Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice

  Publicat: 13 Mar 2019       1741 citiri       Sursa: Liliana Gologan        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Introducere. Momentele care definesc viata unei persoane sunt: nasterea, casatoria si trecerea in nefiinta.

Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Bunuri aduse de o femeie in casatorie; zestrea unei femei.
Bunuri aduse de o femeie in casatorie; zestrea unei femei.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Bunuri aduse de o femeie in casatorie; zestrea unei femei.
Bunuri aduse de o femeie in casatorie; zestrea unei femei.
Bunuri aduse de o femeie in casatorie; zestrea unei femei.
Structura organizatorica in cadrul Ministerului Finantelor Publice, responsabila de certificarea sumelor cuprinse in declaratiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeana
1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.
1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant.
Imprejurari de fapt care afecteaza licertatea exprimarii vointei juridice sau caracterul ei constient la incheierea unui act juridic si care da dreptul persoanei in cauza
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Variatiuni pe care le prezinta infractiunea in cauza,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra familiei,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Legatura juridica dintre o persoana si parintii ei.
Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiuni ce se aplica in cazuri anume prevazute de lege prin derogare de la regulile comune.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calificativ pentru acele probleme privind existenta sau inexistenta unui drept de a caror rezolvare prealabila depinde solutionarea unei pricini.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Acele norme juridice care reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre membrii familiei, precum si unele relatii dintre acestia si alte persoane.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Ramura a dreptului Romaniei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ramura a dreptului Romaniei,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ramura a dreptului Romaniei,


Se spune ca atunci cand ai venit pe lume ai plans si ceilalti s-au bucurat insa trebuie sa traiesti in asa fel incat atunci cand vei parasi aceasta lume sa zambesti tu, iar cei din jurul tau sa planga (proverb chinezesc), asadar viata trebuie traita alaturi de oamenii pe care ii iubesti si in preajma carora te simti bine si in largul tau. Acest lucru trebuie luat in considerare si atunci cand cineva face un pas important in viata, si anume acela de a se casatori.


Familia este, inainte de toate, un fenomen social complex aparut, probabil, ca strategie optima de supravietuire si dezvoltare a grupurilor umane; prin redutabilitate si prin respectabilitate si-a castigat statulul de ``element fundamental si natural al societatii``, puncte de legatura intre individ si societate . Ea a fost - si cu siguranta va ramane- una dintre temele majore de reflectie si analiza a spiritualitatii umane.


Abordarea pragmatica a familiei din perspectiva predilecta de cercetare, cu mijloacele specifice si specializate care particularizeaza fiecare din disciplinele stiintei- sociologia, psihologia, istoria, dreptul etc., se distringe prin asumarea catorva deziderate: culegerea de date cat mai exacte depre varietatea, dimensiunile, functiile si dinamica grupului familial, sintetizarea acestora in concluzii cu valoare predictiva care sa orienteze si sa fundeze interventiile practice.


Familia este- afirma juristii- o realitate biologica, prin uniunea ce se realizeaza intre barbat si femeie, precum si prin procreatie; este o realitate sociala, pentru ca reprezinta cadrul comunitatii de viata si de interes a celor ce o compun, unitati prin esenta morala a casatoriei si prin descendenta intr-un model unic al solidaritatii umane; este o realitate juridica, fiind recunoscuta si ocrotita juridiceste.[1]


Familia ia nastere prin casatorie. Tema lucrarii noastre o reprezinta perioada dinaintea casatoriei, si anume logodna viitorilor soti.


Evolutia Logodnei


Simbolistica inelului in perioada Republicii Romane


Romanii nu priveau casatoria ca pe un eveniment anume in timp, ci mai degraba ca pe un proces ce se putea lungi pe o perioada de timp destul de indelungata. Poate de aceea nu avem dovezi clare ca romanii sarbatoreau aniversarea nuntii. Casatoria se desfasura pe mai multe etape si anumesponsalia cand avea loc stabilirea dotei si casatoria propriu zisa si cand avea loc si ceremonia nuntii.


Sponsalia era o forma de logodna legala. Deobicei acesta era aranjata de parinti sau tutorii legali. De asemenea trebuie stiut ca aceste logodne puteau dura cativa ani la rnd din cauza diferitelor probleme ce puteau aparea cum ar fi starea de sanatate precara a viitorilor soti, moartea unuia dintre parinti sau tutori.Sponsalia era la inceput un act formal incheiat cu promisiuni ce puteau aduce sanctiuni in cazul incalcarii lor. In timpsponsalia a fost legalizata drept o etapa in procesul casatoriei, insa in epoca imperiala sanctiunile privind ruperea promisiunii au fost scoase din lege pe motiv ca o casatorie ar trebui sa fie libera .


Conteaza mult prea putin daca logonda este aranjata de partile implicate, in prezenta lor sau prin mesager sau prin scrisoare, sau de altcineva. Foarte des conditiile logodnei sunt stabilite de intermediari.


Sponsalia este un tip formal de logodna. Juristii Florentinus si Ulpian au definitsponsalia ca fiind o cerere si o promisiune mutual a unei viitoare casatorii. Se pare ca termenul sponsalia deriva dintr-un cuvant mai vechi si anumesponsiones care insemna schimb de promisiuni formale.


O casatorie nu poate avea loc in absenta miresei, insa o logodna da. Acest lucru se datoreaza conditiilor casatoriei respectiv logodnei. In cazul unei casatorii trebuie sa avem acordul celor doi viitori soti si de asemenea este necesara prezenta mai multor martori . Toate aceste lucruri nu sunt necesare unei logodne deoarece aranjamentul se realiza intre intermediari. Un lucru intersant este acela ca romanii obisnuiau sa ofere un inel drept simbol si confirmare a logodnei.


Partile implicate in logodna trebuie sa-si dea acordul impreuna pentru ca acesta sa aiba loc. In cazul acestor texte se sugereaza ca fiica in putere ar putea sa isi dea acordul sau chiar sa refuze, refuzul fiind mai degraba un privilegiu de care se putea folosi in cazuri exceptionale. In ceea ce priveste varsta minima, intr-adevar puteau exista anumite limite, dar nu intotdeauna. Uneori fetele puteau fi promise, angajate intr-o logodna chiar de la nastere.


