Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate

  Publicat: 18 May 2019       1520 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Sunt raporturi juridice care apar in cursul desfasurarii procesului penal si sunt reglementate de norme procesual penale.
Existenta unui specific al raporturilor juridice de munca, precum si a litigiilor de munca, este incontestabila. Acesta este dat de complexitatea relatiilor sociale in discutie, precum si de consecintele acestor raporturi juridice . Astfel, este imperios necesar ca legislatia sa fie adaptata conform acestui specific, pentru a asigura buna desfasurare a procesului de justitie, dar, mai ales, pentru a proteja interesele partilor implicate.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Un astfel de exemplu de adaptare si specializare a legii in materia litigiilor de munca este termenul special de apel aplicabil acestora. Conform dispozitiilor art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011, ``Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicarii hotararii".


``In afara caii ordinare de atac a apelului, este posibila - daca sunt intrunite conditiile prevazute de Codul de procedura civila - si exercitarea cailor extraordinare de atac ale contestatiei in anulare (art. 503-508) si revizuirii (art. 509-513). Este inadmisibila calea extraordinara de atac a recursului [solutie decurgand din exceptarea expresa a conflictelor de munca din sfera exercitarii acestei cai de atac, mentionata in art. 483 alin. (2) C. pr. civ.].``[1]


In ciuda faptului ca astfel de derogari au fost instituite tocmai in scopul protejarii intereselor justitiabililor din litigiile de munca, ele au fost si subiectul unor nemultumiri, fiindu-le contestata constitutionalitatea.


1. Exceptia de neconstitutionalitate


1.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, care au urmatorul continut: "Termenul de apel este de 10 zile de la data comunicarii hotararii".


1.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine faptul ca prevederile legale criticate nu sunt coroborate cu cele ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii si cu cele ale Codului de procedura civila, astfel incat sa permita justitiabililor sa constate in mod corect calea de atac, precum si termenele in care se pot acestea promova in materia litigiilor de dreptul muncii. De asemenea, Legea dialogului social nr. 62/2011 face trimitere la un alt termen, care nu se regaseste in cuprinsul Codului de procedura civila.


Astfel, prevederile constitutionale pretins incalcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) in componenta sa privind previzibilitatea legii si ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.


1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, intrucat art. 215 din Legea nr. 62/2011 stabileste o procedura speciala, derogatorie, simpla si urgenta, aplicabila in cazul cererilor referitoare la conflicte de munca si adaptata raporturilor de munca si exercitarii dreptului la munca . Aceasta situatie comporta urgenta in solutionarea conflictului, iar reglementarea supusa controlului de constitutionalitate are tocmai menirea de a pune capat in cel mai scurt timp starii de incertitudine in care se afla raporturile de munca, in interesul legitim al fiecareia dintre partile litigante. Termenul prevazut de art. 215 din Legea nr. 62/2011 este justificat de interesul salariatilor de a contesta intr-un termen cat mai scurt masurile dispuse de angajator in executarea contractelor de munca si de a restabili legalitatea in exercitarea raporturilor de munca . Specificul litigiilor de munca justifica, astfel, in mod obiectiv, instituirea unor termene distincte de cele stabilite prin Codul de procedura civila. In ceea ce priveste respectarea unor asemenea termene, aceasta tine de diligenta partii interesate in apararea drepturilor si intereselor sale legitime. Totodata, exercitarea dreptului de acces liber la justitie poate fi supusa unor conditionari legale, cum sunt si termenele stabilite pentru introducerea cererilor, menite sa asigure restabilirea in termen rezonabil a drepturilor incalcate, precum si stabilitatea raporturilor juridice.


Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, textul legal criticat fiind redactat intr-o formulare clara, care nu poate afecta exercitarea liberului acces la justitie.


Avocatul Poporului arata ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, avand in vedere faptul ca termenul are in vedere solutionarea procesului cu celeritate, in absenta lui calea de atac putand fi formulata oricand, fapt ce ar fi de natura a genera o stare de perpetua incertitudine cat priveste raporturile juridice stabilite printr-o hotarare judecatoreasca, afectand, astfel, grav stabilitatea si securitatea care trebuie sa le caracterizeze.


1.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, se observa ca dispozitia criticata este cuprinsa in capitolul VI - Conflictele individuale de munca si se refera la termenul de promovare a apelului impotriva hotararii prin care instanta de fond s-a pronuntat in privinta cererii referitoare la solutionarea conflictelor individuale de munca .


Referitor la critica de neconstitutionalitate formulata prin raportare la dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (5) in componenta sa privind previzibilitatea legii, se constata ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut ca una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative. In acest sens, Curtea a apreciat ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu afecteaza insa previzibilitatea legii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014).


Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in jurisprudenta sa, a constatat ca semnificatia notiunii de previzibilitate depinde intr-o mare masura de continutul textului despre care este vorba si de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. Principiul previzibilitatii legii nu se opune ideii ca persoana in cauza sa fie determinata sa recurga la indrumari clarificatoare pentru a putea evalua, intr-o masura rezonabila in circumstantele cauzei, consecintele ce ar putea rezulta dintr-o anumita fapta . Este in special cazul profesionistilor, care sunt obligati sa dea dovada de o mare prudenta in exercitarea profesiei lor, motiv pentru care se asteapta din partea lor sa acorde o atentie speciala evaluarii riscurilor pe care aceasta le prezinta (a se vedea hotararile pronuntate in cauzele Cantoni impotriva Frantei, paragraful 35, Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragraful 35, Sud Fondi - S.R.L. si altii impotriva Italiei, paragraful 109). Avand in vedere principiul aplicabilitatii generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a retinut ca formularea acestora nu poate prezenta o precizie absoluta. Una dintre tehnicile standard de reglementare consta in recurgerea mai degraba la categorii generale decat la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forta lucrurilor, formule mai mult sau mai putin vagi, a caror interpretare si aplicare depind de practica. Oricat de clar ar fi redactata o norma juridica, in orice sistem de drept, exista un element inevitabil de interpretare judiciara. Nevoia de elucidare a punctelor neclare si de adaptare la circumstantele schimbatoare va exista intotdeauna. Din nou, desi certitudinea este extrem de dezirabila, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesiva, or legea trebuie sa fie capabila sa se adapteze schimbarilor de situatie. Rolul decizional conferit instantelor urmareste tocmai inlaturarea dubiilor ce persista cu ocazia interpretarii normelor, dezvoltarea progresiva a dreptului prin intermediul jurisprudentei ca izvor de drept fiind o componenta necesara si bine inradacinata in traditia legala a statelor membre (hotararile pronuntate in cauzele S.W. impotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu si Militaru- Pidhorni impotriva Romaniei, paragrafele 36 si 37, Kafkaris impotriva Ciprului, paragraful 141, Del Rio Prada impotriva Spaniei, paragrafele 92 si 93).


In consecinta, avand in vedere aceste considerente de principiu, se constata ca dispozitiile legale criticate au un inteles precis si neechivoc, intrunind exigentele de claritate, precizie si previzibilitate ale legii, astfel incat nu aduc atingere art. 1 alin. (5) in componenta sa privind previzibilitatea legii.


In ceea ce priveste pretinsa neconstitutionalitate prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3), se constata ca aceasta nu poate fi retinuta. Astfel, se observa ca, prin dispozitiile legale criticate, legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa in interiorul unui anumit termen. De altfel, Curtea a statuat in mod constant ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite (a se vedea in acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 605 din 22 septembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, paragrafele 30 si 31, Decizia nr. 417 din 16 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016, paragrafele 24 si 25, Decizia nr. 266 din 6 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 379 din 19 mai 2008, sau Decizia nr. 141 din 23 martie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 360 din 23 aprilie 2004).


De altfel, art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia "Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege", precum si art. 129, care prevede ca "Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competentei si procedurii de judecata, inclusiv a conditiilor de exercitare a cailor de atac. Prin urmare, termenele procedurale instituite de textul de lege criticat reprezinta expresia aplicarii dispozitiilor constitutionale invocate mai sus.


Mai mult, din examinarea sustinerilor autorului exceptiei de neconstitutionalitate rezulta ca acesta nu formuleaza veritabile critici de neconstitutionalitate, ci compara mai multe prevederi legale intre ele. Or, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei. Procedandu-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia ca, desi fiecare dintre dispozitiile legale este constitutionala, numai coexistenta lor ar pune in discutie constitutionalitatea uneia dintre ele. Or, aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate, ci una de interpretare si de aplicare a normelor legale in situatia unor eventuale contrarietati intre acestea.


1.5 Solutia Curtii Constitutionale


Pentru considerentele expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia nr. 873/2018, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 215 din Legea dialogului social nr. 62/2011 sunt constitutionale in raport cu criticile de neconstitutionalitate formulate.


2. Concluzii


Concluzionand, retinem urmatoarele: competenta legiuitorului in ceea ce priveste organizarea judiciara, inclusiv stabilirea termenelor, este reglementata chiar prin Constitutie . Astfel, specializarea legilor prin derogari de la dreptul comun nu este doar permisa, ci bine-venita pentru indeplinirea scopurilor legiuitorului, atata timp cat sunt respectate prevederile legale si constitutionale in materie.


In ceea ce priveste previzibilitatea si claritatea legii, trebuie subliniat faptul ca pentru a fi astfel caracterizat, un text legal nu este necesar a fi exagerat de specific, din contra, o abordare generala fiind recomandata adeseori.


Cu privire la termenul de apel in litigiile de munca, retinem ca acest termen scurt este justificat tocmai de interesul salariatilor de a contesta intr-un termen cat mai scurt masurile dispuse de angajator in executarea contractelor de munca si de a restabili legalitatea in exercitarea raporturilor de munca . Specificul litigiilor de munca justifica, astfel, in mod obiectiv, instituirea unor termene distincte de cele stabilite prin Codul de procedura civila. In ceea ce priveste respectarea unor asemenea termene, aceasta tine de diligenta partii interesate in apararea drepturilor si intereselor sale legitime.


Astfel, nu se poate retine vreo atingere adusa liberului acces la justitie, un justitiabil diligent fiind in masura de a-si exercita drepturile astfel prevazute de lege.


Consideram, prin urmare, oportuna o astfel de reglementare, si retinem ca aceasta contribuie la solutionarea cu celeritate a litigiilor de munca si respectarea intereselor partilor.



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Bibliografie


I. Tratate, Monografii


1. I.T Stefanescu, colectiv, Legea dialogului social Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017


II. Legislatie


1. Legea dialogului social nr. 62/2011


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. nr. 873/2018










[1] I.T Stefanescu, colectiv, Legea dialogului social Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017







Citeşte mai multe despre:    CCR    Liberul acces la justitie    Legea dialogului social    Codul muncii    Legea 52/2011    Apelul in litigiile de munca    Decizia C.C.R. nr. 873/2018

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Titluri

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei