Decizia C.C.R. nr. 749/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura Civila precum si ale unor dispozitii din OUG 80/2013

Decizia nr. 749/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185, art. 197, art. 200 alin. (3) si (4) si art. 715 din Codul de procedura civila, precum si ale art. 33 si art. 39 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 505 din 21.06.2019.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 200 alin. (3) si (4) din Codul de procedura civila si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de I.P. si M.P. in Dosarul nr. XXXX/270/2016/a1 al Judecatoriei Onesti si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca la dosarul cauzei autorii exceptiei de neconstitutionalitate au depus note scrise in sustinerea admiterii acesteia.
4. Presedintele dispune a se face apelul si in dosarele nr. AAAAD/2017, nr. BBBBD/2017, nr. CCCCD/2017, nr. EEEED/2017 si nr. FFFD/2018, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 si art. 715 din Codul de procedura civila si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de I.D. in Dosarul nr. AAAAAA/299/2015* al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila, ale art. 33 alin. (1) si art. 39 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de W.B. in Dosarul nr. AAAA/30/2015** al Tribunalului Timis - Sectia de contencios administrativ si fiscal, ale art. 33 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de V.C. in Dosarul nr. BBBB/320/2015 al Tribunalului Specializat Mures - Litigii cu profesionistii, ale art. 197 din Codul de procedura civila si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de I.P., M.P. si I.C. in Dosarul nr. CCCC/270/2016 al Tribunalului Bacau - Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, ale art. 39 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicata de C.M.D. in Dosarul nr. FFFFF/99/2016/a1 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civila.
5. La apelul nominal raspunde pentru autoarea exceptiei de neconstitutionalitate din Dosarul nr. BBBBD/2017 V.C.B., in calitate de fiu al acesteia, mandatar care nu detine calitatea de avocat. In acest sens, la dosarul cauzei, a depus, in copie, o procura speciala din care rezulta ca este mandatat sa o reprezinte pe mama sa la Curtea Constitutionala in ceea ce priveste exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de mandatarul care nu are calitatea de avocat in numele acesteia. Lipsesc celelalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.
6. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca in dosarele nr. CCCCD/2017 si nr. EEEED/2017 autorii exceptiei de neconstitutionalitate au depus note scrise in sustinerea admiterii acesteia.
7. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Partea prezenta solicita conexarea Dosarului nr. BBBBD/2017 la Dosarul nr. 1.502D/2018 avand in vedere obiectul identic al cauzelor, precum si faptul ca in cel de-al doilea dosar are calitatea de autor al exceptiei de neconstitutionalitate si nu de mandatar care nu are calitatea de avocat al acestuia, astfel incat va putea pune concluzii. In situatia in care cele doua cauze nu se vor conexa precizeaza ca nu va putea sustine exceptia de neconstitutionalitate. Invedereaza aspecte referitoare la fondul litigiilor in care au fost invocate cele doua exceptii de neconstitutionalitate si depune la dosar o cerere de conexare a Dosarului nr. BBBBD/2017 la Dosarul nr. 1.502D/2018.
8. La intrebarea presedintelui Curtii Constitutionale, magistratul-asistent refera asupra faptului ca Dosarul nr. 1.502D/2018 nu este inscris pe lista de sedinta intocmita pentru prezentul termen de judecata, cele doua dosare aflandu-se in stadii diferite de solutionare.
9. Curtea pune in discutie cererea partii prezente prin care aceasta solicita conexarea Dosarului nr. 1.502D/2018 la Dosarul nr. BBBBD/2017.
10. Avand cuvantul, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de conexare formulate de partea prezenta, avand in vedere ca dosarele se afla in stadii diferite de solutionare.
11. Curtea respinge cererea de conexare a celor doua dosare anterior mentionate, intrucat acestea nu se afla pe rolul instantei de contencios constitutional in acelasi stadiu procesual.
12. In continuare, Curtea pune in discutie conexarea dosarelor inscrise pe lista de sedinta de la prezentul termen si strigate de magistratul-asistent. Partea prezenta arata ca este de acord si, totodata, insista cu privire la cererea de conexare a Dosarului nr. 1.502D/2018 la Dosarul nr. BBBBD/2017.