In ceea ce priveste casatoria in lumea romana exista un aspect extrem de important, si anume, dota. Dota era un fel de donatie echivalenta cu zestrea din zilele noastre care era oferita de mireasa si de familia acesteia viitorului sot cu scopulad onera matrimonii sustinenda(sa sustina sarcinile casatoriei). Dota se stabilea, de obicei, in timpulsponsaliei (logodnei) si putea lua diferite forme.


De asemenea, dota nu avea limita legala, de aceea se putea ajunge la sume considerabile, lucru care avea atat dezavantaje, cat si avantaje. Suma respectiva se stabilea in timpulsponsalieisi de asemenea se stabileau 3 rate fixe in care dota trebuia platita.[2]


Inelele de logodna


Primele inele (nu cu semnificatia de astazi a inelelor de logodna) au fost folosite in Egiptul Antic si acestea erau privite ca simboluri ale puterii. Bineinteles, nu aveau acelasi design precum inelele de astazi, ci aveau sigilii ce erau folosite de faraoni si persoane cu autoritate . Autoritatea regala putea fi transferata unei alte persoane prin oferirea inelului cu sigiliu ce-i conferea puterea de a emite ordine. De asemenea, inelele cu sigilii erau detinute si de persoanele care aveau dreptul sa emita ordine si legi.


Totusi,transformarea inelului cu sigiliu intr-o podoabas-a produs tot in Egipt: s-a descoperit faptul ca egiptencele bogate purtau inele din aur pe toate degetele. Inele puteau sa poarte si egiptencele mai putin bogate dar acestea erau faurite din materiale mai ieftine decat aurul: argint, bronz, sticla sau lut, acoperit cu o glazura silicoasa colorata in albastru sau verde.


Istorie Egiptenii antici au fost prima civilizatie care a privit casatoria drept o relatie legala. Legile antice recunosteau institutia casatoriei, reglementand drepturile si obligatiile sotilor. De-a lungul timpului s-au descoperit multe contracte de casatorie datand din perioada faraonica, ele fiind inregistrate si atestate de trei oficiali. Legile antice confereau ambilor soti dreptul la divort si asigurau sotiilor un respect deosebit.


Romanii sunt cei ce au dezvoltat aceasta arta si au oferit alte semnificatii purtarii inelelor. Cetatenii romani aveau dreptul sa poarte inele din fier iar sclavilor le era interzis sa poarte orice fel de inel. Apoi, s-au realizat inele din aur dar acestea puteau fi purtate doar de catre ambasadori, senatori, consuli si seful oficial al statului.


De-a lungul timpului, diferiti imparati romani au emis si legi ce stabileau cine poate sa poarte inele si ce tipuri de inele puteau fi purtate. Astfel, cei ce avea proprietati au fost primii ce aveam dreptul sa poarte inele. Apoi, acest drept s-a extins asupra soldatilor si a unor cetateni liberi. Sclavii doar inele din fier.


Romanii sunt cei ce au inventat inelul de logodna ce avea aproximativ aceeasi semnificatie cu cea de astazi. Plecand de la inelele purtate de persoane pentru a le lega de clasa lor sociala s-au gandit ca un inel ar putea lega si partenerii de casatorie. Pentru ei, ceremonia de logodna era mai importanta decat casatoria deoarece logodnicul dadea un inel simplu de fier familiei miresei ca simbol al angajamentului sau si al capacitatii sale financiare. Casatoria era doar o simpla implinire a promisiunii logodnei.


Antichitatea, inelul si simbolul clasei sociale - in aceasta perioada, inelul devine un simbol al clasei sociale. Persoanele ce detineau averi purtau inele cu pietre pretioase, podoabe din aur ce aratau avutia considerabila. Pe de alta parte, sclavii aveau voie sa poate doar inele din fier, acestea simbolizand faptul ca sunt liberi.


Inelele si crestinismul - primele mentiuni ale purtarii inelelor s-au facut in Biblie, cand erau aduse in discutie tot inelele de logodna cu sigiliu, fiind simbol al demnitatii si al autoritatii. Obiceiul purtarii inelului de logodna a fost preluat de crestini de la romani. La ceremonia de logodna mirele trebuia sa ofere o suma de bani sau un obiect de valoare miresei si acest obiect a devenit, peste timp, inelul de logodna.


Scopul inelului de logodna era unul practic si protectiv. Practic pentru ca femeia folosea inelul cu sigiliu pentru a sigila acele lucruri pe care sotul i le dadea ca sa le pastreze in casa . Daca un rob fugea cu ceva din casa, sigiliul il putea da de gol iar proprietarul putea sa recupereze lucrul pierdut.


Superstitia ``vena amoris`` - probabil ca cea mai cunoscuta explicatie a faptului ca inelul de logodna si verigheta se pastreaza pe inelarul mainii stangi este ``vena amoris``. Se credea sau inca se mai crede ca doar acest deget este strabatut de o artera care duce direct la inima si simbolizeaza dragostea pura a celor doi parteneri. Pe baza acestei superstitii s-a creat obiceiul la nivel global ca aceste simboluri ale dragostei sa fie purtate pe acest deget.


Logodna. Promisiune sau contract?


In esenta logodna este un legamant solemn a doua persoane de sex diferit de a se casatori in viitor.


In vechiul drept francez, logodna este considerata un contract care genera ,,obligatia de a face,, adica incheierea casatoriei. Neindeplinirea acestei obligatii atragrea raspunderea logodnicului vinovat, care era dator sa plateasca despagubiri .


In Codul Calimach, logodna era obligatorie; ea trebuia sa fie urmata in termen de doi pana la patru ani, de casatorie. In cazuri determinate era admisa desfacerea logodnei. Logodna era astfel o stare juridica premargatoare casatoriei.


Legislatiile moderne, cu unele exceptii, nu mai acorda valoare juridica logodnei, ceea ce inseamna ca aceasta este o simpla stare de fapt, un ,, proiect de casatorie,, , susceptibil de a fi dovedit cu orice mijloc de proba .


In prezent, logodna este reglementata in sistemul de drept anglo-saxon, in Elvetia precum si alte state.


Din punct de vedere sociologic, logodna are semnificatia trecerii de la celibatar la casatorie.


