Contract prin care o persoana, numita promitent, se obliga fata de o alta persoana, numita stipulant, sa efectueze o anumita prestatie fata de o alta persoana, numita beneficiar.
Pentru a produce efecte intre promitent si stipulant, stipulatia pentru altul trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale oricarui contract, capacitate, consimtamant, obiect, cauza. Stipulatia pentru altul face sa nasca un drept in folosul beneficiarului, fara a fi necesar consimtamantul acestuia, care poate renunta insa la drept. In practica sunt cunoscute diferite cazuri de aplicare a stipulatiei pentru altul, de exemplu: contractul de transport de marfuri, cand carausul, promitent, convie cu expeditorul, stipulant, sa predea bunurile unei alte persoane, beneficiarul destinatar; A.D.A.S., promitent, se obliga fata de asigurat, stipulant, sa plateasca indemnizatia de asigurare unei alte persoane, beneficiar; donatia cu sarcini, cand donatarul, promitent, se obliga fata de donatar, stipulant, sa efectueze o anumita prestatie fata de o terta persoana, beneficiar.
Trimite definitia si prietenilor
|
Interesant
