din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2845 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere

Oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere

  Publicat: 24 Feb 2019       1107 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 812/LM din 17.11.2016, Tribunalul Bihor a respins contestatia precizata formulata de contestatoarea C_ R_ I__ cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat M_ R_ A_ , cu sediul in localitatea Oradea, G_ E_, nr. 1, apt. 11, jud. Bihor in contradictoriu cu intimata B__ R_ DE CREDITE si INVESTITII, cu sediul in Bucuresti, __, nr. 3, parter si etaj 1 sector 1.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezentare grafica, sintetica, a structurii organizatorice a unei unitati, cuprinzand compartimentele ei
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Document elaborat de Consiliul Europei, la Torino, la 18 octombrie 1961 si intrat in vigoare la 26 februarie 1965. Pana la adoptarea Cartei sociale europene (revizuite), la Strasbourg, la 3 mai 1996, Carta din 1961 a fost modificata si completata succesiv in 1988, 1991 si 1995.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Parte dintr-un proces
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Vanzarile facute prin abordarea activa a clientilor individuali, in interiorul fie al teritoriului exclusiv al unui alt distribuitor, fie al clientelei exclusive a unui alt distribuitor; aceasta se poate face, de exemplu, prin:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Subunitate a unei societati bancare, autorizata de BNR.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Banca Centrala Europeana (BCE)a fost inaugurata pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat responsabilitatea implementarii politicii monetare europene, asa cum este definita de Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca, contestatoarea a fost angajata in cadrul unitatii intimate in temeiul Contractului individual de munca nr. 665/12.09.2014, pe postul de Manager relatii cu Clientii Banci Persoane Juridice, cu locul de munca la Unitatea Centrala Bucuresti.


S-a constatat de catre prima instanta ca prin Actul aditional nr.1/15.09.2014 la contractul individual de munca s-a stipulat ca ``in considerarea specificului activitatii de Manager relatii cu Clientii Bancii Persoane Juridice in cadrul Centralei Bancii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariata nu se realizeaza intr-un loc de munca stabil, motiv pentru care in vederea aducerii la indeplinire a atributiilor de serviciu cuprinse in fisa postului va presta activitate in urmatoarea arie geografica: Oradea``.


Prin Actul aditional nr.2/27.04.2015 semnat de contestatoare s-a modificat elementul D- ``Locul de munca`` din contractul individual de munca al acesteia, in sensul ca activitatea se desfasoara in cadrul unitatii Teritoriale Oradea, pe aceeasi functie de Manager relatii cu Clien?ii Banci Persoane Juridice .


Prin Decizia nr.32 din data de 26.02.2016 s-a dispus concedierea petentei in conformitate cu prevederile art.65 alin.1 si art.66 din Legea nr.53 /2003 .


Cu privire la criticile de nelegalitate ale deciziei de desfacere a contractului individual de munca ca urmare a neacordarii de catre intimata in favoarea contestatoarei a minim 6 salarii compensatorii, instanta de fond a retinut ca aceasta stare de fapt nu reprezinta un motiv de natura a atrage nulitatea unei decizii de concediere . Art.76 din Codul muncii enumera limitativ conditiile care trebuie a fi indeplinite pentru legalitatea unei decizii de concediere, doar in lipsa acestora putand fi eventual invocata o eventuala nelegalitate a unei decizii de incetare a raporturilor de munca .


Verificand legalitatea deciziei de incetare a contractului individual de munca si a actelor premergatoare acesteia, din punct de vedere al continutului formal al acestora, prima instanta a constatat ca acestea au fost emise cu respectarea art.76 din Legea nr.53/2003.


S-a mai retinut ca, la baza emiterii Decizii de concediere nr.32/26.02.2016 a stat asa cum rezulta din cuprinsul acesteia Planul de Activitate, Planul de Investitii si Bugetul indicativ de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2016, documente care contin masuri de reorganizare si restructurare a activitatii, in scopul reducerii costurilor de operare, eficientizarii activitatii Bancii si imbunatatirii situatiei financiare a acesteia, in sensul optimizarii structurii organizatorice aprobat prin Hotararea Adunarii Generale Ordinare a actionarilor Bancii nr.2/21.12.2105.


Contestatoarea a luat la cunostinta la data de 29.01.2016 de Notificarea de preaviz nr. 384/28.01.2016 si a beneficiat de un preaviz de 20 de zile lucratoare, in perioada 01.02.x16 inclusiv, in conformitate cu prevederile art.75 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii republicat cu modificarile ulterioare.


De asemenea, s-a mai retinut ca au fost inserate in cuprinsul deciziei de concediere criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), avand in vedere faptul ca s-a efectuat o concediere colectiva .


Cu privire la criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, asa cum se prevede in art.76 alin.1 lit.``c`` din Codul muncii, instanta de fond a retinut insa, ca acestea isi gasesc aplicabilitatea doar in situatia existentei unor posturi de aceeasi natura in cadrul aceluiasi departament si unitatea angajatoare ar trebui sa aleaga in functie de criteriile respective.


Prima instanta a apreciat ca nu poate fi retinuta ca si pertinenta apararea contestatoarei referitoare la imprejurarea ca nu s-ar fi mentionat in decizia de concediere concret criteriul avut in vedere la alegerea persoanei sale in vederea concedierii si ca aplicarea criteriilor trebuie precedata de evaluarea realizarii obiectivelor de performanta, cata vreme postul ocupat de aceasta la Unitatea Teritoriala Oradea era unic, nefiind nevoie de individualizarea vreunor criterii de selectie.