In sistemul Codului civil de la 1864 s-a considerat, ca logodna nu producea eficacitate juridica, pe de o parte, datorita caracterului solemn al casatoriei, din care rezulta ca exprimarea consimtamantului sotilor nu se poate face in mod valabil decat inaintea ofiterului de stare civil, iar pe de alta parte, datorita naturii logodnei, care are scopul de a oferi logodnicilor ocazia de a se cunoaste, care presupune pentru ficare dintre ei dreptul de a se retrage daca rezultatul cunoasterii nu-l satisface.


Apreciem ca si in reglementarea actuala logodna pastreaza acelasi specific, intrucat aceasta nu da nastere obligatiei logodnicilor de a se casatori.


Codul civil roman consacra logodnei Capitolul I din Cartea a II-a (Despre familiei), Titlul II (Casatoria).


Sub imperiul unor reglementari mai vechi, logodna a fost definita in literatura de specialitate ca fiind ,, invoiala reciproca intre doua persoane de a se casatori`` sau ,,promisiunea reciproca a doua persoane de a se casatori in viitor``.


In esenta, ambele definitii surprind aceleasi elemente, respectiv manifestarea vointei, constand in promisiunea reciproca, caracterul bilateral al intelegerii, obiectul acordului de vointe, incheierea casatoriei in viitor.


Codul Civil utilizeaza urmatoarea formula de redactare:,, Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria`` . Acelasi act normativ defineste casatoria ca fiind unirea liber consimtita intre un barbat si o femeia, incheiata in conditiile legii .


Comparand cele doua texte de lege se poate observa ca, in vreme ce in cazul logodnei se subliniaza, in mod exclusiv, acordul de vointa, la casatorie accentul cade pe starea juridica subsecventa exprimarii consimtamantului.


Este oara justificata aceasta diferentiere?


In opinia noastra raspunsul negativ se impune, intrucat ambele institutii izvorasc dintr-un act juridic si genereaza o stare juridica, un statut reglementat de lege, ce nu poate fi ignorat.


Prin urmare termenul de logodna are o dubla acceptiune: act juridic si stare stare juridica.


Actul juridic al logodnei este intelegerea prealabila a viitorilor soti, care urmeaza a fi desavarsita prin incheierea casatoriei.


Faptul ca legiuitorul operereaza cu termenii promisiune reciproca ne poate conduce spre ideea de conventie, mai precis antecontract. Mai mult, din aceasta perspectiva prezinta relevanta si caracterul bilateral al intelegerii.


Toate acestea pot oare legitima concluzia ca ne aflam in prezenta unui contract?


In opinia noastra nu, intrucat intre actul logodnei si contract exista numeroase deosebiri, cu privire la: calitatea partilor; scopul urmarit; modul de determinare a efectelor juridice; posibilitatea afectarii de modalitati; cazurile de nulitate si regimul nulitatii etc.


In realitate, este vorba despre un act juridic de drept al familiei, sau in alti termeni, un act juridic sui genris, care atrage un anume statut legal pentru persoanele logodite.


Observam ca definitia legala a casatoriei se potriveste perfect si in cazul logodnei, care, in esenta este tot o unire (in acceptiunea de asociere, legatura intre doua persoane pentru un scop comun ) liber consumtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii.


Ceea ce le diferentiaza insa este, in principal, scopul urmarit: prin incheierea logodnei se pregateste incheierea casatoriei, care, la randul ei, vizeaza intemeierea unei familii. Cu alte cuvinte, logodna este doar un proiect de casatorie; ea poate fi insa anticamera casatoriei.


Se impune sublinierea ca incheirea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei, dupa cum logodna nu se transforma automat in casatorie. Incheirea logodnei nu genereaza obligatia de a incheia casatoria.


Conchizand pe aceste aspecte. Definim logodna ca fiind starea juridica facultativa, premergatoare casatoriei, izvorata din promisiunea reciproca intervenita, in conditiile legii, intre un barbat si o femeie, de a incheia casatoria.


Caracterele juridice ale logodnei


Logodna este uniunea intre doua persoane - actul logodnei presupune o asociere intre doua persoane pentru realizarea unui scop comun: incheierea casatoriei.


Logodna se incheie intre un barbat si o femeie - fiind o stare premergatoare casatoriei, logodna imprumita aceasta trasatura esentiala, fiind interzisa logodna intre persoane de acelasi sex. Pe de alta parte dupa cum casatoria este dominata de principiul monogamiei, ca o consecinta a caracterului exclusiv al sentimenului de dragoste, tot astfel cei logoditi nu pot incheia o alta logodna, cata vreme cea anterioara nu a incetat (latu sensu).


Logodna este liber consimtita - astfel, nimic nu impiedica persoanele respective de a-si promite reciproc incheierea casatoriei.


Logodna este consensuala - potrivit art. 266 alin. (3) teza I Cod civil: Incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati. Prin urmare, nu este necesara interventia vreunei autoritati pentru constatarea incheierii logodnei, partile avand libertatea deplina de a alege modalitatea concreta de exprima a consimtamantului


Logodna se incheie pana la casatorie - potrivit logiuirilor noastre vechi, logodna trebuie sa fie urmata de casatorie in termen de doi ani pana la patru ani. Actuala reglementare nu mai stabileste niciun termen in acest sens. Din aceasta perspectiva, partile pot sa convina, cu ocazia logoditii, asupra datei incheierii casatoriei (in conditiile legii), dupa cum au libertatea sa nu stabileasca nimic in acest sens.


Indiferent de varianta, durata logodnei nu poate depasi momentul incheierii casatoriei.


Logodna se intemeiaza pe egalitatea intre drepturi si obligatii a persoanelor logodite- egalitatea intre barbat si femeie exista in toate domeniile vietii scoiale. In privinta logonei, aceasta egalitate se refea atat la conditiile inchierii acesteia, cat si la relatiile dintre cei logoditi.


Logodna se incheie in scopul casatoriei - promisiunea reciproca pe care si-o fac partile vizeaza incheierea casatoriei, al carui scop este intemeierea unei familii. Cu alte cuvinte, prin incheierea logodnei nu se creeaza o familie, ci o eventuala premisa a nasterii sale.[3]


Coditiile de fond pentru incheirea logodnei


Coditiile de fond pozitive


Potrivit prevederilor art. 266 alin. (2) C.civ., dispozitiile privind condititiile de fond pentru inchierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medicat si a autorizarii instantei de tutela. Prin urmare se vor aplica prin analogie prevederile art. 271-277 C. Civ., logodna fiind considerata valabil incheiata daca sunt indeplinite conditiile de fond pentru casatorie, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela si daca nu exista impedimente la casatorie, acestea fiind totodata piedici la incheierea valabila a logodnei.


