatea incheierii de incuviintare a executarii silite mai inainte ca aceasta sa isi produca efectele juridice.


Curtea a constatat ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 665 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012. Solutia legislativa cuprinsa in aceste dispozitii, in urma republicarii Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, a fost preluata in art. 666 - Incuviintarea executarii silite.


Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 666 din Codul de procedura civila, Curtea retine ca, in redactarea initiala a Codului de procedura civila aplicabila in perioada 15 februarie 2013-18 octombrie 2014, data intrarii in vigoare a Legii nr. 138/2014, incuviintarea executarii silite a hotararilor judecatoresti si inscrisurilor carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu se realiza de catre instanta de executare, respectiv de judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care urma sa faca executarea, creditorul putand alege un executor judecatoresc din raza curtii de apel unde se afla imobilul, unde se afla domiciliul/sediul debitorului sau unde urmeaza a se face executarea [art. 650 alin. (1) si (2), art. 651 alin. (1) si art. 665 alin. (1) ].


Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 138/2014, procedura incuviintarii executarii silite a fost regandita, in sensul ca hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii - acestea din urma investite cu formula executorie - se pun in executare silita de catre executorul judecatoresc numai dupa ce acesta incuviinteaza executarea silita (in prezent, art. 666 din Codul de procedura civila).


Curtea a observat ca, potrivit jurisprudentei sale, "procesul civil constituie activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte persoane sau organe care participa la infaptuirea de catre instantele judecatoresti a justitiei in cauzele civile, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. Asadar, procesul civil parcurge doua faze: judecata si executarea silita, aceasta din urma intervenind in cazul hotararilor susceptibile de a fi puse in executare cu ajutorul fortei de constrangere a statului sau a altor titluri executorii, in masura in care debitorul nu isi executa de bunavoie obligatia" (Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009).


Executarea unei sentinte, a oricarei instante, trebuie considerata ca facand parte integranta din "proces" in sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Hotararea din 19 martie 1997, pronuntata in Cauza Hornsby impotriva Greciei, paragraful 40, Hotararea din 12 iulie 2007, pronuntata in Cauza S.C. Ruxandra Trading - S.R.L. impotriva Romaniei, paragraful 52, Hotararea din 7 ianuarie 2014, pronuntata in Cauza Fundatia Camine de Elevi ale Bisericii Reformate si Stanomirescu impotriva Romaniei, paragraful 55).


Raportand cele anterior expuse la cauza de fata, Curtea retine ca, prin formularea cererii de executare silita, creditorul solicita declansarea celei de-a doua faze a procesului civil, respectiv executarea silita.


Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garantiilor ce caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, sub aspectul independentei si impartialitatii autoritatii, atat in faza judecatii, cat si a executarii silite (a se vedea mutatis mutandis si Decizia nr. 503 din 7 octombrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 892 din 9 decembrie 2014, paragraful 16, prin care Curtea a statuat in sensul ca, prin incuviintarea executarii silite de catre instanta judecatoreasca, este respectat caracterul unitar al procesului civil, plasand executarea silita sub controlul instantelor judecatoresti).


Curtea, prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, a stabilit ca declansarea celei de-a doua etape a procesului civil se poate realiza doar prin exercitarea controlul judecatoresc cu privire la aceasta. Este o exigenta constitutionala care trebuie respectata de legiuitor, indiferent de actul normativ care reglementeaza procedura executarii silite (Codul de procedura civila din 1865 sau Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila) si de faptul ca legea impune sau nu obligatia investirii cu formula executorie a hotararii judecatoresti sau a titlurilor executorii altele decat hotararile judecatoresti, dupa caz.


In acest context, Curtea constata ca, potrivit art. 666 alin. (5) din Codul de procedura civila, prin incuviintarea executarii silite se verifica daca:


1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;


2. hotararea sau, dupa caz, inscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;


3. inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, nu este investit cu formula executorie;


4. creanta nu este certa, lichida si exigibila;


5. debitorul se bucura de imunitate de executare;


6. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot duce la indeplinire prin executare silita;


7. exista alte impedimente prevazute de lege.


