Petru Rares, Dictionar Personalitati

Petru al IV-lea Rares (n. 1483 - d. 1546) a fost domnitor al Moldovei de doua ori: 20 ianuarie 1527 - 18 septembrie 1538 si 19 februarie 1541 - 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Stefan cel Mare cu o anume Raresoaia, a carei existenta nu e documentata istoric. Pastra multe din calitatile tatalui sau: ambitia, indrazneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic. Era in schimb o fire nestatornica si ii lipsea simtul politic.

Viata lui Petru Rares inainte de domnie este destul de putin cunoscuta. Ion Neculce consemneaza ca acesta era negustor de peste in zona Galatiului, motiv pentru care acestuia i se spunea si �Majariul�. In momentul ocuparii tronului, era casatorit cu Maria, cu care a avut, se pare, trei copii: Bogdan, mentionat in sfatul domnesc intre februarie 1528 si martie 1534, Chiajna, casatorita in iunie 1546 cu Mircea Ciobanul, domnul Tarii Romanesti si Ion, mort de copil, in 1532. Dintr-o casatorie anterioara mai avea doua fiice: Ana, casatorita, in 1531 cu Vlad Inecatul, domnul Tarii Romanesti si Maria, casatorita, foarte probabil, cu logofatul Ion Movila (mama, prin urmare, a voievozilor Ieremia si Simion).

In luptele din Ungaria dintre Ferdinand Habsburg si Ioan Zapolya, a luat la inceput partea lui Ferdinand, dar cand turcii l-au recunoscut pe Zapolya, a trecut, in schimbul cetatii Bistrita, de partea acestuia din urma, a intrat in Transilvania si l-a zdrobit pe Ferdinand la Feldioara in 22 iunie 1529. Zapolya i-a mai cedat in acel moment si Ungurasul, insa in ciuda eforturilor depuse nu a putut ocupa Bistrita. Nu a putut supune nici Brasovul pe care l-a mai asediat cateva saptamani in octombrie. Era deci departe de a-si realiza planul de a stapani si Transilvania. A trebuit sa se multumeasca cu Ciceul si Cetatea de Balta, stapanite de tatal sau, si cu asezarea unui episcop in scaunul de la Vad.

Atunci si-a indreptat privirile spre Polonia si in 1530 a ocupat Pocutia. Generalul polonez Ioan Tarnowschi a recucerit-o curand, iar cand Petru a intrat din nou in Pocutia, il infranse cu tactica lui superioara la Obertyn in 22 august 1531.

Evenimentele il cheama din nou in Transilvania. Aici, turcii il trimisesera pe un aventurier italian, Aloisio Gritti, sa faca ordine. Voievodul transilvanean Stefan Mailat si nobilii tarii l-au silit sa se inchida in Medias. Cum Petru a primit porunca de la sultan sa-l elibereze, l-a trimis pe vornicul Huru, care in loc sa-l ajute, l-a ispitit pe Gritti sa iasa din cetate, si l-a dat pe mana dusmanilor. Acestia l-au ucis pe loc, iar fiilor sai, dusi in Moldova, Rares le-a pregatit aceeasi soarta. Turcii nu se puteau razbuna acum, fiind ocupati in Persia, si astfel Petru putea sa-si continue intrigile intre Ferdinand si Zapolya. Polonezii au incercat zadarnic sa-l inlocuiasca in 1538, au cerut sultanului sa il pedepsesca.

Campania turceasca de pedepsire a lui Petru Rares, denumita oficial �Gazay-i Kara BoA�dan� (razboiul sfant pentru Moldova) a inceput la 8 iulie 1538 si a fost condusa de sultanul Soliman Magnificul insusi. Plecat de la Edirne, odata ajuns in sudul Dobrogei, in luna august, sultanul a trimis o scrisoare ultimativa lui Petru, printr-un crestin renegat, Sinan Celebi, cerandu-i domnului sa presteze personal omagiul de credinta. Desi a fost sfatuit de boierii sai sa cedeze, Petru a refuzat si a decis sa opuna rezistenta.

Oastea turceasca avea aproximativ 200.000 de oameni, printre care se numarau si 3.000 de osteni din Tara Romaneasca, trimisi de domnul Radu Paisie. La 9 septembrie, in aproprierea Iasiului, trupele otomane au facut jonctiune cu cele tatare, conduse de hanul Sahib Ghiray. In acest timp, Petru, care dispunea de o forta considerabila, cifrata la circa 70.000 de soldati, a reusit sa incheie pace cu polonezii si sa se preagateasca de lupta intre dealurile impadurite de la Dragsani, de langa Botosani.

Batalia decisiva nu a mai avut loc, caci boierii circumspecti in fata fortei otomane si-au pus in aplicare planul de tradare. Indata ce au inceput primele ciocniri, marii boieri, in frunte cu portarul Sucevei, Mihu, si logofatul Trotusanu, �lei salbateci si lupi incruntati�, dupa cum ii numea Grigore Ureche l-au parasit pe domn si s-au retras cu cetele lor in tabara de la Badauti.

La 17 septembrie 1538, sultanul a intrat in Suceava, unde a pus mana pe tezaurul lui Petru, care includea, intre altele, si spada lui Stefan cel Mare. Pe tronul Moldovei a fost instalat Stefan Lacusta. Pentru prima data, un domn a fost numit numai prin vointa unilaterala a sultanului, in timp ce pana la acel moment, alegerea domnului se facea de catre boieri. Tronul domnesc a fost pus sub paza permanenta a 500 de ieniceri. Tot la acea data, Tighina si Bugeacul au fost rupte de Moldova si transformate in posesiuni turcesti.