Acest aspect a rezultat si din punctul 2.6 din ``Notificarea intentiei de concediere colectiva inregistrata sub nr.382/28.01.2016`` inaintata Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti si AJOFM Bucuresti de unde reiese desfiintarea unitatii Teritoriale Oradea. instanta a mai retinut ca in situatia in care se desfiinteaza o structura din cadrul angajatorului, nu este necesara efectuarea unei selectii intre salariatii structurii care se desfiinteaza si cei ai structurii care nu este supusa restructurarii.


In ceea ce priveste obligatia intimatei de a-i oferi contestatoarei un alt post vacant, din analiza textului alin. 1 lit.``d`` a art.76 din Codul muncii, a rezultat ca aceasta este incidenta doar in conditiile art. 64, respectiv in cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 lit. f), ori in speta contractul de munca a incetat in temeiul art.65 din Codul muncii.


De altfel s-a mai retinut ca si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.6 din 9 mai 2011 stabileste ca dispozitiile art. 74 alin. (1) lit. d) actualmente 76 din Codul Muncii, nu se aplica in situatia in care concedierea s-a dispus pentru motive ce nu sin de persoana salariatului, in temeiul art. 68 din Codul muncii, cum este cazul contestatoarei.


Din punct de vedere a temeiniciei masurii, prima instanta a constatat ca angajatorul isi motiveaza decizia luata pe faptul ca a intervenit o reorganizare a activitatii sale determinata de necesitatea eficientizarii activitatii societatii impusa de dificulta?ile economice, iar motivele in drept invocate au fost dispozitiile art.65,66-68 din Codul muncii.


Astfel, s-a retinut de instanta de fond ca decizia de concediere a fost motivata in fapt aratandu-se in cuprinsul acesteia ca masura a fost luata sinand seama de ``rezultatele exercitiului financiar 2014, precum si cele preliminate ale exercitiului financiar in curs, in scopul prevenirii deteriorarii capitalului datorita pierderilor cumulate (fondurile proprii de nivel 1 de baza scazand in 2015 de la 86.6 mil. lei la 64.1 mil. lei), se evidentiaza necesitatea imediata de crestere a eficientei operationale prin reducerea costurilor si adaptarea structurilor organizatorice la nevoile determinate de realita?ile mediului de afaceri si de oportunitatile de crestere; faptul ca B__ a efectuat o _ analize interne care au evidentiat ca la finele lunii noiembrie 2015 s-au inregistrat pierderi nete de 22.6 mil. lei; cheltuielile cu salariile reprezinta 17.5 mil. lei, iar cheltuielile operationale 9.1mil lei; portofoliul de credite nu a crescut conform sumelor bugetate , la sfarsitul lunii noiembrie soldul creditelor acordate clientilor (exclusiv persoanele afiliate) era de 100.0 mil. RON, in timp ce Bugetul de Venituri si Cheltuieli prevedea 231.4 mil. RON; sursele atrase de banca la sfarsitul lunii noiembrie (exclusiv persoane afiliate) erau de 162.1 mil. RON comparativ cu 285.7 mil. RON prevazuta in bugetul de venituri si cheltuieli .``


Cu privire la motivele retinute in drept, instanta de fond a constatat ca, potrivit art.68 din Codul Muncii concedierea colectiva reprezinta o incetare a contractului individual de munca pentru motive care nu sin de persoana salariatului determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de acesta, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana salariatului.


S-a retinut de instanta de fond ca, textul legal evocat nu limiteaza motivele care determina desfiintarea locului de munca, impunand numai conditia ca acestea sa fie reale si serioase. Cu alte cuvinte pentru concedierea salariatului pentru motive neimputabile in conditiile art.68 din Codul muncii este necesar sa aiba loc o reorganizare a activitatii angajatorului care sa corespunda unei nevoi a acestuia si care sa conduca la desfiintarea efectiva a postului ocupat de salariat .


Din actele depuse la dosar, prima instanta a retinut ca intimata a indeplinit totodata si procedura obligatorie impusa in cadrul concedierilor colective de art. 69-72 din Codul muncii.


Astfel, potrivit Hotararii Adunarii Generale Ordinare a actionarilor din data de 21.12.2015, care a adoptat Pianul de Activitate, Planul de Investi?ii si Bugetul indicativ de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2016, documente care contin masuri de reorganizare si restructurare a activitatii, in scopul reducerii costurilor de operare, eficientizarii activitatii Bancii si imbunatatirii situatiei financiare a acesteia, s-a considerat ca este imperativa si oportuna reducerea suplimentara a cheltuielilor pentru anul 2016, in sensul optimizarii structurii organizatorice a Bancii Romane de Credite si Investitii S.A., prin urmatoarele masuri: redimensionarea retelei teritoriale de unitati (sucursale/agentii) prin diminuarea numarului de unitati operationale care nu sunt profitabile sau care inregistreaza cheltuieli de exploatare mari si pentru care nu exista perspective pe termen scurt de intrare pe profit; restructurarea Centralei Bancii in raport cu redimensionarea structurii teritoriale si desfiintarea/comasarea unor structuri organizatorice, eliminand activitatile cu pondere scazuta; reducerea numarului de angajati la nivelul Centralei Bancii; reducerea numarului de angajati la nivelul unitatilor Teritoriale; restrangerea la minim a actiunilor si cheltuielilor de marketing; stabilirea unor dobanzi pentru produsele de depozit care sa ofere competitivitate dar care, in acelasi timp, sa satisfaca necesitatile de profitabilitate.