1. Consimtamantul la logodna reprezinta manifestarea de vointa a barbatului si a femeii in vederea incheierii logodnei, realizandu-se un acord de vointa cu o fizionomie juridica proprie, diferit atat de cererea in casatorie, cat si de acceptarea acestei cereri, datorita modului in care aceasta poate fi exprimat, precum si datorita faptului ca legea nu cere indeplinirea niciunei formalitati.


Pentru a fi valabil, consimtamantul la logona trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


Sa provina de la o persoana cu discernamant, lipsa discernamantului atragand dupa sine nulitatea relativa a logonei. In cazul in care lipsa discernamantului se datoreaza alienatiei sau debilitatii mintale, suntem in prezenta unui impediment dirimant la incheierea casatoriei si, prin urmare, si la incheierea logodnei, sanctiunea fiind nulitatea absoluta.


Consimtamantul trebuie sa fie exprimat personal de catre barbatul si femeia care doresc sa se logodeasca, nefiind admisa incheierea logonei prin reprezentare .


Sa fie liber, in sensul ca nu trebuie sa existe nicio piedica in alegerea logodnicului, cum ar fi limitari de casta, rasiale, religioase, juridice etc., precum si sa nu fie afectat de vicii de consimtamant sau de modalitati .


Sa fie exprimat neindoielnic.


Sa fie exteriorizat,exteriorizarea consimtamantului la logodna putand avea loc verbal, in scris, sau chiar tacit, prin gesturi ori fapte concludente, cum ar fi purtarea verighetelor, oferirea si acceptarea inelului de logodna, care nu lasa nicio indoiala cu privire la intentia de a promite incheierea casatoriei.


Sa fie serios, adica dat cu intentia de a produce efecte juridice.


2. Varsta necesara pentru logodna - barbatul si femeia se pot logodi daca au impinit varsta de 18 ani, prin exceptie putand fi incuviintata si logodna minorului care a impinit varsta de 16 ani, cu acordul perintilor sau al tutorelui, dupa caz, insa numai daca exista motive intemeiate, pe care legiuitorul nu le defineste. Incuviintarea logodnei de catre ocrotitorii legali reprezinta o componenta a ocrotirii parintesti, iar in caz de refuz sau de divergenta intre parinti, urmeaza ca instanta de tutela sa hotarasca in acest sens, avand in vedere interesul superior al minorului


3. Diferentierea de sex - ca si in cazul casatoriei, logodna poate fi incheiata numai intre un barbat si o femeie. Sexul fiecarei persoane este precizat in actul de nastere si se regaseste si in certificatul de nastere care se prezinta ofiterului de stare civila in momentul depunerii declaratiei de casatorie. In cazul in care anumite persoane cu probleme medicale doresc sa se logodeasca, respectiv sa se casatoreasca, sexul acestora fiind incert, ori prezentand modificari in planul sexualizarii, se poate promova o actiune in stabilirea sexului sau pentru schimbarea sexului.


Conditiile de fond negative


La fel ca si in cazul conditiilor de fond cerute pentru incheierea casatoriei, comune cu cele ce se cer a fi indeplinite pentru valabilitatea logodnei, se cere si lipsa impedimentelor la casatorie, respectiv logodna, si anume:


1. Starea de persoana casatorita sau logodita -avand in vedere ca art. 273 C. Civ. Reglementeaza bigamia ca impediment la incheierea casatoriei fata de prevederile art. 266 alin. (2) C. Civ., fiind vorba de aplicarea prin asemanare a prevederilor privind conditiile de fond ale incheierii casatoriei, putem interpreta ca nu se poate logodi atat persoana care este casatorita, cat si persoana care are calitatea de logodnic intr-o logodna care nu a fost rupta, nu a incetat prin moartea celuilalt logodnic sau nu a fost anulata.


2. Rudenia fireasca si rudenia civila - in ceea ce priveste rudenia, este oprit a se logodi barbatul si femeia care sunt legati intre ei printr-o rudenie fireasca sau civila, rezultata din adoptie, in linie dreapta scendenta sau descendenta, indiferent de grad, precum si in linie colaterala pana la gradul al IV-lea insclusiv.


Mentionam ca in conformitate cu art. 274 C. Civ. Barbatul si femeia care sunt rude colaterale de gradul al IV-lea se pot logodi, urmand sa se poata casatori doar cu autorizarea instantei de tutela a casatoriei lor, daca exista motive temeinica si in baza unui aviz medical eliberat in acest sens.


In ceea ce priveste rudenia civila care se naste prin adoptie, logodna este oprita intre adoptat si rudele sale din adoptie in aceleasi conditii ca si intre rudele firesti, intrucat potrivt art. 451 C. Civ.,:adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.


3. Tutela - este oprita casatoria intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa, ceea ce inseamna ca in lumina acestei prevederi este oprita si incheierea logodnei intre persoane aflate in relatie de tutore-minor.


4. Alientatia si debilitatea mintala - potrvit art. 276 C. Civ. Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal, prin urmare persoanele care sufera de alientatie sau debilitatea mintala nu se pot logodi, indiferent daca sunt puse sau nu sub interdictie judecatoreasca, chiar si atunci cand se afla intr-un moment de luciditate pasagera.


Conditiile de forma pentru incheierea logodnei


Potrivit art. 266 C. Civ. Incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati, fiind suficienta intalnirea concordanta a vointelor celor doi logodnici, si poate fi dovenita prin mijloace de proba .


Chiar daca nu se cere nicio formalitate la incheierea logodnei, nimic nu opreste partile sa incheie logodna intr-un cadru solemn, cum ar fi incheierea unui act autentificat de un notar public, consemnadu-se astfel in scris promisiunea de casatorie, situatie in care notarul public va verifica daca sunt indeplinite conditiile de fond pentru incheierea logodnei, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela.


