Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Dicţionar Juridic » Dictionar Personalitati » Nicolae Alexandru

Nicolae Alexandru, Dictionar Personalitati

Nicolae Alexandru este fiul voievodului Basarab I si al doamnei Margareta. A fost casatorit de trei ori. Din prima casatorie cu Maria Lackfy au rezultat trei fii: Vladislav (1364 - c. 1377), Radu (c. 1377 - c. 1383), Voislav (d. ianuarie [1366?]) si o fata Elisabeta, maritata cu Ladislau de Oppeln. Din a doua casatorie, cu Clara de Doboka (sau Doboca), Nicolae Alexandru a avut doua fete: Anca, maritata cu Stefan Uros al V-lea cneazul Serbiei si Ana, casatorita cu Ioan Startimir, tarul de Vidin. Din porunca ultimei, in 1360 a fost scris la Vidin un sinaxar ce cuprindea vietile femeilor sfinte. A treia sotie a fost Margit Dabkai.

Spre deosebire de regele Ungariei, care ii denunta pe Nicolae Alexandru si pe tatal sau Basarab I ca fiind „schismatici”, Cancelaria Papala, reputata pentru bunele sale informatii, ii considera pe amandoi credinciosi bisericii catolice. Intr-un document de la 17 octombrie 1345, papa Clement al VI-lea il lauda pe „nobilul barbat Alexandro Bassarati” pentru devotamentul sau catolic. Papa Clement al VI-lea mai scria ca unii dintre valahii (olachi romani, conform documentului)] din Transilvania, Tara Romaneasca si Sirmium „au si ajuns sa cunoasca drumul adevarului, prin inbratisarea credintei catolice”. De altfel, dupa casatoria cu Clara de Dobokay (Dobca) Nicolae Alexandru a si recunoscut autoritatea episcopiei Transilvaniei asupra catolicilor straini sau localnici de pe teritoriul Tarii Romanesti.

Se pare ca abia dupa infiintarea Mitropoliei Ungrovlahiei, in 1359, va adera la credinta ortodoxa, luandu-si numele de Nicolae, dupa Sf. Nicolae atat de apreciat de biserica rasariteana (nume care nu apare in nici un document anterior).

In 1343 o cronica maghiara, mentioneaza ca Alexandru voievod a incheiat un acord de supunere cu regele Ludovic I cel Mare, parere infirmata de insusi regele maghiar care, intr-un act datat 29 august 1359, spune ca dupa 1341 a trimis in mai multe misiuni esuate pe Dimitrie, episcopul de Oradea pentru a negocia readucerea Tarii Romanesti sub suzeranitatea angevina. Istoricul Constantin C. Giurescu este de parere ca intrevederea din 1343 a avut drept scop reluarea relatiilor diplomatice intre cele doua state, intrerupte in urma conflictului din 1330, precum si purtarea unor discutii cu privire la campania impotriva tatarilor din Bugeac care va incepe peste unul sau doi ani.

Abia din 1345 sau, mai tarziu, chiar din 1355 cand devin sigure semnele unor imbunatatiri a relatiilor intre cele doua parti, Nicolae Alexandru apare in actele maghiare ca supus autoritatii coroanei si primitor al unor „beneficii”. Nu se stie exact despre ce „beneficii” este vorba, dupa unii istorici ar fi in legatura cu recunoasterea stapanirii basarabilor asupra banatului de Severin, mar al discordiei inca de la inceputul secolului, sau asupra Fagarasului.

Evolutia ulterioara duce inevitabil spre conflict cu coroana maghiara in momentul in care Ludovic I cel Mare, ca un suveran absolut asupra pamantului de peste munti, da in 1358 drepturi negustorilor brasoveni sa treaca nestingheriti si netaxati pe teritoriul cuprins intre Buzau si Prahova, de la locul unde Ialomita se varsa in Dunare si pana la varsarea Siretului, ignorand astfel grosolan autoritatea domnitorului ce stapanea de facto aceste teritorii. C-tin C. Giurescu este de parere insa ca brasovenii au cerut doar o garantie suplimentara suzeranului maghiar ca nu vor pati nimic pe teritoriul vasalului sau, Nicolae Alexandru. Voievodul muntean renunta la suzeranitatea ungara in 1359.

Pana la sfarsitul domniei lui Nicolae Alexandru se pare ca nu s-au ameliorat raporturile intre el si regele ungar, caci imediat dupa suirea pe tron a fiului sau, Vladislav I, Ludovic il apostrofeaza afirmand ca a urmat „obiceiurile rele” ale tatalui acestuia.

Nicolae Alexandru moare la 16 noiembrie 1364, fiind inmormantat in biserica de la Campulung, ctitoria sa si a tatalui sau. Pe piatra de mormant se afla urmatoarea inscriptie in limba slava:

In luna noiembrie 16 zile, a raposat marele si singur stapanitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul Marelui Basarab, in anul 6873, indictionul 3. Vesnica lui pomenire.

Bibliografie

* Constantin C. Giurescu, Istoria Romanilor, vol. I, Ed. ALL Educational, Bucuresti, 2003.
* Daniel Barbu, Sur le double nom du prince de Valachie Nicolas-Alexandre, Revue Roumaine d’Histoire XXV, no. 4, 1986




Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Dictionar Personalitati: Antonie Iorgovan, Constantin Mavrocordat, Constantin Stere, Dumitru Bagdasar, Euripide, Gheorghe Bibescu, Hannibal, Ieremia Movila, Ioana D\'Arc, Ion Neagu, Ion Pelivan, Mihai Beniuc, Moruzi, Oliver Cromwell, Otto von Bismarck, Radu Mihnea, Stefan Baciu, Stefan Tomsa, Vicentiu Babes, Vladimir Ilici Lenin,

Ştiri Juridice conexe:
DNA: Arestare preventiva, trafic de influenta 173.000 euro
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie efectueaza cercetari penale fata de inculpatii: ...
Data publicării: 2012-05-30
Emisiune numismatica - moneda din argint dedicata aniversarii a 650 de ani de la intemeierea Mitropoliei Tarii Romanesti
In conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, Banca Nationala a Romaniei va pune in circulatie, in sc ...
Data publicării: 2009-06-23






Articole Juridice

Ce sunt locurile de munca ecologice?
Sursa: EuroAvocatura.ro

Angajatorii au obligatia de a permite salariatilor verificarea sistemului de masurare a duratei timpului de lucru zilnic
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Timpul de lucru si perioada de repaus in cazul incheierii mai multor contracte individuale de munca
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene



Jurisprudenţă

Obligarea salariatului la restituirea sumei nedatorate. Concediu de odihna efectuat in natura
Pronuntaţă de: Sentinta Civila nr. 251/02.03.2020 – Tribunalul Iasi

Angajatorul este obligat sa plateasca drepturile salariale inaintea oricaror alte obligatii banesti
Pronuntaţă de: Sentinta Civila nr. 213/25.06.2019 – Tribunalul Bucuresti

Prescrierea dreptului de a solicita plata drepturilor salariale neachitate
Pronuntaţă de: Decizia Civila nr. 213/25.06.2019 – Curtea de Apel Constanta

Ştiri Juridice
Legislaţie

Legea nr. 58/2021. Legea kurzarbeit, de modificare a OUG 211/2020 si OUG 132/2020
Legea 58/2021 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea a ...

OUG nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garantare care se aplica in agricultura in anii 2021 si 2022
Ordonanta de urgenta nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plati si a unor instrumente de garant ...

HG nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata in anul 2021
Hotararea nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata Mo ...