S-a constatat de prima instanta ca in urma acestei decizii, s-a emis Notificarea privind intentia de concediere colectiva nr. 4770/28.12.2015 declan?andu-se astfel procedurile legale de informare si consultare impuse de legislatia in vigoare.


Prin Hotararea Directoratului nr.195 din data de 27 ianuarie 2016 s-a decis inchiderea a ?ase re?ele de unitati Teritoriale ale intimatei printre care si agentia Oradea unde isi desfasura activitatea contestatoarea si s-a dispus radierea din evidentele Registrului comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti a re?elei de unitati teritoriale.


Intimata a comunicat Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti si AMOFM Bucuresti, precum si salariatilor Bancii prin intermediul intranet ( punctul X din Notificare), intentia de concediere colectiva, iar la data de 28.01.2016 prin Notificarea nr.382 privind decizia de concediere colectiva a comunicat Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti si AMOFM Bucuresti, precum si salariatilor Bancii decizia privind concedierea colectiva, respectandu-se procedura impusa de dispozitiile legale in vigoare.


Pentru cercetarea caracterului real, efectiv si serios al cauzei desfiintarii postului contestatoarei, instanta de fond a analizat comparativ organigramele anterioare si ulterioare masurii concedierii.


Din cuprinsul Hotararii Directoratului nr.195 din data de 27 ianuarie 2016 prima instanta a retinut ca s-a decis inchiderea a sase retele de unitati Teritoriale ale intimatei printre care si agentia Oradea unde si-a desfasurat activitatea contestatoarea si s-a dispus radierea din evidentele Registrului comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti a acestor unitati teritoriale.


Inregistrarea modificarilor la Registrul comertului s-a facut prin Rezolu?ia nr.x/30.03.2016 pronuntata de Oficiul national al Registrului comertului.(fila 81).


Din continutul celor doua organigrame depuse la dosar la filele 130-131, instanta de fond a constatat ca la Directia Afaceri PJ din cadrul unitatii intimate au fost desfiintate in integralitate agentia Ploiesti , agentia C_, agentia Oradea, agentia Cluj, agentia Timisoara si agentia Bacau .


In cadrul acestor masuri de reorganizare, s-a dispus prin urmare desfiintarea intregii agentii de la Oradea cu toate posturile aferente structurii teritoriale, printre care evident si postul de Manager relatii cu Clientii Bancii Persoane Juridice ocupat de contestatoarea din prezenta cauza.


Din organigrama actuala a rezultat ca locul de munca ocupat de contestatoare a fost suprimat din structura angajatorului, neputandu-se retine ca si pertinenta afirma?ia acesteia ca locul sau de munca potrivit contractului individual de munca era la sediul central al intimatei, cata vreme prin Actul aditional nr.2/27.04.2015 semnat de aceasta s-a modificat elementul D- ``Locul de munca`` din contractul individual de munca, in sensul ca activitatea se desfasoara in cadrul unitatii Teritoriale Oradea.


De altfel, prima instanta a mai retinut ca este supusa controlului judecatoresc numai legalitatea masurii concedierii, iar nu si oportunitatea acesteia, asupra careia singurul indreptatit sa aprecieze este angajatorul.


Instanta a apreciat ca in situatia in care angajatorul se confrunta cu dificultatii economice sau transformari tehnologice sta in puterea reprezentantilor sai sa adopte orice masuri organizatorice menite sa conduca la imbunata?irea activitatii , inclusiv desfiintarea unor locuri de munca .


Fata de cele ce preced, instanta de fond a retinut ca desfiintarea postului contestatoarei a avut o cauza reala, prezentand un caracter obiectiv, independent de culpa intimatei , fiind impusa de necesitatii evidente privind eficientizarea activitatii.


Legiuitorul a lasat la latitudinea angajatorului sa faca selec?ia acelor posturi pe care sa le desfiinteze , in cazul in care apreciaza ca aceasta masura duce la eficientizarea activitatii. Daca prin hotararea conducerii se apreciaza ca reorganizarea societatii implica si reducerea posturilor, instanta trebuie sa sina cont de aceasta hotarare atunci cand analizeaza contestatia, nefiind indrituita sa se implice in elaborarea si aplicarea strategiei de reorganizare a angajatorului, neavand competenta sa analizeze aspectele de eficienta economica sau dificulta?ile economice prin care trece o societate, singurele aspecte pe care le analizeaza instanta investita cu contestatie la decizia de desfacere a unui contract de munca sunt cele legate strict de respectarea legii, in ce priveste raportul de munca dintre salariat si angajator, si nicidecum activitatea economica a societatii.


S-a mai constatat totodata ca, instanta nu poate realiza totodata o analiza de oportunitate in stabilirea salariatilor supu?i acestei proceduri si o noua evaluare a salariatilor care ar fi putut ramane, ori ar fi putut face obiectul concedierii fondate pe dispozitiile art.68 din Codul muncii cu ignorarea criteriilor avute in vedere de angajator . De altfel in doctrina s-a exprimat in aceasta problema opinia potrivit careia controlul de legalitate al instantei in cazul concedierii nu afecteaza dreptul angajatorului de a stabili persoanele care urmeaza a fi supuse in mod obiectiv procedurii concedierii datorita reorganizarii.


De asemenea, instanta a retinut ca contestatoarea nu a probat prin probele administrate in cauza, ca prin decizia contestata s-a urmarit inlaturarea sa din societate , fiind astfel evident ca nu s-a urmarit concedierea pe alte criterii decat cele strict organizatorice.


Raportat la aceste considerente, prima instanta a retinut ca desfiintarea locului de munca al petentei a fost efectiva ,de vreme ce acesta este suprimat din structura angajatorului si a constatat ca reorganizarea activitatii intimatei a fost una efectiva, determinata de necesitatea eficientizarii activitatii.


Inclusiv Carta Sociala Europeana revizuita la art. 24 lit. a instituie posibilitatea concedierii salariatilor daca aceasta masura este impusa de cerintele de functionare a intreprinderii, a institutiei sau a serviciului.


In contextul acestor considerente, instanta de fond a apreciat ca masura este legala si temeinica si in consecinta a respins contestatia formulata impotriva deciziei de concediere nr. 32/26.02.2016 ca neintemeiata, pe cale de consecinta a respins si capatul de cerere privind obligarea intimatei in favoarea contestatoarei la plata de daune interese in suma de 25.704 lei, constand faptul ca prin desfacerea nelegala a contractului de munca, aceasta a fost obligata sa se angajeze la o alta societate pe perioada determinata si pentru un salariu cu 2.142 lei mai mic lunar decat la intimata.


Cu privire la capatul de cerere referitor la obligarea angajatorului intimat la plata a minim 6 salarii compensatorii pentru atenuarea consecintelor concedierii precum si celelalte drepturi de care ar fi trebuit sa beneficieze, conform art.30.9 din Contractul Colectiv de Munca nr.4095/27.08.2012 valabil pana la 27.08.2015 si art.78 din Contractul Colectiv de Munca la nivel national pe perioada 2011-2014, instanta de fond l-a respins ca neintemeiat.


S-a retinut ca petenta a invocat in Sustinerea pretentiilor sale un contract colectiv de munca care a incetat sa mai produca efecte la data de 27.08.2015, astfel Contractul Colectiv de Munca nr.4095/27.08.2012 inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti sub nr.343/05.09.2012 a fost denuntat unilateral de intimata, reprezentantii salariatilor fiind notifica?i in acest sens prin adresa nr.670/24.08.2015. De asemenea prin Adresa nr.674/26.08.2015 intimata a instiintat Inspectoratul Teritorial de Munca , ca incepand cu data de 05.09.2015 susmentionatul Contract Colectiv de Munca nu va mai fi prelungit.


Prin urmare, intrucat concedierea contestatoarei a avut loc la data de 26.02.2016, moment la care Contractul Colectiv de Munca nr.4095/27.08.2012 inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti sub nr.343/05.09.2012 nu isi mai producea efectele, s-a apreciat ca susnumita nu este indrituita sa beneficieze de salarii compensatorii in temeiul acestuia.


Cu privire la intemeierea pretentiilor pe art.78 din Contractul Colectiv de Munca la nivel national pe perioada 2011-2014, instanta de fond a retinut ca ultimul contract colectiv de munca la nivel national si-a incetat valabilitatea la data de 31.12.2010, iar Contractul Colectiv de Munca la nivel national aferent perioadei 2011-2014 invocat nu a intrat niciodata in vigoare , nefiind inregistrat la Ministerul Muncii, iar Legea dialogului social nr.62/2011 nu mai prevede obligativitatea/posibilitatea incheierii unui contract colectiv de munca unic la nivel national.


Practic, la acest moment nu exista un contract colectiv de munca unic la nivel national, intrucat pe de o parte Contractul colectiv de munca pe anii 2007 - 2010 a fost denuntat, iar, pe de alta parte, un nou contract colectiv de munca nu a fost agreat de catre partenerii sociali, derulandu-se numai runde de negociere, nefinalizate insa cu un acord general, asupra tuturor clauzelor supuse dezbaterilor in cadrul negocierilor ce au avut loc in decembrie 2010.


Pentru considerentele de fapt si de drept retinute in cele ce preced, instanta de fond a respins in tot cererea formulata de contestatoare ca neintemeiata si a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata de catre intimata.


Impotriva acestei sentinte, a declarat apel reclamanta C_ R_ I__, solicitand admiterea apelului, modificarea integrala a sentintei apelata si in consecinta, constatarea nelegalitatii deciziei de concediere nr.32/26.02.2016 in ceea ce priveste nerespectarea prevederilor art.69 alin.3 Codul muncii; constatarea nelegalitatii deciziei de concediere nr.32/26.02.2016 in ceea ce priveste lipsa acordarii apelantei unor salarii compensatorii; obligarea angajatorului la plata a minim 6 salarii compensatorii pentru atenuarea consecintelor concedierii precum si celelalte drepturi de care ar trebui sa beneficieze, conform art.30.9 din Contractul Colectiv de Munca nr.4095/27.08.2012 valabila pana la 27.08.2015 si art.78 din Contractul Colectiv de Munca la Nivel national pe perioada 2011-2014 si art.67, 68-69 (1) lit.b din Codul Muncii; obligarea paratei la daune interese in suma de 25.704 lei, fara cheltuieli de judecata .


