Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca » Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale

  Publicat: 12 Oct 2019       417 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Data fiind natura raporturilor de munca, de cele mai multe ori acestea nu se desfasoara izolat, salariatii fiind organizati in echipe. In astfel de situatii, fiecare societate desemneaza, prin reglementarile interne sau prin fisele de post, o persoana cu atributii de coordonare, care sa asigure buna functionare a echipei si indeplinirea eficienta a sarcinilor.

Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane (prepusului).
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.

Astfel, in cazul unui accident de munca, punandu-se problema tragerii la raspundere civila a persoanelor care au contribuit la producerea accidentului apare ca fireasca intrebarea: poate fi persoana insarcinata cu coordonarea echipei trasa la raspundere civila in cazul decesului unuia dintre membri coordonati? Iar daca da, in ce situatii, si in ce masura este impartita aceasta raspundere cu angajatorul?


Desi diversitatea situatiilor practice nu permite formularea unui raspuns universal, putem totusi afirma cu certitudine ca atata timp cat exista o legatura de cauzalitate intre indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea unor atributii puse in saricna coordonatorului prin fisa postului sau prin reglementarile interne si producerea accidentului de munca, acesta raspunde in mod direct atat pe latura civila, cat si pe latura penala, cand este cazul, pentru consecintele accidentului.


In ceea ce priveste raspunderea angajatorului, pe latura civila, acesta raspunde fie in calitate de persoana responsabile civilmente, in cazul unui poces penal, fie in calitate de comitent, in fata instantei civile, atunci cand se retine ca fapta unui prepus al sau (in cazul acesta, salariatul cu atributii de coordonare) a avut caracter determinant in producerea accidentului de munca .



Conform dispozitiilor art. 1373 din Noul Cod civil, comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.


Este comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia.


Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.


Asadar, in ipoteza prezentata anterior, se pune in discutie o raspundere civila solidara a angajatorului si a prepusului ce a jucat un rol determinant in producerea accidentului de munca .


In acest sens s-a statuat si in jurisprudenta, asa cum urmeaza sa ilustram prin prezentarea Deciziei Penale nr. 1099/2016 a Curtii de Apel Craiova, decizie definitiva.


In cauza s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:


La data de 15.11.2013, inculpatul T.C. a desemnat, in scopul unor operatiuni de demolare, o echipa pentru a monta schela metalica in jurul cosului de fum, fara a avea un plan de montare si de utilizare.


La data de 18.11.2013, echipa de lucratori a inceput demolarea cosului de fum, respectand procedura de demolare stabilita de X SRL, respectiv prin demolarea manuala a zidariei cu pickhammere pe toata inaltimea si indepartarea molozului, iar ulterior demolarea bucata cu bucata de sus in jos a elementelor structurale (mai intai grinzi si apoi stalpi) prin maruntire cu pickhammere de mana.


Conform fisei postului, inculpatul N.M. avea functia de sef santier, fiind organizatorul si conducatorul santierului. Inculpatul avea obligatia ca la inceputul fiecarei lucrari sau faze de executie sa instruiasca intregul personal din santier in legatura cu tehnologiile si fluxul de executie a lucrarilor, cu termenele de executie si regulile de organizare a programului de lucru in santier, inclusiv cu personalul subcontractorilor.


De asemenea, avea obligatia de a asigura cele mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, obligatia de aparare a vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor, sa identifice si sa respecte cerintele legale si alte cerinte in domeniul sanatatii si securitatii ocupationale, sa instruiasca si sa constientizeze personalul pentru atingerea obiectivelor si tintelor privind calitatea lucrarilor executate, precum si calitatea privind sanatatea si securitatea ocupationala.


In plus, inculpatul avea obligatia de a instrui lucratorii subcontractorilor.


Conform fisei postului, inculpatul T.X. avea functia de sef santier de a coordona toti lucratorii din subordine si de a control activitatile desfasurate la punctul de lucru, dar si obligatia de a instrui personalul din subordine pe linie SSM.


Instanta retine ca, in dimineata zilei de 20.11.2013, a fost prima zi de munca a victimei la santierul in discutie, si niciunul dintre cei responsabili, respectiv inculpatii N.M. si T.C., nu au luat nicio masura pentru ca victima sa fie instruita in mod corespunzator cu privire la modalitatea de demolare a cosului de fum.


In dimineata zilei de 20.11.2013, a avut loc un instructaj verbal, inform si incomplet, ocazie cu care s-a solicitat echipei de muncitori sa demoleze cosul de fum, de sus in jos. Nu s-a prezentat acestora un plan de demolare.


Lucratorii au respectat aceste instructiuni verbale pana la momentul pranzului, cand s-a modificat, tot verbal modalitatea de lucru, fiind date instructiuni de taiere a armaturilor stalpilor de sustinere.


In urma modificarii instructiunilor, victima C.T.M. si martorul I.A.M. au actionat in consecinta, taind armaturile ce sustineau stalpii de sustinere.


Astfel, in jurul orelor 15:00, au taiat cu polizorul unghiular armatura din stalpul din stanga, iar dupa ce au taiat armatura metalica a stalpului din dreapta, grinzile s-au prabusit, impingandu-l pe martorul I.A.M. spre corpul A, si surprinzand victima sub grinzi.


Decesul victimei a fost violent, datorandu-se asfixiei mecanice prin compresiune toracica. Leziunile traumatice constatate pe corpul victimei s-au produs prin lovire cu si de corpuri dure si compresiune intre doua planuri dure.



Parintii si sora victimei s-au constituit parti civile.


In privinta daunelor morale, instanta de apel a retinut ca ``trebuie avute in vedere relatiile afective existente intre victima si parinti respectiv sora, varsta victimei - 19 ani, aspecte ce releva intensitatea suferintelor psihice cauzate partilor civile ca urmare a decesului fiului respectiv fratelui. Instanta de apel apreciaza ca obligarea inculpatilor in solidar cu partile responsabile civilmente la plata cu titlu de daune morale a sumelor de 120.000 lei catre sora victimei si cate 180.000 lei catre fiecare dintre parintii victimei este de natura sa asigure o reparatie echitabila a prejudiciului cauzat partilor civile.``


Concluzionand, retinem ca in situatia in care salariatul cu rol de coordonator nu isi indeplineste sau isi indeplineste in mod defectuos atributiile determinand, astfel, fie si in mod indirect, producerea unui accident de munca, acesta va raspunde, solidar cu angajatorul, pentru consecintele accidentului, inclusiv sub aspectul daunelor morale.


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal




Citeşte mai multe despre:    SSM    Sanatate si securitate in munca    Protectia salariatilor    Accidente de munca    Daune morale accidente de munca    Imbolnavire profesionala    Despagubiri accidente de munca    Accidente de munca    Hartuire morala    Angajat    Angajator    Epuizarea la locul de munca    Hiperactivitate    Munca in contratimp    Leziuni traumatice



Comentează: Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Alte Titluri

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Neacordarea tichetelor de masa stipulate prin contractul colectiv constituie o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia E.D.O.
Pronuntaţă de: Tribunalul Caras Severin Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 288/2017, in sedinta publica din 10 februarie 2017

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Raspunderea civila delictuala. Accident de munca.
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 3602 din 5 mai 2005.

Incalcare acces la justitie. Apelant incarcerat. Neplata taxei judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.145 din data 25.02.2009