Analizand aceste aspecte, Curtea retine, pe de o parte, ca competenta executorului judecatoresc de a verifica daca inscrisul, altul decat o hotarare judecatoreasca, constituie, potrivit legii, titlu executoriu [art. 666 alin. (5) pct. 2 din Cod] se suprapune cu competenta instantei judecatoresti ca in procedura investirii cu formula executorie a acestuia sa verifice daca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, ceea ce echivaleaza cu posibilitatea acordata executorului judecatoresc de a controla legalitatea unei hotarari judecatoresti, iar, pe de alta parte, competenta executorului judecatoresc mentionata la art. 666 alin. (5) pct. 4-7 din cod presupune realizarea unor aprecieri facute de acesta care excedeaza competentei sale de punere in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii [art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011].


Or, Constitutia recunoaste numai judecatorului jurisdictio si imperium, adica puterea de a "spune" dreptul si de a impune executarea fortata a hotararilor/a da hotarari cu putere de executare silita (a se vedea Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, Decizia nr. 339 din 18 iulie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, sau Decizia nr. 189 din 10 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 22 februarie 2001).


Asadar, Curtea constata ca nu este de competenta executorului judecatoresc sa dispuna el insusi executarea titlului executoriu, acesta putand efectua numai acte de executare in cadrul procedurii declansate de catre o instanta judecatoreasca.


Interventia instantei judecatoresti nu se poate realiza ex post, eventual pe calea solutionarii unei contestatii la executare, conform art. 712 din cod, intrucat hotararea acesteia nu poate nici inlatura si nici acoperi viciul de neconstitutionalitate al actului care a declansat executarea silita, faza a procesului civil, respectiv caracterul sau extrajudiciar.


Executorul judecatoresc, desi indeplineste un serviciu public, il reprezinta pe creditor in raportul executional care s-a nascut intre creditor si debitor, fiind, practic, un agent al acestuia; de altfel, onorariul sau, parte a cheltuielilor de executare, chiar daca, in final, cade in sarcina debitorului, este avansat de creditor [art. 670 din Codul de procedura civila].


Astfel cum s-a subliniat si in Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, executorul judecatoresc nu face parte din autoritatea judecatoreasca, iar activitatea sa, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000, se afla sub coordonarea si controlul Ministerului Justitiei.


Mai mult, acesta nu dispune de imperium - atribut care caracterizeaza numai judecatorul - pentru a da o hotarare in baza careia se dispune declansarea executarii silite, respectiv incheierea de incuviintare a executarii silite, si nu beneficiaza de atributele de impartialitate si de independenta specifice numai instantelor judecatoresti (a se vedea si jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotararea din 22 mai 1998, pronuntata in Cauza Vasilescu impotriva Romaniei, paragraful 41, Hotararea din 6 mai 2003, pronuntata in Cauza Kleyn si altii impotriva Olandei, paragraful 190, sau Hotararea din 15 octombrie 2009, pronuntata in Cauza Micallef impotriva Maltei, paragrafele 93-99).


Avand in vedere, in esenta, cele anterior expuse, Curtea a constatat incalcarea art. 21 alin. (3) si art. 124 din Constitutie, prin prisma faptului ca inceperea/declansarea procedurii executarii silite este sustrasa controlului judecatoresc, astfel ca nu sunt respectate exigentele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul impartialitatii si independentei autoritatii, infaptuirea justitiei fiind "delegata" executorului judecatoresc, precum si a art. 147 alin. (4) din Constitutie, intrucat legiuitorul nu a respectat Decizia Curtii Constitutionale nr. 458 din 31 martie 2009, ignorand exigentele constitutionale stabilite prin aceasta. De asemenea, Curtea, retinand incalcarea prevederilor constitutionale antereferite, constata ca solutia legislativa contravine si dispozitiilor art. 1 alin. (4) si art. 126 alin. (1) din Constitutie, prin prisma exercitarii de catre executorii judecatoresti a unei activitati specifice instantelor judecatoresti.


Cu privire la efectele pe care urmeaza a le produce prezenta decizie, Curtea constata ca, pe perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta procedurilor de executare silita incuviintate pana la data publicarii sale.


Cu toate acestea, decizia Curtii Constitutionale se va aplica in privinta contestatiilor la executare formulate impotriva incheierii de incuviintare a executarii silite date de executorul judecatoresc aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data publicarii prezentei decizii, precum si in cele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus-mentionata.