Dovada logodnei se poate face cu orice mijloc de proba admis de lege, nefiind ceruta indeplinirea vreunei forme sau formalitati. Cu toate acestea exista situatii in care proba logodnei va fi simplificata prin existenta unor inscrisuri, cum este cazul in care logodnicii au depus la starea civila declaratia de casatorie, simpla completare si depunere a acesteia fiind considerata promisiune de casatorie, asa cum incheierea unei conventii matrimoniale anterior incheierii casatoriei valoreaza si ea promisiunea de casatorie.[4]


Efectele logodnei


Logodna poate lua sfarsit atunci cand scopul cu care a fost incheiata este atins, respectiv incheierea casatoriei, si cand proiectul casatoriei nu s-a realizat din diferite aspecte:


Logodna incetetaza cand unul dintre logodnici decedeaza, logodna se desface cand logodnicii prin consimtamant mutual hotarasc astfel, logodna se rupe cand unul dintre logodnici nu mai doreste incheierea casatoriei, logodna se desfiinteaza cand nu au fost respectate conditiile de fond la incheierea logodnei si cand au existat impedimente la incheierea casatoriei, logodna fiind lovita de nulitate in ambele cazuri .[5]


Efectele ruperii intempestive a logodnei


Articolul 266 prevede ca logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria si se incheie cu respectarea conditiilor de fond prevazute pentru casatorie, insa fara a fi necesara nicio conditie de forma . Logodna nu este obligatorie.


Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria. Clauza penala stipulata pentru ruperesa logodnei este considerata nescrisa.


Ruperea logodnei, ca si incheierea ei, nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba . In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restitutirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite ( art. 268 Cod civil).


Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vedere casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Dreptul la actiunea in despagubire si pentru restituirea darurilor se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.[6]


Speta exemplu:


Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Strehaia la data de 20.05.2014, reclamanta T.I.C. solicitat in contradictoriu cu paratul C.G.N. obligarea acestuia la plata sumei de 2800 lei reprezentand despagubiri pentru cheltuielile efectuate in vederea casatoriei celor doi; obligarea paratului la 4000 lei daune morale si 3000 lei reprezentand imbunatatirile efectuate la imobilul proprietatea parintilor paratului.


In fapt, reclamanta a aratat ca ea si paratul au intentionat sa se casatoreasca, paratul cerand-o de sotie in iunie 2013. In vederea casatoriei, reclamanta si-a cumparat rochia de mireasa cu suma de 870 lei, pantofi de 100 lei, verighete de 1500 lei si condimente pentru mancaruri, cheltuind in total suma de 2800 lei. Totodata, aceasta a contribuit cu suma de 3000 lei pentru ridicarea unor camere la imobilul proprietatea parintilor paratului, in vederea depozitarii alimentelor pentru nunta. Relatiile dintre parti s-au deteriorat din cauza discutiilor si reprosurilor legate de bani, precum si comportamentului violent al paratului manifestat inclusiv fata de mama reclamantei. Din cauza esecului acestei relatii, reclamanta a suferit o depresie psihica si a slabit considerabil.


Parintii paratului au formulat cerere de interventie principala prin care au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 5670 lei reprezentand cheltuielile pe care acestia le-au facut in vederea nuntii care nu a mai avut loc, din vina reclamantei.


Intervenientii au apreciat ca reclamanta s-a facut vinovata de ruperea relatiei, deoarece a ramas la parintii sai si nu a mai dorit sa reia convientuirea cu fiul lor. In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art. 269 C.civ. si art. 62 C. p. civ.


Reclamanta a formulat intampinare la cererea de interventie formulata in cauza, solicitand respingerea cererii de interventie ca neintemeiata.


In considerarea probelor de la dosar si prin raportare la dispozitiile legale incidente in cauza, prin sentinta civila nr. X Judecatoria S., a admis in parte actiunea reclamantei pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art. 266 C. civ., logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria, fara a fi supusa vreunei formalitati. Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela. Logodna poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . In speta, reclamanta si paratul si-au promis reciproc ca se vor casatori. Acest lucru a fost sustinut de catre cei doi si a rezultat atat din actiunile introductive, cat si din raspunsurile la interogatoriu date de acestia.


Conform art. 269 C.civ., partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Dreptul la actiune se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.


O prima problema ce trebuie lamurita este stabilirea partii care a rupt in mod abuziv logodna. Din sustinerile partilor, inclusiv concluziile pe fond ale acestora, a rezultat ca reclamanta a fost cea care a rupt logodna si nu a mai dorit sa se casatoreasca cu paratul. Se impune, insa, a analiza daca aceasta a rupt logodna in mod abuziv sau daca ruperea logodnei de catre reclamanta a fost justificata.


Pe langa cele ce rezulta din declaratiile martorilor propusi de reclamanta, in raspunsurile date la interogatoriu, reclamanta a precizat anumite indicii care converg spre greseli de comportament ale paratului: reclamanta a aratat ca paratul a sunat-o pentru a se impaca; fusese jignita de familia paratului si de acesta; a mers cu Politia sa-si ia lucrurile personale din locuinta comuna deoarece paratul refuza sa i le restituie. Reclamanta nu a fost intrebata in mod direct cu privire la aceste aspecte, iar completarile sale au venit spontan. Aceasta imprejurare creeaza o prezumtie puternica ca reclamanta a spus adevarul. Se poate, de asemenea, prezuma ca reclamanta si mama acesteia au apelat la Politie si pentru ca deja avusese loc episodul din mai 2014, cand reclamanta a sustinut ca mama sa a fost lovita de parat. Despartirea definitiva a partilor a survenit dupa incidentul care a avut loc la inceputul lunii mai 2014 in localitatea L.B. , recunoscut de ambele parti, dar prezentat in mod diferit. Este foarte probabil ca paratul sa o fi lovit pe mama reclamantei, iar aceasta fapta sa o fi determinat pe reclamanta sa intrerupa definitiv relatia cu paratul.