13. Reprezentantul Ministerului Public arata ca este de acord cu masura conexarii dosarelor. Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele sus-mentionate, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. AAAAD/2017, nr. BBBBD/2017, nr. CCCCD/2017, nr. EEEED/2017 si nr. FFFD/2018 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
14. Curtea pune in vedere partii prezente ca a respins cererea sa de conexare a celor doua dosare. Partea prezenta insista asupra admiterii cererii sale, reitereaza cele anterior mentionate referitoare la posibilitatea sustinerii exceptiei de neconstitutionalitate si mai arata, in esenta, ca la termenul de judecata care va fi stabilit pentru cel de-al doilea dosar, in care poate pune concluzii in calitate de autor al exceptiei de neconstitutionalitate, nu va putea sustine exceptia, intrucat Curtea va preciza ca s-a mai pronuntat asupra acesteia, situatie care, in opinia sa, reprezinta o incalcare a dreptului de acces la o instanta. Totodata, precizeaza ca acorda Curtii sansa de a repara o chestiune nelegala, respectiv posibilitatea instantelor de judecata de a se judeca pe sine din cauza unei sintagme neclare in lege, respectiv in Legea nr. 146/1997 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, care prevede ca prin incheiere se stabileste taxa judiciara de timbru si se solutioneaza cererea de reexaminare. Asadar, daca este o hotarare judecatoreasca inseamna ca judecatorii se judeca pe sine, iar daca aceasta incheiere este un act administrativ unilateral cu caracter individual inseamna ca poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ. In concluzie, arata ca instanta de judecata, in calitate de prestator de servicii publice, se judeca pe sine.
15. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii invedereaza partii prezente sa depuna concluzii scrise si, totodata, in temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, ii acorda cuvantul.
16. Partea prezenta sustine ca nimeni nu se poate judeca pe sine.
17. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca dispozitiile legale criticate au fost amplu analizate in jurisprudenta Curtii Constitutionale. In acest sens mentioneaza, spre exemplu, Decizia nr. 308 din 8 mai 2018 si Decizia nr. 881 din 15 decembrie 2015.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
18. Prin Incheierea din 22 martie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/270/2016/a1, Judecatoria Onesti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 200 alin. (3) si (4) din Codul de procedura civila si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de I.P. si M.P. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii de reexaminare a incheierii prin care a fost anulata cererea de chemare in judecata .
19. Prin Incheierea din 6 februarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. AAAAAA/299/2015*, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 si art. 715 din Codul de procedura civila si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost invocata de I.D. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte civile prin care a fost anulata ca netimbrata contestatia la executare, respinsa ca tardiva cererea de repunere in termenul de formulare a contestatiei la executare si s-a respins ca tardiv introdusa contestatia la executare .
20. Prin Incheierea din 11 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. AAAA/30/2015**, Tribunalul Timis - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (1) si art. 39 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost invocata de W.B. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii de anulare a taxei judiciare de timbru.
21. Prin Incheierea din 6 martie 2017, pronuntata in Dosarul nr. BBBB/320/2015, Tribunalul Specializat Mures - Litigii cu profesionistii a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 33 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost invocata de V.C. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte civile prin care a fost respinsa exceptia autoritatii de lucru judecat, exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita si exceptia perimarii executarii silite, cererea de suspendare a executarii silite, contestatia la executare si cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de garantie imobiliara.
22. Prin Incheierea din 19 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. CCCC/270/2016, Tribunalul Bacau - Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 si ale art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia de neconstitutionalitate a fost invocata de I.P., M.P. si I.C. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte civile prin care a fost anulata ca insuficient timbrata o contestatie la executare .
23. Prin Incheierea din 10 ianuarie 2018, pronuntata in Dosarul nr. FFFFF/99/2016/a1, Curtea de Apel Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 39 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost invocata de C.M.D. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite in sarcina partii apelante.
24. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca dispozitiile legale limiteaza accesul liber la justitie, intrucat instanta nu poate dispune discretionar anularea cererii de chemare in judecata, intr-o procedura administrativa, desfasurata in camera de consiliu, fara citarea partilor. De asemenea, dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale prin impunerea unor termene nerezonabile, precum si prin "crearea unei bariere greu sau imposibil de realizat asa cum este impunerea restrictiva si excesiva a unei taxe foarte mari".
25. Se mai arata ca art. 33 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 este neconstitutional prin stabilirea obligativitatii platii anticipate a taxei judiciare de timbru in exercitarea cailor de atac, fiind totodata o obligatie desueta, intrucat o hotarare judecatoreasca este oricum executorie. De asemenea se apreciaza ca se creeaza o discriminare intre justitiabilii care beneficiaza de ajutorul public judiciar si justitiabilii care nu pot plati taxele judiciare de timbru uno ictu.
