Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente

  Publicat: 01 Mar 2021       1448 citiri       Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Aportul in munca al salariatilor reprezinta o conditie sine qua non desfasurarii oricarui tip de activitate prestata de un angajator, fie ca este vorba despre o persoana juridica de drept privat, fie despre o persoana juridica de drept public, cum este cazul unitatilor de sanatate publica aflate in subordinea Ministerului Sanatatii.

Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.

Implicarea salariatilor, prin munca prestata pentru si sub autoritatea angajatorului, reprezinta pilonul esential pentru functionarea si dezvoltarea unei societati prospere, iar din aceasta perspectiva, se impune ca angajatorii sa asigure si sa aplice criteriile de normare a muncii, astfel incat sa se fie respectate drepturile esentiale ale salariatilor, precum dreptul la repaus zilnic si saptamanal sau dreptul la sanatate si securitate in munca .


In temeiul art. 7 lit. d) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru ``adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca [...] in vederea [...] diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii``.


Potrivit dispozitiilor Codului muncii, norma de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare, sau, in cazul in care nu exista normative in vigoare, norma de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.


In situatia medicilor, liniile directoare privind norma de munca sunt stabilite prin ordinele emise de ministrul sanatatii si vizeaza atat norma de timp si de personal, cat si sfera de atributii/specificul activitatii salariatilor (in general, fiind vorba despre specialitati medicale diferite).


Conform Ordinului nr. 1224/2010 privind aprobarea normativelor de personal pentru asistenta medicala spitaliceasca, ce reprezinta cadrul normativ general in materie, s-a prevazut faptul ca numarul de posturi, pe categorii de personal, intre limita minima si maxima, se stabileste de managerul fiecarei unitati sanitare cu personalitate juridica, potrivit structurilor medicale aprobate, cu incadrarea in cheltuielile de personal aprobate ca limita maxima prin bugetul anual de venituri si cheltuieli .


Limita minima si maxima a normativelor de personal este prevazuta explicit in anexele Ordinului nr. 1224/2010 si se determina in functie de tipul de activitate medicala (specialitati medicale/utilizarea sau nu a aparaturii de laborator de inalta performanta/clasificarea pe tipuri de unitati sanitare - dispensare/cabinete etc.) si de criteriile specifice de normare (numar de posturi/unitate, numar de posturi/aparat/tura, 1post/numar de paturi etc.).


Prin exceptie de la limitele stabilite, unitatile sanitare publice pot utiliza un numar mai mic de posturi, pe perioade determinate, insa numai cu acordul organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate, afiliate federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de ramura sanitara.


De asemenea, in ipoteza inversa, in care numarul maxim de posturi stabilit prin lege nu este suficient, prin Metodologia de aplicare a normativului de personal, aprobata prin Ordinul nr. 1224/2010, s-a prevazut ca in situatia locurilor de munca ``unde activitatea se desfasoara fara intrerupere 24 ore din 24 (cum este, spre exemplu, cazul unitatilor de primire a urgentelor), iar criteriul de normare este numar de posturi/tura, in vederea asigurarii continuarii activitatii in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza, precum si pe perioada concediului de odihna, in situatia in care personalul determinat conform criteriilor de normare se dovedeste a fi insuficient, se va putea determina un numar suplimentar de posturi, pentru fiecare loc de munca``.


Odata determinate si respectate criteriile de normare a muncii, un rol important il reprezinta si repartizarea timpului de munca, concretizand numarul de ore de lucru efective si repartizarea acestora in ture.


Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Regulamentul privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, ``timpul normal de munca aferent contractului individual de munca de baza al medicilor incadrati in unitati publice din sectorul sanitar este de 7 ore in medie pe zi, respectiv de 35 de ore in medie pe saptamana``, iar conform art. 3 alin. (3) din acelasi Regulament, ``medicii sefi de sectie/laborator/serviciu medical au program de 7 ore zilnic``.