Prin motivele de apel, apelanta a formulat urmatoarele critici:


-in primul rand, instanta de fond, interpretand gresit actul dedus judecatii, a schimbat intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;


-concedierea nu a fost reala, serioasa si efectiva, intrucat s-a hotarat desfiintarea postului de manager relatii cu clien?ii Bancii persoane juridice din cadrul Oradea pastrandu-se insa angajatii de acelasi profil de la Sucursala BRCI ?_ cel M_ Bucuresti cu performante inferioare apelantei;


-obligatia prealabila a evaluarii criteriilor de performanta profesionala se raporteaza la notiunea legala de ``angajator``, iar nu la un simplu punct de lucru;


-actul aditional nr.2/27.04.2015 face referire doar la faptul ca activitatea se desfasoara in cadrul unitatii Teritoriale Oradea, nu si la faptul ca apelanta ar fi angajata persoanei juridice Sucursala Oradea, ea ramanand angajata la B__ R_ de Credite si Investi?ii-Centrala;


-parata avea obligatia ca inainte de aplicarea criteriilor de concediere sa realizeze o departajare a posturilor in care se include si apelanta, pe baza evaluarii realizarii obiectivelor de performanta, fapt pe care nu l-a facut, nesocotind astfel caracterul imperativ al dispozitiilor art.69 alin.3 din Codul muncii;


-a fost un angajat model, a desfasurat o activitate profesionala prin care a adus profit bancii, iar intimata nu a respectat conditiile prevazute de art.30. 13 din CCM nr.4095/27.08.2012, adica criteriile de concediere colectiva;


-fiind angajata in Bucuresti, in mod evident, desfiintarea locului de munca este nelegala, intrucat posturile de munca pentru salariatii din Bucuresti au fost mentionate, iar o eventuala desfiintare a locului de munca trebuia sa se faca aplicandu-se ordinea de preferinta prevazuta de art.30.13 din CCC mentionat si conform punctului N din contractul individual de munca nr.665/12.09.2014;


-fiind o concediere colectiva, angajatorul trebuia sa respecte procedura prevazuta de art.69 si urmatoarele din Codul muncii, ceea ce nu s-a facut, fara a se face referire la plata unor salarii compensatorii prevazute de art.69 alin.2 lit.d Codul muncii, niciuna dintre prevederile art.69 nefiind respectata;


-in decizia atacata nu se face nicio referire la art.69 lit.d;


-apelanta trebuia sa beneficieze de plata a minim 6 salarii compensatorii pentru atenuarea consecintelor concedierii precum si celelalte drepturi prevazute de art.30.9 din Contractul Colectiv de Munca nr.4095/27.08.2012 valabil pana la 27.08.2015 si art.78 din Contractul Colectiv de munca la nivel national pe perioada 2011-2014 si art.67, art.68-69(1) lit.b din Codul muncii;


-daunele reprezinta daune materiale in suma de 25.704 lei constand in faptul ca prin desfacerea nelegala a contractului de munca, suferind mari prejudicii a fost obligata sa se angajeze la alta societate pe perioada determinata cu un salariu de 2.140 lei mai mic lunar decat la parat, iar daunele privesc aceasta diferenta pe perioada unui an (12 luni X 2140 lei);


-concedierea a afectat-o profesional si material intrucat nu a avut oferte de angajare pe un post similar ocupat de BRCI, gasindu-?i doar un post de analist de credite pe perioada determinata (1 an), ce este mai prost platit fata de unul pe vanzari .


In drept, s-au invocat dispozitiile art.65, art.66, art.67, art.68-72, art.73-75, art.76-78, art.254 Codul muncii, art.1530 Codul muncii.


Prin intampinare, intimata a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu motivarea ca a fost desfiintata intreaga unitate bancara de la Oradea, astfel ca nu avea cum sa se aplice criterii de departajare, intimata a invocat si doctrina juridica conform careia intr-o astfel de situatie criteriul performantelor profesionale nu-si mai gaseste aplicarea . Referitor la nelegalitatea deciziei ca urmare a lipsei acordarii unor Plati compensatorii, intimata arata ca acesta nu este un motiv de nelegalitate a deciziilor, fiind invocat de apelanta un Contract Colectiv de Munca care a incetat sa mai produca efecte si care a fost incheiat in cadrul fostei ADE Bank Romania SA, care dupa vanzare a devenit B__ R_ de Credite si Investi?ii.


Intimata invedereaza referitor la comunicarea intentiei privind ini?ierea negocierilor colective anuale, ca angajatorul nu are obligatia de a comunica intentia individual salariatilor, ci doar reprezentantilor salariatilor sau sindicatelor reprezentative. Cat priveste denuntarea unilaterala a Contractului Colectiv de Munca, acesta se face in raport cu partea semnatara, in cazul de fata cu reprezentantii salariatilor . Afirma?iile apelantei in sensul ca in Centrala Bancii s-au pastrat angajatii de acelasi profil nu prezinta relevanta, in conditiile in care agentia bancara in care a activat apelanta s-a desfiintat in totalitate, mai mult, Centrala Departamentului Vanzari a fost reorganizata, functiile fiind de Manager Banca . Intimata sustine ca in agentia Oradea, desfiintata in totalitate, postul reclamantei era unic, deci nu se impunea aplicarea ordinii de preferinta, la data concedierii neexistand posturi vacante.


