Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Obligativitatea sau neobligativitatea Statului Roman de a achita taxele judiciare de timbru, raportat la dispozitiile art.17 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de
timbru (Curtea de
Apel Pitesti - reluare din sedinta de la data de 25.11.2009, punctul 27)
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
a) Intr-o opinie se apreciaza ca in materie civila regula este timbrarea cererilor, iar exceptia este scutirea de plata acestor taxe. Persoanele scutite trebuie prevazute expres de lege . Nici art. 17 din Legea nr. 146/1997 si niciun alt act normativ nu prevede ca Statul Roman este scutit de plata taxelor judiciare de timbru. Ministerul Finantelor, care este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, conform art. 17 din actul normativ suscitat, apare in litigiile in care Statul este parte, ca reprezentant al acestuia, iar nu in nume propriu.
b) Intr-o alta opinie se apreciaza ca Statul Roman este scutit de plata taxelor de timbru, raportat la art. 17 din Legea nr. 146/1997, conform carora sunt scutite cererile si actiunile, inclusiv caile de atac formulate potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public si de Ministerul Finantelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice, toate acestea fiind institutii ale Statului Roman.
Cea de a doua opinie a fost considerata ca fiind opinia corecta.