Din probele administrate in cauza, respectiv Contractul colectiv de munca pe unitate, valabil pe anul 2008, rezulta ca sunt indreptatiti la plata unei indemnizatii egala cu doua salarii de baza avute in luna pensionarii numai salariatii care ies la pensie pentru limita de varsta, iar nu si cei care se pensioneaza anticipat sau anticipat partial. Aceasta dispozitie nu incalca prevederile art. 8 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national si, prin urmare, pretentiile recurentei-reclamante sunt lipsite de temei.

Prin sentinta civila nr. 1753 din 19.11.2008, pronuntata de Tribunalul Calarasi - Sectia Civila, a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta OAM, impotriva paratei SC C SA, prin care s-a solicitat obligarea paratei la plata drepturilor banesti in cuantum de doua salarii de baza avute in luna pensionarii, respectiv suma de 4394 lei, conform Contractului colectiv de munca pe anul 2008.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca este neintemeiata sustinerea reclamantei, potrivit careia dreptul la plata a doua salarii de baza avute in luna pensionarii, se cuvine salariatilor care ies la pensie pentru limita de varsta, anticipat, anticipat partial, a existat in contractele colective de munca anterioare anului 2008, iar modificarea intervenita in anul 2008, respectiv, la iesirea la pensie pentru limita de varsta, contravine prevederilor art. 8 (1) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010 si a art. 238 (1) din Codul Muncii.
Astfel, potrivit art. 50 din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010 "Salariati care se pensioneaza pentru limita de varsta primesc o indemnizatie egala cu cel putin doua salarii avute in luna pensionarii".
Aceasta dispozitie a fost preluata in Contractul Colectiv de Munca al SC CSA valabil pentru anul 2008, prin art. 95 lit. C, fara nici o alta conditie decat cea a "pensionarii la limita de varsta" si fara reducerea dreptului respectiv (doua salarii de baza avute in luna pensionarii).
Prin urmare, s-a considerat ca prin dispozitiile art. 95 lit. c din Contractul Colectiv de Munca al SC C SA valabil pentru anul 2008 nu au fost incalcate prevederile art. 8 (1) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010 si a art. 238 (1) din Codul Muncii.
Potrivit art. 95 lit. c din Contractul Colectiv de Munca al SC C SA Calarasi valabil pentru anul 2008, salariatii care ies la pensie pentru limita de varsta beneficiaza la data pensionarii de plata unei indemnizatii egala cu doua salarii de baza avute in luna pensionarii.
In raport de prevederile mai sus mentionate, s-a apreciat ca actiunea reclamantei nu este intemeiata, deoarece acesteia i s-a acordat o pensie anticipata partiala.
Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs, in termenul legal, reclamanta.
In motivarea recursului, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.pr. civ., recurenta a aratat ca hotararea este data cu aplicarea gresita a legii, in sensul ca nu au fost luate in considerare sustinerile orale facute in faza de dezbateri care au fost consemnate in caietul grefierului-referitoare la aplicarea dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii si art. 8 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010.
Potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, este interzisa orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat bazata pe criterii printre care exista si cel de varsta, iar alin 3 defineste discriminarea directa ca fiind acele acte si fapte de excludere, restrictie intemeiate pe unul dintre criteriile de la alin. 1, care are ca scop sau efect neacordarea unor drepturi prevazute de legislatia muncii.
Au fost invocate si prevederile art. 7 si 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, principiul nediscriminarii - la salariu egal pentru munca egala - regasindu-se si in prevederile art. 12 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale adoptata la 4.11.2000, ratificata de Romania prin Legea nr. 103/2006, art. 4 din Cartea sociala europeana revizuita adoptata la Strasbourg la 3.05.1996, ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999.
Conform art. 20 alin. 1 din Constitutia Romaniei "dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor" vor fi interpretate si aplicate si concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate in care Romania este parte.
Astfel, s-a sustinut ca, in momentul in care o reglementare interna este in contradictie cu o reglementare internationala privind drepturile si libertatile cetatenilor, se vor aplica principiile prevazute in tratatele si pactele la care Romania este parte, mai sus citate. Modificarea CCM incheiat la nivel de unitate pe anul 2008, in sensul ca numai salariatii care ies la pensie pentru limita de varsta au beneficiul acestui drept, nu reprezinta o adaptare a contractului, asa cum a considerat instanta de fond, ci este o incalcare a dispozitiilor art. 8 Contractul colectiv de munca unic la nivel national. Potrivit acestui articol, drepturile salariatilor care au fost recunoscute si prevazute in contracte colective de munca incheiate la nivel de unitate anterior anului 2007, nu pot fi reduse prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national pentru 2007-2010.
Recurenta a aratat ca, fiind vorba de drepturi castigate, acestea nu pot fi reduse sau anulate, chiar daca ele apar prin contracte colective de munca la nivel de unitate, sens in care in faza de dezbateri s-a solicitat infatisarea unor inscrisuri relevante sub acest aspect.
Instanta de fond, in baza art. 129 alin 5 C.pr. civ., trebuia sa isi exercite rolul activ si sa puna in discutia partilor orice fapte si imprejurari lamuritore pentru solutionarea cauzei.
Examinand sentinta atacata, prin prisma criticilor invocate si tinand seama de dispozitiile art. 3041 C.pr. civ., Curtea constata urmatoarele:
Sustinerile recurentei-reclamante, referitoare la incalcarea prevederilor legale privitoare la principiul nediscriminarii, nu sunt cuprinse in cererea de actiunea dedusa judecatii primei instante, fiind temeiuri noi, invocate pentru prima data in recurs.


Pe de alta parte, Curtea apreciaza ca numai dreptul la plata salariului pentru munca prestata este un drept fundamental, care nu poate fi restrans salariatului, iar nu si ajutorul, compensatia acordata la pensionare, angajatorul fiind in drept sa acorde acest beneficiu numai salariatilor care se pensioneaza pentru limita de varsta, fara ca aceasta practica sa poata fi considerata discriminatorie, cu singura conditie ca prevederile Contractului colectiv de munca la nivel de unitate sa fie concordante cu dispozitiile Contractul colectiv de munca unic la nivel national.
Aceasta este si practica Curtii Constitutionale, care a retinut ca beneficiul unor drepturi banesti suplimentare, cum este si cel pretins in cauza, nu constituie un drept constitutional fundamental si, in consecinta, legiuitorul (in speta angajatorul), este in drept sa le acorde, sa le modifice ori sa inceteze acordarea lor, precum si sa stabileasca perioada in care le acorda.
De altfel, plata indemnizatiei pe care recurenta o solicita este cuprinsa la Capitolul "Ajutoare materiale, financiare si actiuni sociale", fiind evident ca nu este vorba despre un drept de natura salariala.
De asemenea, Curtea apreciaza ca inscrisurile la care recurenta-reclamanta face referire nu erau utile solutionarii pricinii si ca instanta de fond nu a incalcat rolul activ la care este obligata prin dispozitiile art. 129 alin. 5 C.pr. civ., din probele administrate in cauza, respectiv Contractul colectiv de munca al SC C SA, valabil pe anul 2008, rezultand ca sunt indreptatiti la plata unei indemnizatii egala cu doua salarii de baza avute in luna pensionarii numai salariatii care ies la pensie pentru limita de varsta, iar nu si cei care se pensioneaza anticipat sau anticipat partial.
Aceasta dispozitie nu incalca prevederile art. 8 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national si, prin urmare, pretentiile recurentei-reclamante sunt lipsite de temei.
Drept consecinta, vazand si dispozitiile art. 312 C.pr. civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.