In ceea ce priveste concedierea reclamantei, intimata sustine ca au fost respectate conditiile prevazute de art.65 din Legea nr.53/2003 -Codul muncii republicat - concedierea facandu-se cu respectarea prevederilor art.68-72 din aceasta lege, privitoare la procedura concedierii colective.


Examinand sentinta apelata, prin prisma motivelor de apel cat si din oficiu, instanta de apel constata urmatoarele:


Prin decizia nr.32 din 26.02.2016, s-a decis incetarea contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr.665 din 12.09.2014 in registrul general de evidenta a salariatilor, privind-o pe apelanta contestatoare, angajata a Bancii in functia de Manager relatii cu Clientii Bancii Persoane juridice in cadrul unitatii Teritoriale Oradea, fiind invocate prevederile art.65 alin.1 si art.66 din Codul muncii republicat, cu completarile si modificarile ulterioare. In aceeasi decizie s-a specificat ca la luarea masurii au fost avute in vedere prevederile art.65 alin.2 din Codul muncii si ca decizia a fost emisa in contextul economic defavorabil descris in preambulul acesteia si cu luarea in considerare a noii abordari strategice a Bancii.


In preambulul deciziei s-a facut o expunere a considerentelor in baza carora a fost luata masura privind concedierea colectiva, sens in care au fost reliefate eforturile Bancii pentru eficientizarea activitatii in contextul economic defavorabil din sectorul financiar bancar, necesitatea ca respectivele eforturi sa fie continuate si sporite, s-a facut referire la rezultatele exercitiului financiar si cele preliminare ale exercitiului financiar in curs, precum si la faptul ca au fost efectuate o _ analize interne ce au evidentiat pierderi la finele lunii noiembrie 2015. A fost invocata totodata Hotararea Adunarii Generale Ordinare a actionarilor din data de 21.12.2015 care a adoptat Planul de activitate, Planul de investi?ii si Bugetul de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2016, documente care contin masuri de reorganizare si restructurare a activitatii, in scopul reducerii costurilor de operare, eficientizarii activitatii Bancii si imbunata?irii situatiei financiare a acesteia, sens in care s-a apreciat ca fiind imperativa si reducerea suplimentara a cheltuielilor pentru anul 2016, in sensul optimizarii structurii organizatorice prin luarea unor masuri, intre care redimensionarea re?elei teritoriale de unitati prin diminuarea numarului de unitati operationale care nu sunt profitabile si reducerea numarului de angajati la nivelul acestor unitati teritoriale. In cuprinsul deciziei sunt enumerate substructurile organizatorice desfiintate, cat si a posturilor de lucru din cadrul acestora - toate desfiintate -, intre unitatile teritoriale desfiintate fiind nominalizata si Unitatea teritoriala Oradea, cu consecinta desfiintarii postului de Manager relatii cu Clien?ii Bancii Persoane Juridice din cadrul unitatii Teritoriale. S-a mentionat, de asemenea, ca B__ nu are posturi vacante disponibile compatibile cu pregatirea profesionala a salariatilor ale caror posturi se desfiinteaza.


Sustinerile apelantei potrivit cu care masura de concediere nu ar fi fost reala, serioasa si efectiva nu pot fi primite, astfel in primul rand trebuie a se reliefa ca, potrivit contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr.665/12.09.2014 in registrul general de evidenta a salariatilor, activitatea apelantei urma a fi desfasurata la B__ R_ de Credite si Investitii SA Centrala, insa la o data ulterioara a fost incheiat actul aditional nr.1 din 15.09.2014, in cuprinsul caruia la articolul 1 este inserata clauza potrivit careia, in considerarea specificului activitatii de Manager relatii cu Clientii Bancii Persoane Juridice in cadrul Centralei Bancii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariata nu se realizeaza intr-un loc de munca stabil motiv pentru care aceasta, in vederea aducerii la indeplinire a atributiilor de serviciu cuprinse in fisa postului, urma a presta activitate in Oradea.


Conditia de legalitate impusa de dispozitiile art.65 alin.2 din Codul muncii este ca desfiintarea locului de munca sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, iar in speta nu se poate nega caracterul efectiv al desfiintarii postului ocupat de apelanta contestatoare, atata timp cat locul acesteia de munca a fost suprimat din structura angajatorului, fiind desfiintat postul de Manager relatii cu Clientii Bancii Persoane Juridice din cadrul unitatii teritoriale Oradea, odata cu desfiintarea acestei unitati teritoriale. In acest context, este de subliniat ca desfiintarea acesteia, alaturi de alte 6 substructuri, reprezentate de unitatile teritoriale aflate in subordinea Departamentului Vanzari Re?ea si a posturilor de lucru din cadrul acestora a fost consecinta desfiintarii Direc?iei Afaceri Persoane Juridice, prin Hotararea nr.1 din 15.01.2016 a Consiliului de Supraveghere al Bancii Romane de Credite si Investi?ii SA fiind aprobata inchiderea incepand cu 29.03.2016 a re?elei de unitati teritoriale ale Bancii, printre care si agentia Oradea, conform Hotararii AGOA din data de 21.12.2015. De asemenea, nu poate fi negata nici existenta unei cauze serioase, impusa de necesitati evidente privind adoptarea unor masuri de eficientizare a activitatii Bancii, sens in care trebuie a se face trimitere la Hotararea Adunarii Generale a actionarilor din data de 21.12.2015, mai sus indicata, prin care a fost adoptat Planul de Investitii si Bugetul indicativ de venituri si cheltuieli pentru anul 2016, fiind prevazute masuri de reorganizare si restructurare a activitatii apreciindu-se ca in scopul eficientizarii activitatii Bancii este oportuna reducerea suplimentara a cheltuielilor pentru anul 2016, in sensul optimizarii structurii organizatorice a Bancii, prin luarea unei serii de masuri, printre care si restructurarea Centralei Bancii in raport cu redimensionarea structurii teritoriale si desfiintarea unor structuri organizatorice.