26. Se mai critica faptul ca, prin stabilirea de catre instanta prestator de servicii publice a unei taxe judiciare de timbru mai mare decat cea datorata in mod legal, se incalca art. 56 din Constitutie, iar taxa judiciara de timbru nu poate fi folosita nici legal si nici constitutional, fiind impusa fara respectarea legii. Daca instanta stabileste pentru sine, prin incheiere data in camera de consiliu, propria plata a serviciilor pe care le presteaza, devine in acelasi timp si judecator in propria cauza, dar si justitiabil fata de reclamant. Un justitiabil nu are acces efectiv la o instanta superioara de control judiciar al modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, ci are doar dreptul la o simpla reexaminare a actului administrativ unilateral cu caracter individual prin care s-a stabilit taxa judiciara de timbru.
27. Se mai sustine ca din modul de interpretare a art. 39 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 se refuza partii apelant-intimate dreptul de a putea solicita in mod efectiv verificarea corecta a stabilirii taxei judiciare de timbru, prin faptul ca textul de lege restrange subiectii de drept indrituiti sa formuleze cererea de reexaminare.
28. In ceea ce priveste dispozitiile art. 185 din Codul de procedura civila se sustine ca acestea sunt neconstitutionale, intrucat sanctiunea decaderii aplicabila pentru nerespectarea termenelor de introducere a cererilor incalca dreptul la informatie, accesul liber la justitie si dreptul la aparare. Caracterul absolut al exceptiei tardivitatii incalca garantia constitutionala a unui proces echitabil si a rezolvarii cauzei intr-un termen rezonabil. Decaderea dintr-un termen nu trebuie sa sanctioneze o persoana inainte ca aceasta sa inteleaga, sa aiba acces la informatie in mod corect, complet si rezonabil. Interzicerea unui demers juridic unei persoane care nu are cunostinte juridice este neconstitutionala, egalitatea in drepturi fiind garantata doar persoanelor care au studii juridice.
29. Dispozitiile art. 715 din Codul de procedura civila sunt considerate ca fiind neconstitutionale sub aspectul termenului de 15 zile stabilit pentru formularea contestatiei la executare .
30. Judecatoria Onesti, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a civila, Tribunalul Timis - Sectia de contencios administrativ si fiscal, Tribunalul Specializat Mures - Litigii cu profesionistii, Tribunalul Bacau - Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal si Curtea de Apel Iasi Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
31. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
32. Guvernul, prin punctul de vedere transmis in dosarele nr. XXXXD/2017, nr. AAAAD/2017, nr. BBBBD/2017, nr. CCCCD/2017 si nr. EEEED/2017, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
33. Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis in dosarele nr. XXXXD/2017, nr. BBBBD/2017, nr. CCCCD/2017, nr. EEEED/2017 si nr. FFFD/2018, apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
34. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
35. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
36. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art. 185, art. 197, art. 200 alin. (3) si (4) si art. 715 din Codul de procedura civila, precum si ale art. 33 si art. 39 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins:
- Art. 185 din Codul de procedura civila:
"(1) Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate.
(2) In cazul in care legea opreste indeplinirea unui act de procedura inauntrul unui termen, actul facut inaintea implinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.";
- Art. 197 din Codul de procedura civila:
"In cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxelor datorate se ataseaza cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in conditiile legii.";
- Art. 200 alin. (3) si (4) din Codul de procedura civila:
"(3) Cand cererea nu indeplineste cerintele prevazute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. Se excepteaza de la aceasta sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. 202 alin. (3).
(4) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (3), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.";
- Art. 715 din Codul de procedura civila:
"(1) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisa se poate face in termen de 15 zile de la data cand:
1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta;
2. cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, instiintarea privind infiintarea popririi. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;
3. debitorul care contesta executarea insasi a primit incheierea de incuviintare a executarii sau somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit incheierea de incuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara somatie.
(2) Contestatia impotriva incheierilor executorului judecatoresc, in cazurile in care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face in termen de 15 zile de la comunicare .
(3) Contestatia privind lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
(4) Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa in tot cursul executarii silite, dar nu mai tarziu de 15 zile de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.
