Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Articolul 174 alin. (2) teza I din
Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene (citat in continuare TCE) prevede ca politica de
mediu a Comunitatii urmareste un nivel de protectie ridicat, tinand seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
A fost semnat la 17 februarie 1986 de catre 9 state si la 28 februarie 1986 de catre Grecia, Italia si Danemarca, iar la 1 iulie 1987 a intrat in vigoare. In preambul, el se refera la transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Puterile publice existente in stat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi intalnirile periodice ale Sefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
In sensul restrans al termenului, dreptul comunitar este format din Tratatele fondatoare (dreptul primar) si din prevederile instrumentelor adoptate de institutiile comunitare in aplicarea acestora (legislatia secundara: regulamente, directive, etc). Odata adoptata Constituia Europeana, aceasta va inlocui tratatele fondatoare.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sanctiuni ce se aplica in cazuri anume prevazute de lege prin derogare de la regulile comune.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Politica de mediu se bazeaza pe principiile precautiei si actiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursa, a daunelor provocate mediului si pe principiul a€žpoluatorul platestea€ť.
In fapt, daca celelalte principii figurau deja in Actul Unic European din 1986, principiul Precautiei nu a fost introdus in legislatia primara europeana decat prin tratatul de la Maastricht in 1992.
El reusise insa sa eclipseze celelalte doua principii inca inainte de consacrarea sa oficiala in dreptul european. Cauza este usor de inteles. In cursul deceniului precedent Europa cunoscuse doua catastrofe greu de imaginat cu cativa ani in urma, desi ele existau deja in germene: cea a sangelui contaminat si cea a vacii nebune.
In 1997, cartea verde a Comisiei Europene cu privire la principiile generale ale legislatiei alimentare din UE mentioneaza principiul Precautiei drept un principiu fundamental de actiune in caz de incertitudine stiintifica.
Doi ani mai tarziu, Consiliul, intr-o rezolutie din aprilie 1999, cere Comisiei a€žsa se tina seama in viitor cu mai multa diligenta de principiul Precautiei indeosebi in domeniul protectiei sanatatii consumatorului si sa elaboreze liniile directoare pentru aplicarea cat mai corecta a principiuluia€ś. Se elaboreaza in acelasi timp un concept nou denumit a€žde analiza a riscurilora€ś.
Comunicarea Comisiei din 2001 referitoare la principiul Precautiei3 se conformeaza acestei rezolutii. Ea arata ca principiul Precautiei trebuie aplicat in toate domeniile pentru cvasi-totalitatea situatiilor de criza .
Totodata, Comisia stabileste situatiile specifice in care acest principiu se aplica:
a€“ in cazul in care datele stiintifice sunt insuficiente, neconcludente sau incerte; sau
a€“ in cazul in care o evaluare stiintifica preliminara arata ca pot exista efecte periculoase asupra mediului, oamenilor, animalelor sau sanatatii plantelor.
De asemenea, Comunicarea stabileste trei reguli ce trebuie urmate pentru a fi respectat principiul1:
a€“ evaluare stiintifica realizata de o autoritate independenta pentru a se determina gradul de incertitudine stiintifica;
a€“ evaluarea riscurilor potentiale si a consecintelor inactiunii;
a€“ participarea, in conditii de maxima transparenta, a tuturor partilor interesate in studiul masurilor posibile.
In virtutea unei obligatii morale, autoritatile publice trebuie sa faca o evaluare completa privind identificarea pericolului si caracterizarea lui.
In sfarsit, nu trebuie sa uitam rezolutia cu privire la principiul Precautiei adoptata de Consiliul European de la Nisa, care recomanda statelor membre sa-l traduca in fapte .
Evident insa ca aceste rezolutii, recomandari si comunicari nu constituie dispozitii obligatorii de drept . Ele fac parte din asa-numitul a€žsoft lawa€ś, si pana in prezent masurile care sa le puna in practica se lasa asteptate.
Mai productiva este jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene (citata in continuare CJCE) care se situeaza pe pozitii net favorabile principiului Precautiei, pe care-l invoca in mai multe cazuri .
Astfel, aratand ca cea mai plauzibila explicatie a bolii Creutzfeld-Jacob este encephalopatia bovina spongiforma si invocand principiul Precautiei, CJCE confirma o hotarare a Comisiei care interzicea exportul carnii de vaca.
CJCE justifica decizia pe temeiul art. 174 din TCE: a€žpentru ca politica de protectie a sanatatii, bazata pe principiul Precautiei este esentiala.
(P) Raftul de carti de mediu
Interesant
