Asa cum este firesc, cabinetul de avocat isi gaseste reglementarea, in ceea ce priveste infiintarea, functionarea, actele juridice ce pot fi incheiate, incetarea, in Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat, fiind in ipoteza unor norme legale speciale, derogatorii care se pot completa cu dreptul comun, numai in masura compatibilitatii.
Dintre entitatile (formele) in care se poate exercita profesia de avocat (cabinet individual, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata),legiuitorul a inteles sa confere, in mod expres, personalitate juridica proprie numai societatii profesionale cu raspundere limitata din avocatura. Aceasta interpretare rezulta din faptul ca art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 care mentioneaza casocietatea profesionala cu raspundere limitata este o societate cu personalitate juridica, constituita in conditiile prevazute de prezenta lege si de Statutul profesiei de avocat.In cazul celorlalte forme de exercitare a profesiei nu exista aceasta mentiune legala.
Cu privire la aceasta prevedere legala, trebuie subliniat faptul caaceasta personalitate juridica proprie atribuita numai uneia dintre formele de exercitare a profesiei trebuie interpretata si inteleasa in contextul legii speciale(Legii nr. 51/1995 si Statutului), fiind in consecinta o personalitate juridica speciala specifica activitatii de avocatura. Conferirea acestei personalitati are efecte in functionarea acesteia si in plan patrimonial (de exemplusocietatea profesionala cu raspundere limitata este titulara a unui patrimoniu propriu, obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul propriu- art. 6 alin. 3 si 4 din Legea nr. 51/1995, etc.).
Per a contrario, pentru celelalte forme de exercitare a profesiei de avocat nu sunt aplicabile aceste consecinte legale speciale (mai sus-mentionate). Totusi, trebuie mentionat faptul ca neconferirea prin lege a personalitatii juridice proprii pentru cabinetul de avocat, cabinete asociate/grupate, societati civile profesionalenu trebuie sa ne conduca la ideea ca aceste forme de exercitare a profesiei de avocat nu pot participa, in nume propriu, la circuitul civil, respectiv nu ar putea dobandi separat, drepturi sau obligatii. Aceasta participare fireasca la circuitul civil este permisa, asa cum vom detalia, atat de reglementarea legala speciala, cat si de dreptul comun.
Astfel,in cabinetul individualisi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori, respectivcabinetele individuale se pot asociain scopul exercitarii in comun a profesiei; in mod corespunzatorcabinetele individuale se pot asociasi cu societatile civile profesionale- art. 5 alin. 2 si 3 din Legea nr. 51/1995. Este recunoscut faptul ca aceste cabinete individuale pot incheia, in conditiile legii, conventiei de asociere, pentru exercitarea in comun a avocaturii. Totodata,cabinetele individuale se pot grupain scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati, iar fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii- art. 181 alin. 1 din Statut . Mai mult decat atat,intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionala, iar conventia de conlucrare profesionala se inregistreaza la barou- art. 184 din Statut .
Avocatul care profeseaza individual (in cadrul unui cabinet de avocat)are dreptul la sediu profesionalin circumscriptia baroului in care este inscris sila sedii secundarein alt barou din tara sau din strainatate - art. 37 din Legea nr. 51/1995. Asadar, cabinetul de avocat, pentru a avea sediul profesional principal sau secundarori va trebui sa aiba in patrimoniu un imobil cu aceasta destinatie, ori va incheia un contrat de inchiriere sau comodat cu privire la un imobil unde urmeaza sa fie fixat sediu.
In ceea ce priveste patrimoniul propriu, mentionam faptul cain cazul transformariiunei forme de exercitare a profesiei,avocatii titulari ai cabinetelor individuale, avocatii asociati ai cabinetelor asociate, ai societatilor civile profesionale si ai societatilor profesionale cu raspundere limitatapot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultata din transformare cu cota-parte indiviza din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma, intocmind in acest scop actele financiar-contabile de transfer catre forma de exercitare a profesiei in care au optat sa se transforme.Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominala reflectata in evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transforma- art. 182 alin. 4 din Statut . Este indubitabil faptul calegiuitorul a recunoscut faptul ca un cabinet de avocat poate avea patrimoniu propriu de afectatiune (bunuri mobile sau imobile). Textul legal prevede ca aceste bunuri de afectatiune sunt reflectate in evidentele financiar contabile ale ``formei de exercitare a profesiei care se transforma``.