Conditiile impuse de otomani au fost consemnate intr-un act oficial, care, pentru intaia data, nu a mai avut valoare de tratat, ci de diploma de numire: �berat�, act care a marcat supunerea efectiva a Moldovei fata de Poarta otomana.

Cu putini insotitori, domnul s-a indreptat spre Piatra lui Craciun, unde, potrivit traditiei inregistrate de Ion Neculce, a fost gonit de pietreni, fiind nevoit sa traga cu arcul intr-un popa care-l ajunsese. Petru s-a indreptat apoi spre manastirea Bistrita, dar si de acolo a fost nevoit sa se refugieze, la 18 septembrie, plecand peste Carpati, intrand, la 28 septembrie, in cetatea Ciceului, unde il astepta doamna sa, Elena-Ecaterina Brancovici si cu copii Ilias, Stefan si Roxanda.

Intrucat a considerat ca numai cu sprijinul sultanului isi poate recapata domnia, Petru i-a scris acestuia, cerandu-i iertare. La inceputul anului 1540, la invitatia sultanului, Petru a plecat spre Constantinopol, unde, cu mari cheltuieli, a facut demersuri pentru reinscaunarea sa in Moldova. Actiunile sale pentru reluarea domniei au primit un sprijin neasteptat in decembrie 1540 prin asasinarea lui Stefan Lacusta de catre boieri si inaltarea in domnie a lui Alexandru Cornea, fara instintarea sultanului.

In acest context, la 9 ianuarie 1541, dupa ce a primit steagul de investitura din partea sultanului, Petru porneste spre Moldova. Intampinat de boieri la Braila, Petru il prinde pe Alexandru la Galati, unde acesta a fost executat. Principalii tradatori din 1538, boierii Mihu, Trotusanu, Crasnas si Cozma au fost prinsi in cetatea Romanului si ulterior si ei executati, la 11 martie 1541, capetele lor fiind trimise sultanului.

Dupa experienta pierderii domniei, Petru nu mai avea increderea de a purta razboaie, mai ales ca nu mai avea nici legaturile de altadata cu Muntenia, caci ginerele sau Vlad al VII-lea Vintila fusese ucis. Nu a putut sa recastige nici Bugeacul, ocupat de Soliman si nici cetatile Ciceu si Cetatea de Balta, decat ca simple feude (1544), caci zidurile au fost daramate de George Martinuzzi.

In 1541, l-a prins la Fagaras, din ordinul sultanului, pe voievodul Stefan Mailat, si l-a trimis la Constantinopol. In 1542 incearca fara succes sa ia Bistrita. Un esec a fost si implicarea cu entuziasm in planul de cruciada al principilor crestini impotriva turcilor. L-a imprumutat pe Ioachim al II-lea de Brandenburg, capul cruciadei, cu 200 000 de florini, insa initiativa esueaza in momentul asedierii Budei in 1542 si Rares moare tot ca vasal al turcilor, la 3 septembrie 1546, intr-o vineri, la miezul noptii. Grigore Ureche consemneaza despre el: �cu adevarat era ficior lui Stefan voda cel Bun, ca intru tot simana tatane-sau, ca la razboaie ii mergea cu noroc, ca tot izbandiia, lucruri bune facea, tara si mosiia sa ca un pastor bun o socotiia, judecata pre direptate facea�. Este inmormantat la ctitoria sa, Manastirea Probota.

Pe plan bisericesc si artistic, a continuat traditia mostenita de la Stefan cel Mare. Ajutat de doamna sa Elena, a ridicat sau reparat o multime de biserici: Moldovita (1537), Humor (1535), Baia, Botosani, Harlau, Targu Frumos sau Roman. Cea mai frumoasa realizare a lui este Manastirea Pobrata (sau Probota) (1532).

Bibliografie

Leon Simanschi, Petru Rares, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1978.

Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Dictionar Personalitati: ADLER Viktor, Adolf Hitler, Alexandru Ioan Cuza, Andrei Plesu, Aristotel, Caesar, Corneliu Coposu, Dem Stoenescu, Eugen Barasch, FADEEV Aleksandr Aleksandrovici, Ferdinand I, Hannibal, Hermann Oberth, Ioan Les, Mohandas Gandhi, Moruzi, Sarmiza Bilcescu , Seneca, Serban Stanoiu, Vintila Dongoroz,

Ştiri Juridice conexe:

Noutati legislative. Monitorul Oficial 26 aprilie 2012
Selectie a actelor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei in data de 26 aprilie 2012 ...
Data publicării: 2012-04-26

Admitere 2011: La Academia de Politie �Alexandru Ioan Cuza� sunt scoase la concurs 103 locuri. Criteriile de recrutare si Continutul dosarului
Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, prin Serviciul Resurse Umane, recruteaza candidati pentru concursul de admitere in Academia de ...
Data publicării: 2011-05-19

Inscrierile pentru institutiile militare de invatamant continua
In primele zile ale lunii martie 2009 a inceput inscrierea tinerilor pentru admiterea in institutiile militare de invatamant - arma Jandarmerie. In ac ...
Data publicării: 2009-06-04

Jurisprudenţă conexă:

Recidiva postexecutorie. Conducere autovehicul sub influenta unor substante stupefiante
Pronunţată de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.38 din data 09.03.2011

Legislaţie conexă:

Ordinul ANPC nr. 72/2010 privind unele masuri de informare a consumatorilor
Ordinul ANPC nr. 72/2010 privind unele masuri de informare a consumatorilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 164 din 15 martie 2010

Ordinul ANPC nr. 433/2009, privind unele masuri de informare a consumatorilor
Ordinul ANPC nr. 433/2009, privind unele masuri de informare a consumatorilor Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 29/06/2009