(5) Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut la alin. (4) nu il impiedica pe cel de-al treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobandite de catre tertii adjudecatari in cadrul vanzarii silite a bunurilor urmarite.";
- Art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013:
"(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, in conditiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligatia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei. Prin aceeasi comunicare instanta ii pune in vedere reclamantului posibilitatea de a formula, in conditiile legii, cerere de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii. Dispozitiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila raman aplicabile in ceea ce priveste complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare in judecata . Instanta insa nu va proceda la comunicarea cererii de chemare in judecata in conditiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedura civila, decat dupa solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru.";
- Art. 39 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013:
"(1) Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instanta, in termen de 3 zile de la data comunicarii taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere definitiva. Dispozitiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila raman aplicabile in ceea ce priveste complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare in judecata . Instanta va proceda la comunicarea cererii de chemare in judecata, in conditiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedura civila, numai dupa solutionarea cererii de reexaminare."
37. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 privind statul roman, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum acesta se interpreteaza potrivit art. 20 si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 31 privind dreptul la informatie, art. 32 privind dreptul la invatatura, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 51 privind dreptul de petitionare, art. 52 privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 56 privind contributiile financiare, art. 124 privind infaptuirea justitiei si art. 148 privind integrarea in Uniunea Europeana. Mai sunt invocate si dispozitiile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminarii si art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Conventie .
38. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sanctiunea anularii cererii de chemare in judecata prevazuta de art. 197 din Codul de procedura civila este justificata de faptul ca taxele judiciare de timbru reprezinta o conditie legala pentru inceperea proceselor civile, instituirea unei asemenea exigente nefiind de natura sa obstructioneze, in sine, accesul liber la justitie. De altfel, art. 200 din Codul de procedura civila reglementeaza procedura de regularizare a cererilor de chemare in judecata, oferindu-se reclamantului posibilitatea sa complineasca eventualele lipsuri ale acesteia, inclusiv pe cele referitoare la neplata taxei judiciare de timbru corespunzatoare, astfel ca anularea cererii nu intervine de plano. Asadar, instanta de judecata se pronunta asupra unei probleme care priveste exclusiv buna administrare a justitiei. Dispozitiile criticate nu infrang prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, intrucat procedura speciala vizata nu se refera la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum prevede art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a caror examinare nu face cu nimic necesara o dezbatere, cu citarea partilor. Totodata, legiuitorul a prevazut un remediu procesual constand in formularea unei cereri de reexaminare a incheierii de anulare a cererii, conform art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila (a se vedea in acest sens Decizia nr. 757 din 5 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 20 din 12 ianuarie 2016, paragrafele 13 si 14, si Decizia nr. 457 din 16 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015, paragrafele 17 si 18). Obligatia la plata anticipata a acestor taxe in unele cazuri pana la un termen ulterior, stabilit de instanta judecatoreasca - este justificata, ca si sanctiunea anularii actiunii sau cererii, in caz de neplata a acestora (Decizia nr. 457 din 16 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015, paragraful 17).
39. Potrivit art. 32 din ordonanta de urgenta, taxele judiciare de timbru se datoreaza atat pentru judecata in prima instanta, cat si pentru exercitarea cailor de atac, fiind o dezvoltare a dispozitiilor art. 1 din acelasi act normativ, potrivit carora actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti sunt supuse taxelor judiciare de timbru. Astfel, regula este cea a timbrarii actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile numai in masura in care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a caror acoperire, potrivit art. 56 din Constitutie, cetatenii sunt obligati sa contribuie prin impozite si taxe, stabilite in conditiile legii (a se vedea in acest sens Decizia nr. 43 din 31 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 413 din 31 mai 2017).
40. Asadar, Curtea retine ca accesul liber la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutie, nu inseamna gratuitate. Nicio dispozitie constitutionala nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie (a se vedea in acest sens Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, paragraful 33). De asemenea, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca o caracteristica a principiului accesului liber la justitie este aceea ca el nu este un drept absolut (Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin insasi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitari, atat timp cat nu este atinsa insasi substanta sa. Totodata, prin Hotararea din 19 iunie 2001, pronuntata in Cauza Kreuz impotriva Poloniei, paragraful 54, instanta europeana a retinut ca instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezinta o incalcare per se a dreptului de acces la instantele judecatoresti, fiind respinsa teza ce echivaleaza dreptul de acces la justitie cu gratuitatea actului de justitie. Statele membre trebuie sa se asigure insa de faptul ca sumele impovaratoare pentru posibilitatile financiare ale anumitor justitiabili nu reprezinta o restrictie disproportionata, ce impiedica dreptul de acces la o instanta de judecata .