Rezulta cu puterea evidentei ca desfiintarea postului ocupat de apelanta contestatoare a fost efectiva, iar cat priveste luarea masurii de reorganizare a structurilor interne, este de subliniat ca o atare masura reprezinta expresia libertatii de apreciere a angajatorului, singurul abilitat sa aprecieze asupra oportunitatii luarii oricaror masuri organizatorice menite sa duca la imbunatatirea activitatii.


De asemenea, nici oportunitatea selectiei salariatilor nu poate face obiectul controlului judecatoresc, unui atare control fiind supusa doar legalitatea masurii de concediere, iar aprecierea oportunitatii reprezinta o prerogativa exclusiva a angajatorului atat sub aspectul restructurarii posturilor cat si a selectiei persoanelor ce urmeaza sa fie concediate.


Legiuitorul a lasat la latitudinea angajatorului sa faca selec?ia posturilor ce urmeaza a fi desfiintate si deci a personalului ce va fi disponibilizat daca apreciaza ca aceasta masura va conduce la eficientizarea activitatii, iar in speta in acest scop, al eficientizarii bancii, s-a decis desfiintarea a mai multor unitati teritoriale, printre care si Unitatea Teritoriala Oradea, in intregul ei. Mai mult, la nivelul Centralei cele doua Departamente aflate in subordinea Direc?iei de Afaceri Persoane Juridice -desfiintata- au fost si ele desfiintate -nemaifiind prevazuta functia de manager relatii cu clientii Bancii Persoane Juridice precum cel ocupat de apelanta contestatoare, relevanta fiind in acest sens structura posturilor de la nivelul Centralei Bancii, anexata la Notificarea privind decizia de concediere colectiva din data de 28.01.2016.


Referitor la critica formulata in sensul ca inainte de aplicarea criteriilor de concediere, trebuia realizata o departajare a posturilor pe baza evaluarii realizarii obiectivelor de performanta, trebuie a se sublinia ca data fiind desfiintarea in integralitatea sa a unitatii teritoriale Oradea, o atare departajare era cu neputin?a a fi realizata, iar o departajare a postului ocupat de apelanta contestatoare in cadrul agentiei din Oradea - desfiintata in intregul ei - cu postul similar din cadrul agentiei ?_ cel M_ din Bucuresti, nu se impunea a fi efectuata, pentru ca aceasta unitate teritoriala a fost mentinuta, fiind mentinute toate cele 4 posturi din cadrul acesteia, astfel cum se evidentiaza in anexa 4 la Notificarea privind decizia de concediere colectiva, o atare masura de ordin organizatoric neputand face obiectul controlului judiciar, deoarece este atributul angajatorului sa decida asupra suprimarii unora dintre structurile sale interne si mentinerea altora, corelativ cu mentinerea personalului acestora din urma.


Va fi inlaturata, de asemenea, si critica axata pe Sustinerea ca nu ar fi fost respectate conditiile prevazute de art.30.13 din CCM 4095/27.08.2012 adica criteriile de concediere colectiva si nici ordinea de preferinta din CIM -pct.``N`` (au ramas posturile din Bucuresti), avand in vedere ca dispozitiile contractului colectiv de munca de care se prevaleaza apelanta, si la care se face trimitere la pct.N din Contractul Individual de Munca, nu mai erau producatoare de efecte juridice la data survenientei concedierii colective aflata in discutie, acesta fiind incheiat de reprezentantii salariatilor cu ATE BANK Romania SA la data de 27.08.2012 si denuntat ulterior de B__ R_ de Credite si Investitii. relevanta prezinta in acest sens notificarea nr.674 din 26.08.2015 a BRCI adresata Inspectoratului Teritorial de munca al Municipiului Bucuresti prin care acesta era instiintat ca incepand cu data de 5.09.2015 Contractul Colectiv de Munca la nivel de Banca inregistrat sub nr.343/5.09.2012 la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti nu va mai fi prelungit, sens in care a fost anexata notificarea nr.670/24.08.2015 transmisa de BRCI reprezentantului salariatilor privind denuntarea unilaterala a contractului colectiv de munca la nivel de unitate pe anii 2015-2016.


Lipsite de temei se dovedesc a fi si afirmatiile apelantei privind lipsa negocierilor cu reprezentantii salariatilor, astfel in vederea initierii negocierilor colective anuale salariatii Bancii au fost invitati, prin anuntul nr.659 din 19.08.2015, la sediul societatii din Bucuresti, in data de 20.08.2015, ora 14, fiind informati ca la prima intalnire urmeaza a se face dovada reciproca a reprezentativitatii partenerilor sociali si a se stabili de comun acord calendarul negocierilor colective.