De asemenea, odata cu publicarea deciziei Curtii Constitutionale, legiuitorul, in temeiul art. 147 alin. (1) din Constitutie, are obligatia de a pune de acord intreaga procedura de incuviintare a executarii silite cu dispozitiile Constitutiei constatate a fi incalcate prin prezenta decizie, asadar, implicit, cu decizia Curtii Constitutionale, ale carei considerente si dispozitiv sunt general obligatorii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 77), si sa procedeze, in consecinta, la respectarea exigentelor constitutionale.


Pana la adoptarea solutiei legislative corespunzatoare, ca o consecinta a prezentei decizii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca instantele judecatoresti urmeaza sa aplice in mod direct art. 21 alin. (3), art. 124 si art. 126 alin. (1) din Constitutie, devenind, astfel, competente sa incuviinteze executarea silita [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la aplicarea directa a Constitutiei, Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000, sau Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, nepublicata pana la data pronuntarii prezentei decizii]. Asadar, din ziua publicarii prezentei decizii, competenta executorilor judecatoresti de a incuviinta executarea silita inceteaza.


Totodata, Curtea retine ca dispozitiile art. 24, art. 125 si art. 126 alin. (5) din Constitutie nu au incidenta in privinta solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 666 din Codul de procedura civila, invocarea art. 24 din Constitutie putand avea incidenta numai in privinta contestatiei la executare, iar celelalte doua texte constitutionale nu sunt aplicabile in procedura executarii silite.


Invocarea pretinsei imprecizii a normelor procedural civile in materia executarii silite cu privire la problema executarii voluntare si de bunavoie a unui titlu executoriu este dedusa din coroborarea art. 622 cu art. 664 si urmatoarele din Codul de procedura civila, insa aspectele invederate reprezinta mai degraba chestiuni care tin de interpretarea si aplicarea legii, revenind instantelor judecatoresti competenta de a solutiona problemele ridicate de autorul exceptiei pe calea contestatiei la executare .


Totusi, Curtea subliniaza faptul ca executarea voluntara si de bunavoie nu trebuie sa fie un aspect iluzoriu al procedurii de executare, intrucat, potrivit art. 622 alin. (2) din Codul de procedura civila, numai in cazul in care nu se realizeaza o atare executare a obligatiei, aceasta va fi adusa la indeplinire prin executare silita, asadar, prin declansarea celei de-a doua faze a procesului civil, respectiv executarea silita.


Pentru considerentele expuse mai sus, cu unanimitate de voturi in privinta exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 666 din Codul de procedura civila, Curtea Constitutionala a decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 666 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.


Definitiva si general obligatorie.


In vigoare incepand cu data de 04.02.2016, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 84, Partea I.




Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, colaborator Cabinet de avocat "Predut Marius-Catalin"





Citeşte mai multe despre:    art. 666 Cod de procedura civila    neconstitutionalitate    incuviintarea executarii silite    executori judecatorest    instanta de executare



Comentează: Motivele pentru care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 666 din Codul de procedura civila
Alte Titluri

Introducerea partii responsabile civilmente in procesul penal dupa finalizarea procedurii de camera preliminara - neconstitutionalitate
Sursa: Av. Andrei Gheorghe Gherasim

Suspendarea raportului de serviciu in cazul savarsirii de infractiuni de catre functionarii publici. Legalitatea desfasurarii unei activitati in domeniul privat
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Codul muncii aplicabil in anul 2017. Interpretare, Modificari si Adnotari
Sursa: MCP Cabinet avocati

Constitutionalitatea dispozitiilor ref. la infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 246 Cod penal 1969, art. 297 alin. (1) Cod penal si art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000
Sursa: Euroavocatura.ro

Nesconstitutionalitatea prevederilor ref. la suspendarea contractului de munca pe perioada cercetarii disciplinare
Sursa: EuroAvocatura.ro

Sensul notiunii de „convingere” a judecatorului la aprecierea probelor in procesul penal
Sursa: Euroavocatura.ro



Jurisprudenţă

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizie de concediere bazata pe un temei de drept declarat neconstitutional. Reintegrarea salariatului pe postul detinut si plata despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 2841/2016 din 31.05.2016

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia CCR nr. 22/2017. Art. 220 alin. 1 din Codul de procedura penala permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu in aceeasi cauza
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Concediere colectiva. Restructurarea si reorganizarea activitatii economice a societatii
Pronuntaţă de: Curtea de apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3391 din data de 28.06.2016