Tot cu privire la actele juridice ce pot fi incheiate de cabinetul de avocat mentionam ca art. 186 din Statut prevede catoate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar, fiind interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.Asadar cabinetul de avocat, ca atare, poate angaja, pe baza de contract de munca, personal auxiliar (altul decat juristi).
In raport cu dispozitiile legale analizate se pot trage urmatoarele concluzii:
Pe langa dispozitiile legale speciale mai sus-mentionate, este necesar a fi analizate si regulile de drept comun in materie, respectiv compatibilitatea acestora cu normele speciale din materia avocaturii. Astfel, potrivit art. 188 NCCsunt persoane juridiceentitatile prevazute de lege,precum si orice alte organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 187.Conditiile impuse de art. 187 NCC sunt : (1) organizare de sine statatoare, (2) patrimoniu propriu , afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general.
Prin prisma acestor texte legale generalese poate opina ca forma de exercitare a profesiei - cabinet de avocat are o personalitate juridica generala (si nu cea specifica data de reglementarea speciala), care ii permite sa fie un participant la circuitul civil, putand dobandi drepturi si obligatii . Criteriile impuse de Codul civil sunt respectate:
In aceasta interpretare, sub auspiciile acestei capacitati civile generale (alta decat cea speciala conferita de Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat), cabinetul de avocat poate participa la circuitul civil (art. 218 NCC), existand o capacitate de folosinta si de exercitiu speciala (art. 205 - 211 NCC).
Cu privire la aceasta interpretare poate exista si o abordare critica.Se poate sustine ca art. 188 NCC nu se aplica cabinetelor de avocat (deci nu le confera nici macar o personalitate juridica generala, de drept civil) deoarece legea speciala nu confera personalitate juridica decat societatii de avocatura cu raspundere limitata(in concluzie se va aplica norma speciala care va inlatura de la aplicare art. 188 NCC - norma generala). Totusi, trebuie observat faptul careglementarea speciala nu exclude expres cabinetul de avocat de la orice forma de personalitate juridica, iar in ceea ce priveste societatea din avocatura cu raspundere limitata nu se prevede ca ``numai aceasta`` poate avea personalitate (formularea legala nu este restrictiva). Ca atare, nu exista un conflict intre norma speciala si norma generala (care ar exclude norma generala), ci mai degraba ar putea fi o completare a normei speciale cu regula de drept comun.
Existenta unei eventuale personalitati juridice de drept civil a cabinetului de avocat, respectiv a posibilitatii acestuia de a dobandi un patrimoniu, in numele formei de exercitare a profesiei,trebuie analizata si in contextul Noului Cod civil care statueaza cu privire la patrimoniul de afectatiune (art. 31 -33 NCC). Astfel, conform art. 31 NCC oricepersoana fizica sau juridica este titulara unui patrimoniu care poate face obiectul unei afectatiuni, inclusiv pentru exercitarea unei profesii autorizate (cum este cazul avocaturii). In completare, art. 33 NCC statueaza:constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual au unei profesii autorizatese stabileste prin actul incheiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege.
Intrebarea fireasca care se impune este daca cabinetul de avocat poate dobandi un patrimoniu propriu, patrimoniu care sa fie afectat exercitarii profesiei de avocat, ori aceasta afectatiune este specifica numai avocatului - persoana fizica autorizata?