In anumite situatii particulare, determinate expres prin lege, timpul de munca poate fi mai mic de 7 ore/zi. Astfel, spre exemplu, in cazul medicilor care desfasoara activitate de radiologie-imagistica medicala, radioterapie, medicina nucleara, anatomie patologica, programul de lucru este, in medie, de 6 ore/zi, respectiv 30 de ore/saptamana.


Fata de faptul ca, potrivit art. 22 alin. (1) din Regulament, ``asigurarea continuitatii asistentei medicale este obligatorie pentru unitatile sanitare publice din sectorul sanitar``, fiind asigurata prin serviciul de garda, in cazul medicilor care s-au angajat in acest sens, la programul desfasurat in baza contractului individual de munca de baza se adauga si timpul de lucru necesar activitatii prestate in linia de garda.


Ca regula, conform Regulamentului privind timpul de munca, organizarea si efectuarea garzilor in unitatile publice din sectorul sanitar, garda se organizeaza intre ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curenta a medicilor din cursul diminetii si ora de incepere a programului de dimineata din ziua urmatoare.


In zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit reglementarilor legale, nu se lucreaza, garda incepe de dimineata si dureaza 24 de ore.


Cu toate acestea, dupa activitatea continua aferenta activitatii curente si activitatii intr-o linie de garda, medicul trebuie sa beneficieze de o perioada de repaus de 24 de ore.


Conform art. 54 din Regulament, ``modul concret de organizare a activitatii, acordarea perioadei de repaus de 24 de ore, precum si completarea orelor aferente normei legale de munca se stabileste de seful fiecarei structuri medicale si se aproba de conducerea unitatii sanitare``.


Asadar, luand in considerare specificul activitatilor prestate de medici in general, gradul de responsabilitate si implicare, dar, mai ales, nivelul de stres si solicitare fizica, se impune in sarcina conducerii unitatilor sanitare publice de a se asigura ca toate dispozitiile legale privind normativele de munca si durata timpului de munca sunt respectate.


Criteriile de repartizare a timpului de lucru si cele de normare a muncii sunt deosebit de importante, fiind menite sa asigure, pe de o parte, respectarea drepturilor salariatilor si, pe de alta parte, sa garanteze si sa protejeze, in bune conditii, starea fizica si psihica a medicilor, in vederea acordarii corespunzatoare a serviciilor medicale.


Nerespectarea criteriilor de normare si stabilirea discretionara si disproportionata a timpului de lucru determina supraincarcarea medicilor cu un volum de munca extenuant si conduce la epuizarea fizica si psihica a acestora la locul de munca, problematica tot mai des intalnita in decursul ultimilor ani.





Citeşte mai multe despre:    norma de munca    norma de munca medici    timp de lucru medici    program garzi medici    codul muncii    epuizarea fizica si psihica

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Sanctiunea disciplinara a retrogradarii. Conditii si perioada
Sursa: MCP Cabinet avocati

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Contract individual de munca (Model 2018) | PDF si Word
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Modificarea contractului individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Contractul de munca full-time vs. contractul de munca part-time
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Vinovatia. Element esential al abaterii disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 4843 din data de 30 Octombrie 2019

Elementele ce caracterizeaza un raport de munca. Prestarea muncii, subordonarea salariatului, organizarea si disciplina muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava - Decizia civila nr. 364 din data de 2 aprilie 2019

Sanctionarea contraventionala a angajatorului pentru neplata orelor suplimentare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bihor Sentinta civila nr. 857/11.06.2019

Eludarea de catre angajator a dispozitiilor legale privind durata maxima a timpului de munca. Raspunderea contraventionala
Pronuntaţă de: Tribunalul Bihor - Decizia civila nr. 857/A/CA/2019 din data de 11.06.2019

Solicitarea efectuarii muncii suplimentare din partea angajatorului. Scrisa sau verbala, directa sau indirecta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2494 din data de 21.09.2019