Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Scrieri Politice din presa romaneasca » Invatamantul democratic, de Mihai Eminescu

Invatamantul democratic, de Mihai Eminescu

  Publicat: 12 Apr 2010       3891 citiri       Sursa: Timpul, Mihai Eminescu        Secţiunea: Scrieri Politice din presa romaneasca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Aticolul a fost publicat in Timpul (V), in data de 8 iulie 1880

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Asociatia internationala a transportului aerian

Lumea asta ar mai trece ea daca toate pasurile si toate nenorocirile ti sar intimpla incai sans phrase. Daca ti se- ntimpla fericirea de- a muri, ea e unita cu neplacerea ca unuia din pretinsii amici ii va veni mincarime de limba si- ti va tinea la capatii un discurs cit toate zilele; daca te loveste vreo nenorocire, parerile de rau ale cunoscutilor, dupa cari in genere se ascunde parerea de bine, iti mai ingreuieaza inca sarcina vietii. Nu a fost lipsit de istetie muri torul acela care, pent ru intiia data, a observat ca soarta nu este numai rea, ci si rautacioasa: ca ea n- aduce numai suferinte, ci te ironizeaza totdeodata intr - un chip oarecare pe cind ti le da.

Astfel s- a constatat de catra chiar organele guvernului ca invatamintul merge foarte rau. Numarul celora cari, in anul acesta, au fost in stare a depune bacalaureatul e minim; ministeriul a trebuit sa revoce o masura asupra corigentilor de teama de- a nu depopula clasele superioare; in patru ani de guvernare rosie s- au inchis peste noua sute de scoale rurale, iar deasupra tuturora este a se deplinge ignoran a deplin a personalului t a didactic, de vreme ce exista, institutori, ba profesori de universitate chiar cari nu stiu scrie corect si, cu toate acestea ?d. Hasdau, d. Vasile Boerescu, avind a tinea discursurile funebre ale unui invatamint in asemenea conditii, a gasit ca minunate progrese am facut, ca grozav ne- am luminat. Ba mai mult inca.

Romanul? gaseste ca mari sint progresele facute in invatamintul public in epoca de regenerare in care am intrat la 1848. Invatamintul, pe atunci privilegiul citorva, astazi este la dispozitiunea oricui in orase si, in citva, raspindit si in sate.

Se- ntelege. Scoalele rurale infiintate de batrinul Grigore Ghica din Tara Romaneasca erau pe atunci privilegiul citorva.

Foaia "Invatatorul satului", care a inceput a iesi la octomvrie 1843, redijata de Petru Poenaru in colaborare cu Aristia si altii, foaie care se ocupa numai cu scoala sateasca si e mult mai bine scrisa decit gazetele de azi, se datoreste epocei de regenerare de la 1848 incoace. Nu ne- am mira daca cele dintii scoale romanesti, datorite Mariei Teresiei si lui Iosif II, s- ar atribui asemenea fericitei inspiratiuni a d- lui C.A. Rosetti si daca ni s- ar spune ca Sincai, Petru Maior si Lazar a inceput cariera lor prin a fi ciraci la redactia "Romanului", asemenea d- lor Carada si Costinescu.

D. Hasdeu, in discursul facut, cu ocazia distribuirii premielor, a impartit cultura scolara a romanilor in trei faze: teocratica, aristocratica si... democratica, din care aceasta din urma se datoreste in Moldova lui Asaki si Saulescu, in Tara Romaneasca lui Lazar si Heliade. O impartire frumoasa, dar care spune prea putin. Cumca in manastiri se invata mai mult ori mai putina carte e prea adevarat, insa aceasta cultura numita teocratica era totodata si ... democratica. De vreme ce orice crestin, fara deosebire de rang, putea sa invete carte in manastiri de se facea sau nu calugar, scoala nu era monopolul clerului. Cit despre cultura aristocratica, ea asemenea nu merita un nume atit de pompos. In toti timpii clasele mai avute au facut abstractie de la scoalele publice, preferind instructia privata, ca una ce garanteaza cresterea mai buna a copiilor.

