Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca » Hartuirea incepe acolo unde se termina autoritatea superiorului ierarhic

Hartuirea incepe acolo unde se termina autoritatea superiorului ierarhic

  Publicat: 21 Oct 2010       4103 citiri       Sursa: Av. Costel Gilca        Secţiunea: Sanatate si Securitate in munca (SSM). Accidente de munca  


Pana unde poate merge autoritatea superiorului ierarhic si puterea acestuia de a organiza activitatea si de a da ordine subordonatilor?

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acea entitate destinata realizarii platii prin echivalent a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul romān in perioada de referinta a actelor normative prevazute la art.1 alin. (1)
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.

Un caz practice, analizat de specialistii francezi demonstreaza cum excesul de autoritate este una dintre principalele surse ale hartuirii la locul de munca .
Venind dupa o perioada de somaj, singura si cu doi copii in ingrijire, Dna K, de 45 de ani, a fost angajata ca secretara intr-o institutie public.
Superiorul sau se dovedeste imediat a fi un tip exigent, iritat, insistand asupra procedurilor de lucru pe carea ngajata va trebui sa le respecte: posta trebuie sa plece la o anumita ora, timbrele trebuie lipite la un anumit numar de milimetri fata de marginea plicului, discutiile sunt interzise.
Tematoare sa nu piarda postul pe care il gasise cu dificultate, dna. K se pliaza tuturor exigentelor sefului care nu spune niciodata aa‚¬¯buna ziuaaa‚¬¯ sau aa‚¬¯multumescaa‚¬¯, tranteste, ridica tonul. Lipsea asadar orice urma de relatie normal intre superior si subordonat. Dna K nu putea merge nici la masa impreuna cu celelalte college, seful sau afirmand aa‚¬¯iata-le si pe femeile astea care stau si le vorbesc de rau pe alteleaa‚¬¯.
Intr-o prima etapa, Dna K se dovedeste a fi o persoana care face fata dispozitiei mereu proaste a sefului, reusind sa se adapteze si sa organizeze eficient munca . Mereu disponibila, supusa, pacifist, ea suporta climatul agresiv.
Superiorul verifica, prin telefoane anonime, ora la care dna K se intorcea din pauza de masa, verifica, masurand cu rigla, distanta la care erau lipite timbrele, asculta din spatele usii convorbirile telefonice ale acesteia, ii refuza concediul pe motiv cp nu a depus cererea la timp .
In cateva luni, dna K slabeste foarte mult, iar seful sau incepe sa se uite in cosul de gunoi spunandu-i: aa‚¬¯nu vad niciun rest de mancare, tineti cumva regim?aa‚¬¯
Abuzul de putere merge inca mai departe. La sfarsitul zilei ii da ca sarcina redactarea unor note scrise, afectand grav viata familial a salariatei, care ajunge din ce in ce mai tarziu acasa.
Oboseala si uzura psihica a dnei K se accentueaza tot mai mult si ea incepe sa faca greseli aspru taxate de catre superiorul care nu se sfieste sa-I spuna ca este un nimic si ca nu e capabila decat sa faca niste fotocopii.
Superiorul ii cere dnei K sa deschida fereastra de pe partea dreapta a biroului sau cat timp el este in concediu, iar la intoarcere ii reproseaza ca aa‚¬¯fereastra mea nu a fost deschisa zilnic, am avut spionii mei care mi-au spus!aa‚¬¯.
Dna K eactioneaza la aceasta incercare de destabilizare, devenind hiperactiva, in incercarea de a face fata exigentelor superiorului, dar si de a-si neutraliza propria suferinta. Nu mai apuca niciodata sa manance, pleaca din ce in ce mai tarziu acasa, in fiecare week-end se culca devreme si nu mai petrece timpul cu copiii sai.
Frica o face sa nu mai doarma noptile din cauza cosmarurilor care o fac sa se trezeasca speriata, iar restrangerea intereselor si a vietii sociale e tot mai vizibila.
Curand dna K incepe sa aiba probleme serioase de sanatate, pe fondul scaderii imunitatii, devine si mai lenta, isi pierde reflexele, memoria ii slabeste. La intoarcerea din concediul medical climatul era tot mai greu de suportat, cu tipete si amenintari din partea superiorului.
In aceasta situatie, la recomandarea medicului personal, dar si a medicului de medicina muncii, in urma unui consult de specialitate, este mutata pe un alt post. In cateva saptamani, departe de climatul traumatizan, dna K isi revine complet .



http://www.gouvernement.fr/





Citeşte mai multe despre:    SSM    Sanatate si securitate in munca    Protectia salariatilor    Accidente de munca    Daune morale accidente de munca    Imbolnavire profesionala    Despagubiri accidente de munca    Accidente de munca    Hartuire morala    Angajat    Angajator    Concediu medical    Epuizarea la locul de munca    Hiperactivitate    Munca in contratimp

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Ce sunt locurile de munca ecologice?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Repartizarea normei de munca si a timpului de lucru al medicilor. Dispozitii legale incidente
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

E-sanatatea si securitatea in munca pe piata unica digitala
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Excluderea perioadei de disponibilitate din timpul lucrat. Conditiile restituirii platii nedatorate unor drepturi salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 153 din data de 17.06.2020

Cuantificarea prejudiciilor materiale si morale in cazul accidentelor de munca
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorul 3 Bucuresti - Sentinta Penala nr. 358 din 25.04.2019

Munca suplimentara. Clarificarea si dovedirea aspectelor de fapt si de drept.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3743/2020

Functie bugetara. Neacordarea sporului pentru conditii de munca ca urmare a necuprinderii acestor cheltuieli in buget.
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3628 din data de 29.07.2020

Neacordarea tichetelor de masa stipulate prin contractul colectiv constituie o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia E.D.O.
Pronuntaţă de: Tribunalul Caras Severin Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 288/2017, in sedinta publica din 10 februarie 2017