41. In acest context, Curtea nu poate retine nici critica potrivit careia plata anticipata a taxei judiciare de timbru pentru exercitarea caii de atac ar fi o cerinta desueta, avand in vedere ca legiuitorul a optat pentru plata anterioara prestarii serviciului public al justitiei indiferent de faza procesuala a litigiului, critica urmarind, in realitate, o schimbare de conceptie a sistemului de taxare in justitie.
42. In privinta cuantumului acestora, Curtea retine ca legiuitorul are deplina legitimitate constitutionala de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare in functie de obiectul litigiului. Stabilirea modalitatii de plata a taxelor judiciare de timbru, precum si a cuantumului lor reprezinta insa o optiune a legiuitorului, ce tine de politica legislativa fiscala (Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). S-a mai retinut, de asemenea, in jurisprudenta Curtii, ca echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat in valoarea cheltuielilor stabilite de instanta de judecata prin hotararea pe care o pronunta in cauza, plata acestora revenind partii care cade in pretentii (Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005). Curtea a subliniat, in acelasi timp, ca prin art. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, pentru situatia in care justitiabilul nu poate face fata cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, legiuitorul a instituit, ca o garantie a accesului liber la justitie, posibilitatea ca persoanele fizice sa beneficieze de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008. Mai mult, art. 8 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 prevede ca ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in cazul in care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din Romania. Or, aceste dispozitii permit instantei de judecata sa individualizeze acordarea acestui ajutor in functie de nevoile reale ale solicitantului (a se vedea in acest sens Decizia nr. 79 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, paragraful 19), astfel incat nu poate fi retinuta nici critica referitoare la discriminarea intre diverse categorii de justitiabili. Totodata, Curtea retine ca in situatia in care justitiabilul a platit mai mult decat cuantumul legal, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie la cererea acestuia, in conditiile art. 45 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013.
43. Referitor la termenele prevazute de art. 33 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 stabilite de legiuitor pentru a face dovada achitarii taxei judiciare de timbru sau pentru formularea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat, in mod constant, ca reglementarea de catre legiuitor a conditiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrangere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi, in egala masura ocrotite. Mai mult, obligatia partilor de a-si exercita drepturile procesuale in cadrul termenelor stabilite de lege reprezinta expresia aplicarii principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului sau in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrari a justitiei, precum si necesitatii aplicarii si respectarii drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor (a se vedea in acest sens Decizia nr. 608 din 6 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 24 noiembrie 2015).
44. In continuare, Curtea retine ca din coroborarea prevederilor art. 139 si art. 56 din Constitutie rezulta ca acestea instituie garantia ca obligatia constitutionala a cetatenilor de a contribui prin impozite, taxe si alte contributii la bugetul de stat se face in conditiile legii (a se vedea in acest sens Decizia nr. 479 din 30 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 997 din 12 decembrie 2016, paragraful 20). Taxele judiciare de timbru nu se incaseaza de judecatorul cauzei, ci de stat prin entitatile sale, astfel cum rezulta din art. 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013. Judecatorul verifica achitarea taxelor judiciare de timbru, iar in situatia in care cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, justitiabilului i se comunica cuantumul acesteia stabilit in functie de obiectul cererii dupa reperele stabilite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, de catre instanta de judecata, in temeiul art. 31 alin. (1) din actul normativ. Prin urmare, instanta nu dobandeste calitatea de justitiabil si nici de judecator in propria cauza, ci urmareste indeplinirea unei conditii prealabile impuse de lege pentru demararea unui litigiu/solutionarea unei cereri. Astfel, atunci cand timbrarea actiunii este o cerinta imperativa a legii, judecatorul nu poate solutiona o cerere fara a constata in prealabil valabilitatea efectuarii platii taxei judiciare de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare in judecata (a se vedea in acest sens Decizia nr. 144 din 7 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013). De altfel, cuantumul si modul de stabilire a taxei judiciare de timbru poate fi contestat de justitiabil pe calea cererii de reexaminare prevazute de art. 39 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, astfel incat nu se poate sustine lipsa unei cai de atac. Cererea de reexaminare este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere definitiva. In jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca procedura reexaminarii modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedura incidenta in desfasurarea unui proces, care, in principiu, se realizeaza cu respectarea conditiei publicitatii impuse de art. 127 din Constitutie, conditie ce nu are insa un caracter absolut, legiuitorul avand posibilitatea de a deroga de la aceasta (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014). Astfel, ratiuni ce tin de necesitatea solutionarii intr-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti justifica in mod obiectiv solutia legislativa criticata, care asigura in mod eficient un raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit - stabilirea corecta a taxelor judiciare de timbru - si mijloacele procedurale utilizate.
45. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate potrivit careia dispozitiile art. 39 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 refuza partii apelant-intimate dreptul de a putea solicita in mod efectiv verificarea corectitudinii stabilirii taxei judiciare de timbru initiale, in jurisprudenta sa, Curtea a retinut, in esenta, ca interes in utilizarea caii de atac a reexaminarii au doar persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a timbra. Chiar daca toate partile implicate intr-un proces urmaresc rezolvarea litigiului intr-un cadru legal, exercitarea unei cereri (indiferent ca este o cerere de chemare in judecata sau o cale de atac) trebuie sa aiba la baza interesul. Interesul trebuie sa fie juridic si legitim, sa fie nascut si actual, sa fie direct si personal si sa fie pozitiv si concret. Interesul trebuie sa fie justificat de partea care formuleaza cereri in procesul civil, deoarece, printr-un demers in justitie, trebuie sa se urmareasca asigurarea propriilor interese. Prin urmare, calea de atac intitulata "cerere de reexaminare" se afla numai la dispozitia titularului cererii taxabile, acesta fiind "reclamantuldebitor" fata de stat .
46. Reglementarea legala criticata reprezinta vointa legiuitorului de a oferi dreptul de a contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru doar reclamantului, aceasta fiind o masura care da procesului posibilitatea de a se desfasura cu celeritate, evitand tergiversarea voita in faza procedurii de regularizare a cererii, prin exercitarea in mod sicanator de catre parat a unor cai de atac in mod formal. In ceea ce priveste egalitatea in fata legii, aceasta trebuie privita din perspectiva calitatii diferite pe care paratul si reclamantul o au in cadrul procesului civil, astfel incat acestia isi exercita drepturile adecvat pozitiei lor procesuale (a se vedea in acest sens Decizia nr. 470 din 12 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 906 din 29 octombrie 2018, paragrafele 20-21).
47. Referitor la dispozitiile art. 185 din Codul de procedura civila, Curtea observa ca aceasta dispozitie legala reglementeaza institutia decaderii ca modalitate de stingere a unui drept procedural atunci cand nu sunt intrunite, cumulativ, urmatoarele trei cerinte: existenta unui termen imperativ inauntrul caruia exista obligatia exercitarii dreptului procedural, neexercitarea dreptului in cadrul termenului prevazut de lege si lipsa unei derogari exprese de la sanctiunea decaderii, si este criticata din perspectiva decaderii din dreptul de a mai formula contestatie la executare . De asemenea, art. 715 din Codul de procedura civila cuprinde o norma de procedura, care reglementeaza termenul de 15 zile pentru exercitarea contestatiei la executare, termen considerat ca fiind prea scurt.
48. Or, legiuitorul este liber sa instituie norme de procedura cu respectarea normelor si principiilor Legii fundamentale. Astfel, prin textele de lege criticate nu s-a adus atingere dreptului de acces la instanta, dreptului la aparare sau la folosirea cailor de atac, intrucat reglementarea unui termen al carui moment de incepere este precis determinat pentru introducerea contestatiei la executare nu este de natura a incalca dispozitiile constitutionale invocate, iar sanctiunea corespunzatoare incalcarii sale este decaderea.
49. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:

Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de I.P. si M.P. in Dosarul nr. XXXX/270/2016/a1 al Judecatoriei Onesti, de I.D. in Dosarul nr. AAAAAA/299/2015* al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a civila, de W.B. in Dosarul nr. AAAA/30/2015** al Tribunalului Timis - Sectia de contencios administrativ si fiscal, de V.C. in Dosarul nr. BBBB/320/2015 al Tribunalului Specializat Mures - Litigii cu profesionistii, de I.P., M.P. si I.C. in Dosarul nr. CCCC/270/2016 al Tribunalului Bacau - Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal si de C.M.D. in Dosarul nr. FFFFF/99/2016/a1 al Curtii de Apel Iasi - Sectia civila si constata ca dispozitiile art. 185, art. 197, art. 200 alin. (3) si (4) si art. 715 din Codul de procedura civila, precum si ale art. 33 si art. 39 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.