In conformitate cu art. 176 alin. 3 din Statutul profesiei de avocatla constituirea formelor de exercitare a profesiei, precum si ulterior acestui moment,avocatii au dreptul sa stabileasca patrimoniul afectat exercitarii profesiei, in conditiile legii, cu respectarea procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. cu privire la constituirea Registrului electronic al evidentei patrimoniului de afectatiune al avocatilor; inscrierea efectuata in registru are efecte de opozabilitate fata de terti in conditiile prevazute de lege.Din acest text legal ar rezulta faptul canumai avocatii - persoane fizice autorizate au aceasta posibilitate a afectatiunii speciale(care nu constituie instrainare potrivit art. 32 alin. 2 NCC), nu si formele de exercitare a profesiei. Totusi, mentionam si art. 182 alin. 3 din acelasi Statut care precizeaza in legatura cu ipoteza transformarii formelor de exercitare a profesiei :transformarea se poate realiza separat sau deodata cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbtie, divizare totala sau divizare partiala (desprinderea unei parti din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesieisupuse divizarii partiale).Din interpretarea acestui text legals-ar deduce aparent ideea ca exista un patrimoniu de afectatiune profesionala propriu formei de exercitare a profesiei, evidentiat ca atare in evidentele financiar-contabile. Existenta acestui patrimoniu de afectatiune propriu formei de exercitare este ``aparenta`` deoarece aceasta ar putea fi constituit potrivit art. 176 alin. 3 din Statut, text mai sus-invocat (insa reglementarea nu exclude ca forma de exercitare a profesiei sa-si constituie, in mod propriu, pe parcursul derularii activitatii, un patrimoniu profesional).
Din coroborarea acestor texte legale (cele din Codul civil si din Statul profesiei de avocat)se poate concluziona ca un cabinet de avocat, pe parcursul derularii activitatii, poate dobandi bunuri mobile ori imobile care pot fi afectate exclusiv exercitarii profesiei de avocat(daca avem in vedere principiul specialitatii persoanei juridice - in cazul nostru - forma de exercitare a profesiei - art. 207 NCC). De altfel, din practica, a rezultat faptul ca bunuri mobile sau imobile au fost achizitionate, in nume propriu, de catre cabinete de avocat, fara sa existe vreun impediment juridic u privire la aceste operatiuni .
La fel de adevarat este faptul ca dupa intrarea in vigoare a Noului Cod civil si, implicit a textelor legale (art. 31 - 33 NCC) referitoare la patrimoniul de afectatiune in cazul unei profesii autorizate,atat in practica notariala, executionala cat si cea referitoare la inscrierea in cartea funciara, exista o ``reticenta`` in a se accepta faptul ca un cabinet de avocat (similar biroului notarial, biroului de executor judecatoresc, etc.) nu poate si de exemplu cumparator sau adjudecatar al unui imobil, neavand personalitate juridica, aparand inerent si imposibilitatea inscrierii in cartea funciara, ca proprietar, a cabinetului de avocat.
In aceste situatii in care nu se accepta, ca un cabinet de avocat, ar avea personalitatea juridica, daca acest cabinet ar fi adjudecatar al unui imobil in urma unei executari silite,inscrierea in cartea funciara urmeaza a se face in baza actului de adjudecare si, eventual, in baza unei declaratii autentice a avocatului fondator al cabinetului(in sensul ca aceasta forma de exercitare a profesiei ii apartine, fiind fondator si ca atribuie acestui imobil destinatia de bun afectat exercitarii profesiei). Intr-un atare context,opinam ca se va inscrie in cartea funciara, ca proprietar avocatul titular al cabinetului adjudecatar, cu notarea faptului ca acest imobil este destinat afectatiunii profesionale speciale.
Lect. univ. dr. Claudiu Constantin DINU
Material publicat pe site-ul UNBR la data de 3 decembrie 2016
Dialogurile MCP (XII)- Uzucapiunea terenurilor scoase din circuitul juridic Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Recuperarea creantelor constructorului: Cum se inscrie ipoteca legala a constructorului in cartea funciara Sursa: Societatea de avocatura Pavel, Margarit si Asociatii
Actiunea in revendicare. Caracteristici si efecte Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati
Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum Sursa: Irina Maria Diculescu
Nulitate, cu efect retroactiv, a unui contract incheiat de banca cu un consumator. Competenta instantei. Sursa: EuroAvocatura.ro
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
Clauza de arvuna si clauza de dezicere. Deosebiri. Actiune in denuntarea unilaterala a contractului Pronuntaţă de: I.C.CJ., Sectia I civila, decizia nr. 2589 din 8 decembrie 2020
Conflict negativ de competenta intre sectiile civile ale aceluiasi tribunal Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 48 din 30 mai 2018 a Curtii de Apel Galati
Actiune in revendicare. Efectele hotararii judecatoresti fata de terti Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 181/19.03.2020
Expropriere de fapt. Conditii si efecte. „Asteptare legitima” de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020