Noi nu ne vom sfii a zice ca inaintea invatamintului public si gratuit, accesibil pentru toti, nu exista in genere invatamint, iar acest invatamint public nu se datoreste initiativei romanilor. Initiativa s- a luat mai intii dincolo de Carpati, mai cu seama sub Maria Teresia si Iosif II. Lazar insusi era un product al epocii iosefine, ca si profesorii pe cari Asaki i- a adus la scoala din Socola. Avem inaintea noastra caietele de studiu, legate la un loc, ale unui fiu de taran; care invata la Socola in anul 1810. Din aceste se vede lamurit influenta scoalelor latinesti ale Apusului.

Aceste caiete incep cu gramatica romaneasca, apoi urmeaza retorica, logica, morala, exegeza Psalmilor, istoria biblica, catehismul crestinesc, in fine istoria generala. Initiativei Curtii din Viena i se datoreste asadar invatamintul democratic atit dincolo de Carpati cit si dincoace, iar daca "Romanul" doreste numaidecit o epoca de regenerare in care am intrat si de la care "mari sint progresele facute", atunci nu citeze anul 1848, care n- are pentru scoala nici o semnificare, ci Regulamentul Organic, pentru intemeiarea invatamintului, si epoca lui Cuza Voda, pentru inmultirea scoalelor, o inmultire fara tranzitie, facuta, din nenorocire, in detrimentul calitatii lor.

Ca principiu general cata sa admitem ca invatamintul, pre cit a cistigat in estensiune, pe atit a pierdut in intensitate. E nemaipomenit, dar din nenorocire adevarat, ca la acest popor care "cind e vorba de cultura" cata sa- l luam ca intreg, nu exista nici stiinta, nici literatura Cataloagele librarilor sint pline de tiparituri facute cu scopul lucrativ de- a le desface in scoala, cartile de stiinta sau literatura se tiparesc in vederea unui premiu academic, stiinta si literatura, cita se face la noi, se face numai cu paguba de timp si bani a acelora ce se ocupa cu ea, daca nu sint oameni cu apucaturi destul de dibace de- a da operelor lor un relief pe care nu- l merita si de a le lasa sa fie platite direct sau indirect din . . . bugetul statului. Nu mai vorbim despre efectele sociale ale invatamintului nostru. Ele sint dea dreptul dezastruoase. Arta atit de raspindita a insirarii negramaticale de vorbe pe hirtie deschide celui ce- o poseda toate caile de inaintare in viata publica, incepind de la scriitorul satesc si sfirsind cu consiliarii tronului. Astfel activitatea intelectuala a generatiei actuale pare a se mistui in singura directie a cistigului fara munca pe acele mii de carari ale influentei morale pe cari le deschide atotputernicia demagogica, in socoteala insa si cu paguba poporului. O imensa plebe de aspiranti la functiuni, iata ce au scos la lumina invatamintul democratic.




Citeşte mai multe despre:    Mihai Eminescu    Invatamant    Invatamantul romanesc    Scoli    Grigore Ghica    Petru Poenaru



Comentează: Invatamantul democratic, de Mihai Eminescu
Alte Titluri

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Asistentul personal profesionist pentru persoane cu handicap. Angajare, conditii si proceduri de atestare
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Recuperare creante in domeniul transporturilor. Temei legal si Proceduri
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Cumulul pensiei cu veniturile realizate
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Perioada de stagiu a absolventilor de institutii de invatamant superior
Sursa: MCP Cabinet avocati

Viza de scurta/lunga sedere a strainilor in Romania
Sursa: Euroavocatura.ro

Ocuparea si angajarea in munca a persoanelor cu dizabilitati
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Executarea cu intarziere a obligatiei de plata. Dobanda legala aferenta sumelor datorate salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul C, Sectia I Civila, Sentinta Civila nr. 850 din 18.04.2016

Intarzierea nejustificata a platii salariului. Recuperarea prejudiciului produs angajatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 6207 din 16.06.2016

Necompensarea in bani a zilelelor de concediu neefectuate
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures, Sectia I Civila, Sentinta nr. 505 din data de 15.04.2016

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Constatare prin hotarare judecatoreasca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 390 din data de 07.04.2016

Angajarea raspunderii patrimoniale a angajatului se poate realiza doar in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Aplicabilitatea legislatiei muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 433 din data de 19 aprilie 2016