In consecinta, dat fiind ca reclamanta nu a rupt logodna in mod abuziv, ci justificat, din cauza comportamentului paratului, aceasta nu poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, de catre parat si intervenientii principali si nici la acoperirea prejudiciului moral pe care paratul l-a solicitat. Cu privire la acest prejudiciu, instanta a constatat ca paratul a invocat mai curand un prejudiciu de imagine, decat o reala suferinta interioara. Acesta a fost deranjat de faptul ca reclamanta si mama sa au venit, impreuna cu reprezentanti ai Politiei, la locul sau de munca si ca a fost nevoit sa explice celor pe care i-a invitat la nunta, din ce motiv nunta nu a mai avut loc. Spre deosebire de parat, reclamanta a invocat o suferinta launtrica cauzata de esecul relatiei cu paratul, impreuna cu care a dorit sa-si intemeieze o familie .[7]


Dupa cum am vazut, promisiunea reciproca in vederea casatoriei este, intr-adevar, o promisiune in sensul comun al termenului, neinzestrata cu puterea unei obligatii juridice de rezultat. In consecinta, fiecare dintre logodnici sau acestia de comun acord, sunt liberi sa renunte la proiectul de casatorie pana in momentul celebrarii casatoriei. Nu fara consecinte insa, de natura patrimoniala. In sine, ruperea logodnei nu are nimic ilicit, este o ipostaza a exercitiului dreptului si a libertatii fundamentale al persoanei de a se casatori, exprimata in forma sa negativa: dreptul de a nu se casatori. Numai ca nici acest drept nu poate fi exercitat abuziv, sub sanctiunea raspunderii pentru prejudiciul cauzat celuilalt logodnic.


Ruperea logodnei nu presupune vreo formalitate anume, asa cum nici incheierea logodnei nu are vreo cerinta de forma, astfel ca poate fi dovedita prin orice mijloc de proba .


Pe de alta parte prefigurand caracterul intuitu personae al casatoriei, logodna inceteaza prin decesului unuia dintre soti.


Distrinctia intre disolutia logodnei si incetarea acestea este de retinut, intrucat numai ruperea logodnei poate genera obligatii de natura patrimoniala ca sanctiune a nefinalizarii promisiunii de casatorie.


Sunt doua categorii de efecte patrimoniale ale ruperii logodnei, anume obligatia de restituire a darurilor (I) si raspunderea pentru ruperea abuziva sau, dupa caz, pentru determinarea culpabila a ruperii logodnei (II), cu precizarea ca ele pot fi cumulate.


Obligatia de restitutire a darurilor - exista oricare ar fi cauza esecului proiectului casatoriei, fie ca ruptura e consimtita de ambii logodnici, fie ca e reprosabila numai unuia dintre ei; se intelege, discutia asupra obligatiei de restituire nu isi are rostul daca partile s-au casatorit (intre ele). De asemenea, nu exista o atare obligatie in cazul incetarii logodnei prin moartea unuia dintre logodnici.


Sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite, pe scurt, darurile facute de logodna latu sensu - subintelegem, indiferent daca sunt daruri facute de logodnici unul altuia sau primite de acestia ori unul dintre ei de la terte persoane - cu exceptia darurilor obisnuite. Donatiile avand o cauza straina de promisiunea de casatorie sunt sustrase inchidentei acestui text.


Raspunderea pentru ruperea logodnei - potrivit art. 269 NCC (1) Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.(2) Partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri in conditiile alin. (1). Dupa cum reiese din textul legii, sunt doua situatii in care poate fi angajata raspunderea, anume in cazul denuntarii abusive a logodnei, precum si in cazul determinarii culpabile a ruperii logodnei.


Sub aspectul raspundeiri, prezinta interes circumstantele in care s-a produs ruptura, iar nu ruptura in sine - aceasta asigura contextul raspunderii - , din acest punct de vedere nu are importanta care dintre logodnici a pus capat logodnei, ci care dintre ei este in culpa.


Elementul cheie este existenta unei fapte sau a unei suite de fapte, din cauza carora mentinerea promisiunii casatoriei sa fi devenit indezirabila. Cu titlu exemplificativ, inspirandu-ne din solutiile pronuntate de instantele franceze, casatoria logodnicului cu alta persoana dupa ce promisiunea facuta logodnicei a fost reafirmata in mod repetat in public, sau maniera brutala in care s-a produs ruptura, spontaneitatea gestului realizat in absenta vreunui dialog prealabil, ori poate avea legatura cu momentul ales, anume cu doar cateva zile inainte de programata celebrare a casatoriei- sau a unei suite de fapte imputabile unuia dintre logodnici, cum ar fi comportamentul inacceptabil al acestuia punctat de manifestari umilitoare, insultatoare la adresa celuilalt.


Fie ca vorbim de savarsirea unui abuz - ruperea intempestiva a logodnei, fie de conduita culpabila - care l-a determinat pe celalalt logodnic sa renunte, rezultatul este acelasi, anume nasterea dreptului la despagubiri in favoare logodnicului victima, drept opozabil logodnicului vinovat de ruperea logodnei.


Cu titlu de despagubiri, pot fi solicitate cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, insa numai in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Bunaoara, cheltuielile facute ori contractate in vederea celebrarii casatoriei dar, in egala masura s-ar putea discuta despre prejudicial reprezentat de cheltuielile ce au legatura cu procurare si/sau pregatirea caminului conjugal- de pilda o locuinta, care data fiind suprafata, locul unde este situate etc., nu ar fi fost achizitionata in lipsa perspectivei incheierii casatoriei.


Suntem de parere ca ori de cate ori logodna e unita cu traiul comun, convietuirea faptica, mai cu seama de durata, poate oferi elemente de fapt care sa amplifice atat componenta materiala, cat si cea morala a prejudiciului incercat[8]


Speta Exemplu:


In speta, apelantul reclamant a facut dovada ca intre el si intimata parata IA au existat promisiuni reciproce de a incheia casatoria, in acest sens fiind mesajele trimise reciproc prin posta electronica, in care ambele parti se adresau cu apelativul de ``viitor sot`` .


De asemenea, din continutul mesajelor electronice trimise reciproc de cei doi rezulta ca acestia planificasera sa se casatoreasca si sa aiba o viata impreuna, apelantul reclamant aducandu-i la cunostinta paratei I.A, la data de 28 octombrie 2011 ca pe data de 22 decembrie, cand urma sa se intalneasca cu aceasta, ii va pune pe deget inelul de logodna cumparat.


Fata de acestea, Curtea apreciaza ca in cauza s-a facut dovada promisiunii reciproce a apelantului reclamant si a intimatei parate IA de a se casatori.