La o data ulterioara, BRCI a transmis prin actul inregistrat sub nr.x din 29.12.2015 la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti notificarea privind intentia aplicarii masurii de concediere colectiva, in care se facea precizarea ca la data notificarii in cadrul Bancii nu exista sindicat si nici reprezentanti ai salariatilor, notificarea fiind afi?ata pe pagina de internet a Bancii si ca salariatii pot propune bancii, intr-un termen de 10 zile calendaristice, eventuale masuri in vederea evitarii concedierilor sau diminuarii numarului de salariati concediati. In acelasi context, este de reliefat ca notificarea emisa in aplicarea prevederilor art.69 din Codul muncii, cuprinde informatii relevante referitoare la numarul total si categoriile de salariati, motivele care determina concedierea, numarul si categoriile de salariati afecta?i de concediere, criteriile avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere, masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si respectiv perioada in care urma a avea loc concedierile. De mentionat ca din materialul probator existent la dosar nu rezulta ca ar fi fost formulate obiec?ii in termenul de 10 zile indicat in notificare ori ca s-ar fi contestat respectarea procedurii de informare si de consultare.


De asemenea, nici Sustinerea apelantei in sensul ca parata ar fi tratat concedierea apelantei ca pe una individuala, nefacand referire la plata unor salarii compensatorii conform art.69 alin.2 lit.d din Codul muncii, nu poate fi primita, avand in vedere ca in sprijinul acestei pretentii apelanta invoca un contract colectiv de munca ale carui efecte nu erau in vigoare la data survenientei concedierii, astfel cum s-a reliefat mai sus, iar contractul colectiv de munca la nivel national invocat nu a intrat in vigoare, prin urmare, pretentia apelantei apare ca fiind lipsita de fundament legal.


Nici cererii apelantei avand ca obiect plata daunelor materiale in suma de 25.704 lei nu i se putea da curs, in absenta oricarui motiv in temeiul caruia sa fie pusa in sarcina intimatei obligatia de plata a sumei de bani solicitate constand in diferenta intre salariul avut anterior concedierii si cel incasat de apelanta de la unitatea unde s-a angajat ulterior. Astfel, art.253 din Codul Muncii prevede ca angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit vreun prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului. Se poate observa ca raspunderea patrimoniala a angajatorului poate interveni daca sunt intrunite toate conditiile acestei raspunderi, or in speta nu subzista niciun temei pentru a se putea angrena raspunderea intimatei, in absenta identificarii vreunei fapte ilicite, culpabile, in conduita acesteia, astfel incat, avand in vedere norma legala enuntata si prevederile art.1530 din Codul Civil, nu se justifica nicidecum acordarea despagubirilor solicitate, astfel cum cu juste?e a apreciat si instanta de fond .


Din perspectiva ansamblului argumentelor evocate concluzia ce se impune este aceea ca solutia primei instante asupra tuturor capetelor de cerere este legala, astfel incat nu subzista motive de remediere a acesteia in actuala etapa procesuala.


Fata de considerentele ce preced, instanta, in baza dispozitiilor art.480 alin.1 din Codul de procedura civila, va respinge ca nefondat apelul, sentinta apelata urmand a fi pastrata in totul, constatand ca partea intimata nu a solicitat cheltuieli de judecata .



PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE :



Respinge ca nefondat apelul civil declarat C_ R_ I__ -CNP -x -cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat M__ R_ A_ , cu sediul in localitatea Oradea, G_ E_, nr. 1, apt. 11, jud. Bihor in contradictoriu cu intimata parata B__ R_ DE CREDITE si INVESTITII, cu sediul in Bucuresti, __, nr. 3, parter si etaj 1 sector, impotriva sentintei civile nr. 812/LM din 17.11.2016, pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care o pastreaza in intregime.


Fara cheltuieli de judecata .


DEFINITIVA.




Pronuntata de: Curtea de Apel Oradea Sectia I Civila, Decizia civila nr. 197/2016A, in sedinta publica din 16 martie 2017


Citeşte mai multe despre:    Contestare decizie concediere    Reorganizare restructurare activitate    Criterii concediere    Desfiintare unitate structura    A oferi un post vacanta situatii conditii    Reducerea posturilor    Oportunitate concediere reorganizare instanta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Aprecierea utilitatii unui loc de munca in organigrama societatii revine factorilor de decizie ai angajatorului, ci nu instantei de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Braila Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 103/2017, in sedinta publica din 27 februarie 2017

Codul muncii nu impune indicarea in convocator a faptelor in detaliu, ci doar a obiectului cercetarii disciplinare in termeni generici
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti Sectia Civila, Sentinta civila nr. 254/2017, in sedinta publica din 24 martie 2017

Concedierea pentru atingerea adusa dreptului la imagine al societatii angajatoare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1772/2017, in sedinta publica din 20 martie 2017

Contestatorul a raspuns la intrebari fara sa cunoasca faptul ca este cercetat disciplinar, fiind astfel in imposibilitatea de a se apara efectiv
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava Sectia I Civila, Decizia civila nr. 171/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Decizia de concediere a salariatului aflat in perioada de proba reprezinta o prerogativa discretionara a angajatorului, exigentele acestuia neputand fi cenzurate pe calea contestatiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 681/2017, in sedinta publica din 9 martie 2017

Analiza modului de individualizare a masurii disciplinare este de esenta controlului de legalitate, jurisdictia muncii neputand sa se rezume doar la aspectele formale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 416/2017, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017

Desfiintarea postului a fost efectiva, organigramele si statele de functii depuse neputand fi apreciate drept acte pro causa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, Decizia civila nr. 278/2017, in sedinta publica din 19 ianuarie 2017