Logodna constituie, in viziunea Noului Cod Civil, o relatie cu caracter social, moral si cultural cu posibile consecinte juridice in plan patrimonial in cazul ruperii unilaterale si abuzive.


Sub acest aspect, Curtea retine ca in cazul ruperii logodnei pot deveni incidente dispozitiile art. 268 din Noul Cod Civil: (1) In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite.(2) Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii.(3) Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici``, ori dispozitiile art. 269 din Noul Cod Civil, potrivit carora ``(1) Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.(2) Partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri in conditiile alin. (1)


Dispozitiile art. 269 Noul Cod civil nu devin incidente atunci cand ruperea logodnei intervine prin vointa ambilor logodnici sau doar a unuia dintre ei, ci atunci cand logodna este rupta in mod abuziv. In ceea ce priveste caracterul abuziv, acesta trebuie sa fie o infrangere totala a bunei credinte. Avand in vedere ca buna credinta se prezuma, titularul actiunii in despagubiri solicitate in temeiul art. 269 Noul Cod Civil trebuie sa probeze caracterul abuziv al ruperii logodnei.


In doctrina se considera ca in aprecierea caracterului abuziv trebuie sa se tina seama de caracterul intentional, de elementul temporal (durata in timp a logodnei) si elementul material (motivele concrete care au justificat ruperea logodnei. Spre exemplu, o logodna rupta la scurt timp dupa incheierea ei poate fi apreciata ca abuziva, o astfel de atitudine punand in discutie seriozitatea pe care cel pune capat logodnei o manifesta la incheierea acesteia. De asemenea, poate fi considerata ca abuziva ruperea logodnei cu putin inainte de data stabilita pentru celebrarea casatoriei, dupa o convietuire faptica a logodnicilor o perioada indelungata de timp, dupa ce au fost distribuite invitatiile de nunta, dupa ce s-au efectuat cheltuielile necesare pregatirii nuntii, dupa ce au fost depuse actele la oficiul starii civile.


In speta, nu se regaseste niciuna dintre aceste situatii, motiv pentru care in mod corect a retinut instanta de fond ca apelantul reclamant nu a dovedit caracterul abuziv al ruperii logodnei de catre intimata parata IA. Faptul ca aceasta s-a distantat de reclamant, nu poate constitui o atitudine abuziva, care sa antreneze obligatia acesteia de plata de despagubiri pentru ruperea logodnei.


Mai mult, in cuprinsul corespondentei electronice purtata cu apelantul reclamant, intimata parata IA ii reproseaza infidelitatea acestuia. Or, infidelitatea unuia dintre logodnici, ca si cauza de rupere a logodnei, nu poate fi apreciata ca avand un caracter abuziv.


De asemenea, din corespondenta electronica purtata de reclamant si intimata parata rezulta ca aceasta din urma a fost deranjata de faptul ca reclamantul ar fi afirmat despre ea ca este prostituata. Or, racirea relatiei in acest context nu poate fi considerata abuziva.


Prin urmare, Curtea apreciaza ca sumele primite de intimata parata IA nu pot constitui obiect al restituirii catre apelantul reclamant decat in temeiul art. 268 din Noul Cod Civil.


Avand in vedere ca in baza acestor dispozitii se restituie exclusiv darurile primite in timpul logodnei si in considerarea acestei uniuni, Curtea apreciaza ca intimata parata IA nu poate fi obligata decat la restituirea sumelor primite din partea apelantului reclamant dupa data la care a intervenit logodna, care in cauza, in raport de probele administrate in cauza, s-a realizat la data de 26 octombrie 2011, cand apelantul reclamant a cumparat inelul de logodna, in valoare de 8282 USD.


e asemenea, din mesajele trimise reciproc de catre cele doua parti prin intermediul postei electronice, rezulta ca doar dupa aceasta data intimata parata IA s-a adresat apelantului parat cu apelativul ``sot``.


Prin urmare, Curtea apreciaza ca sumele de bani primite de intimata parata IA dupa aceasta data se impune a fi restituite apelantului reclamant in temeiul art. 268 Noul Cod Civil.


Din inscrisurile depuse la dosar (ordinele de transfer bancar), rezulta ca suma totala primita de intimata parata, atat in contul personal cat si in contul surorii sale, intimata parata IS, se ridica la valoarea de 181.713 USD la care se adauga si valoarea inelului de logodna de 8282 USD.


Pentru aceste sume nu poate fi antrenata raspunderea civila a intimatei parate IS, chiar daca parte dintre ele au fost virate in contul acesteia, intrucat virarea lor s-a realizat in considerarea logodnei reclamatului cu parata IA si a relatiilor de rudenie dintre cele doua parate.


Nu vor fi supuse restituirii sumele virate anterior datei cand a intervenit logodna si nici valoarea autoturismului Mercedes, care, de asemenea, a fost cumparat anterior incheierii logodnei, acesta reprezentand un dar manual, care nu este supus restituirii in baza dispozitiilor art. 268 Noul Cod Civil.


In ceea ce priveste imobilul din Londra, Curtea constata, din extrasul de carte funciara depus la dosar, ca in registrul de sarcini este mentionata in calitate de proprietar Bank of Scotland. In raport de aceste mentiuni, Curtea retine ca apelantul reclamant nu face dovada ca suma de bani platita de intimata parata IA ca pret pentru acest imobil a fost trimisa de el, din extrasul de carte funciara putandu-se desprinde ideea ca imobilul a fost achizitionat prin credit bancar contractat de intimata cu banca mentionata in registrul de sarcini.[9]


Din reglementarile art 269 C. Civ, rezulta ca despagubirile se acorda pentru daune materiale, cum sunt cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei si daune morale, cum ar fi supararea, sperante spulberate, planuri date peste cap, barfe, chiar probleme de sanatate, de onoare etc. Astfel,despagubirile in cazul ruperii abuzive a logodnei, pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, se acorda doar de catre instanta de judecata si se bazeaza pe ideea de culpa, respectiv pe caracterul imputabil al rupturii, in masura in care prin modul in care s-a pus capat logodnei s-a cauzat un prejudiciu logodnicului nevinovat de ruptura.


Concluzionam ca se acorda daune in cazul in care: exista un prejudiciu moral si/sau material, logodnicul care a rupt logodna a facut-o in mod abuziv iar logodnicul parasit nu a avut nicio culpa in ruperea logodnei.


Ruperea logodnei nu este facuta in mod abuziv atata timp cat exista motive intemeiate pentru aceasta actiune .


Legat de raspunderea pentru ruperea abuziva a logodnei se impune precizarea ca art. 267 alin. (2) C.civ. prevede: Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa. Prin urmare, o atare clauza nu va produce efecte juridice intrucat partile nu pot conveni anticipat asupra evenimentelor despagubirii pentru ruperea logodnei, legiuitorul incercand sa inlature posibilitatea ca prin includerea unei astfel de clauze sa se diminueze libertatea consimtamantului la casatorie. Consimtamantul partilor trebuie sa fie eliberat de orice constrangere, fiind respectat dreptul la razgandire pana in momentul aparitiei in fata ofiterului de stare civila. Dreptul de a nu da curs promisiunii de casatorie trebuie, in concluzie, sa fie intotdeauna plasat deasupra oricarei constrangeri la care ar putea sa fie supusi logodnicii.[10]


Concluzie


In concluzie, logodna nu este o simpla promisiune neurmata de nici o consecinta juridica. Logodna este un act juridic de dreptul familiei iar cu toate ca aceasta nu reprezinta o obligatia de a incheia casatoria, ea produce totusi efecte juridice de ordin patrimonial in sarcina logodnicului vinovat de ruperea logodnei, cat si in sarcina amblilor soti (in ceea ce priveste restituirea bunurilor daruite in vederea incheierii logodnei) atunci cand logodna este desfacuta prin acordul mutual al fostilor ``viitori soti``


Consider ca incheierea logodnei nu trebuie sa nasca obligatia de a incheia casatoria, tocmai din considerentele de ordin sentimental in vederea carora aceasta este incheiata. O asemenea contrangere este de natura a diminua relatiile de afectiune intre viitori soti, deoarece casatoria trebuie sa se incheie din iubire in scopul intemeierii unei familii, nu din obligatie sau din ratiuni de ordin material .


Autor: Gologan Liliana



Profesor Coordonator: Prof. Univ. Dr. Andreea Draghici,Universitatea din Pitesti - Facultatea de Stiinte Economice si Drept



Bibliografie


Lucrari de specialitate:


-Adina R. Motica - Dreptul civil al familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2017


-Alexandru Bacaci, Viorica-Claudia Dumitrache, Cristina Codruta Hageanu - Dreptis familiei, Ed. C.H. BECK, Bucuresti 2012


- Dan Lupascu, Cristiana Mihaela Craciunescu - Dreptul Familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012


-Emese Florian - Dreptul Familiei, Editia a IV-a, Ed. C.H. BECK, Bucuresti 2011


Articole de specialitate:


- Alexandra Butnaru - Institutia Casatoriei in Societatea Romana, Historia.ro


Legislatie :


- Noul Cod Civil


Jurisprudenta:


- Decizia Civila nr. 272 A/18.06.2014, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV -a Civila,


- Decizia Nr. 79/A/MF, Tribunalul Mehedinti, Sectia Civila.


Emese Florian - Dreptul Familiei, Editia a IV-a, Ed. C.H. BECK, Bucuresti 2011, p: 1.




Alexandra Butnaru - Institutia Casatoriei in Societatea Romana, Historia.ro




Dan Lupascu, Cristiana Mihaela Craciunescu - Dreptul Familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012, Pp:37-40.




Adina R. Motica - Dreptul civil al familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2017,Pp:24-29




Idem, p:30




Alexandru Bacaci, Viorica-Claudia Dumitrache, Cristina Codruta Hageanu - Dreptis familiei, Ed. C.H. BECK, Bucuresti 2012,Pp:19,20.




Tribunalul Mehedinti, Sectia Civila, DECIZIE Nr. 79/A/MF.




Emese Florian - Dreptul Familiei, Editia a IV-a, Ed. C.H. BECK, Bucuresti 2011, Pp:16-18.




Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV -a Civila, Decizia Civila nr. 272 A/18.06.2014.




Adina R. Motica - Dreptul civil al familiei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2017,Pp: 36.







Citeşte mai multe despre:    Logodna    Casatorie    Rupere logodna    Efecte logodna    Liliana Gologan



Comentează: Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Alte Titluri

Cum isi pot schimba cetatenii romani numele pe cale administrativa?
Sursa:

Despre regimul matrimonial, in general
Sursa: avocat STOICA IOANA

[Av. muncii] Cuprinsul unei fise de pontaj
Sursa: MCP Cabinet avocati

Dreptul Uniunii se aplica unei actiuni in anularea casatoriei formulate de un tert dupa decesul unuia dintre soti
Sursa: EuroAvocatura.ro

Viza de scurta/lunga sedere a strainilor in Romania
Sursa: Euroavocatura.ro

Care sunt consecintele abandonului de familie?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Doamna Sabbatini a cerut anularea deciziilor prin care permisiunea de emigrare primita anterior de la EP a fost retrasa dupa casatorie
Pronuntaţă de: Cazul: Sabbatini vs. EP, 1972, nr.20/71

Divort. Reluarea numelui de familie avut anterior. Cerere pentru pastrarea numelui din casatorie formulata ulterior. Inadmisibilitate.
Pronuntaţă de: Sectia civila a Curtii de apel Timisoara Decizie nr. 2288/2002 din 26/09/2002

Doamna Sabbatini a cerut anularea deciziilor prin care permisiunea de emigrare primita anterior de la EP a fost retrasa dupa casatorie
Pronuntaţă de: Cazul: Sabbatini vs. EP, 1972, nr.20/71

Divort. Reluarea numelui de familie avut anterior. Cerere pentru pastrarea numelui din casatorie formulata ulterior. Inadmisibilitate.
Pronuntaţă de: Sectia civila a Curtii de apel Timisoara Decizie nr. 2288/2002 din 26/09/2002

Doamna Sabbatini a cerut anularea deciziilor prin care permisiunea de emigrare primita anterior de la EP a fost retrasa dupa casatorie
Pronuntaţă de: Cazul: Sabbatini vs. EP, 1972, nr.20/71