Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Grup infractional. Prelungire arestare preventiva

Grup infractional. Prelungire arestare preventiva

  Publicat: 29 Oct 2012       2108 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Prin incheierea de sedinta din 20.02.2009 a Tribunalului Galati s-a dispus, in baza dispozitiilor art. 155 si art. 159 Cod pr. penala, prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatilor C. J., C. B. si F. C. pentru o durata de 23 de zile, de la data de 22.02.2009 si pana la data de 16.03.2009.

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
Linie reala sau conventionala care desparte teritoriul a doua stste;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
modalitate de solutionare a actiunii penale si implicit de intrerupere a urmaririi penale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.


Pentru a pronunta aceasta incheiere instanta de fond a retinut urmatoarele:


Ca situatie de fapt s-a retinut in sarcina:


- inculpatului C. J. ca, la sfarsitul anului 2008, a constituit un grup infractional organizat impreuna cu alte persoane in scopul savarsirii infractiunii de contrabanda, iar in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, actionand in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a determinat alte persoane sa introduca ilegal in Romania din Republica Moldova, prin alte puncte decat cele de frontiera si prin trecerea ilegala a frontierei de stat, diverse cantitati de tigari;


- inculpatului C. B. ca, la sfarsitul anului 2008, a constituit un grup infractional organizat impreuna cu alte persoane in scopul savarsirii infractiunii de contrabanda, iar in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, actionand in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, impreuna cu alte persoane a introdus ori a determinat alte persoane sa introduca in mod ilegal in Romania din Republica Moldova, prin alte puncte decat cele de frontiera si prin trecerea ilegala a frontierei de stat, diverse cantitati de tigari;


- inculpatului F. C. ca, la sfarsitul anului 2008, a constituit un grup infractional organizat impreuna cu alte persoane in scopul savarsirii infractiunii de contrabanda, iar in perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, actionand in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, impreuna cu alte persoane, a introdus ilegal in Romania din Republica Moldova, prin alte puncte decat cele de frontiera si prin trecerea ilegala a frontierei de stat, diverse cantitati de tigari.


Instanta de fond a mai retinut ca materialul probator administrat in cauza pana la acest moment procesual contureaza existenta gruparii infractionale cu caracter organizat care se ocupa cu contrabanda de tigari din Republica Moldova, nefiind fondate sustinerile aparatorului inculpatilor referitoare la inexistenta acestor indicii temeinice.


Sunt indeplinite in cauza conditiile prevazute de art. 148 lit. f C.p.p., fata de inculpatii C. J., C. B. si F. C., in sensul ca pedepsele prevazute de lege sunt mai mari de 4 ani inchisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publica rezulta din gravitatea ridicata a infractiunilor, imprejurarile in care au fost comise, numarul mare de persoane implicate, caracterul organizat al operatiunilor ilicite si forma continuata a faptei de contrabanda, precum si starea de insecuritate sociala care s-ar crea in randul comunitatii daca persoanele acuzate de asemenea infractiuni ar fi in libertate.


Inculpatii C. J. si F. C. nu sunt la primul impact cu legea penala asa cum rezulta din fisele de cazier, fiind conturata o anumita perseverenta infractionala a acestora.


In concluzie, Tribunalul a apreciat ca se impune privarea de libertate in continuare a inculpatilor si a dispus prelungirea masurii arestarii preventive pentru inca 30 de zile .


Impotriva incheierii mai sus aratate, in termen legal, au declarat recurs inculpatii C. J., C. B. si F. C. solicitand, in principal, a se constata ca masura arestarii preventive a incetat de drept la data de 21.02.2009 iar in subsidiar sa se revoce masura preventiva luata fata de ei intrucat la dosar nu exista probe care sa sustina acuzatiile ce li s-au adus de organele de ancheta .


Recursurile declarate de inculpati sunt nefondate si urmeaza a fi respinse ca atare.


Analizand incheierea recurata prin prisma motivelor de recurs dar si din oficiu sub toate aspectele, in conformitate cu prevederile art. 385 indice 6 alin. 3 Cod pr. penala, Curtea constata ca aceasta este legala si temeinica si ca in mod justificat s-a dispus in cauza prelungirea masurii arestarii preventive a tuturor inculpatilor intrucat la dosar exista dovezi in sustinerea acuzatiilor ce li se aduc, probe ce au fost indicate pe larg de prima instanta, iar masura arestarii este necesara pentru definitivarea activitatii de urmarire penala.


Astfel inculpatii sunt cercetati pentru savarsirea unor infractiuni extrem de grave iar amploarea activitatii infractionale, numarul mare de persoane implicate si valoarea ridicata a prejudiciului sunt motive care impun tinerea in continuare a inculpatilor in stare de detentie preventiva.


Totodata se constata ca prelungirea masurii arestarii preventive este oportuna si pentru continuarea cercetarilor in bune conditii intrucat in cauza urmeaza a se efectua numeroase acte de cercetare penala fata de inculpatii recurenti dar si fata de alte persoane implicate in activitatea infractionala a grupului constituit de inculpati.


In ceea ce priveste sustinerile inculpatilor referitoare la incetarea de drept a masurii arestarii preventive Curtea retine ca aceasta este neintemeiata.


Astfel potrivit art. 140 al. 1 Cod pr. penala masurile preventive inceteaza de drept:


a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare ori la expirarea termenului prevazut in art. 160^b alin. 1, daca instanta nu a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive in acest termen;


b) in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de achitare.


Din cele mai sus aratate rezulta ca in cursul urmaririi penale masura arestarii preventive inceteaza de drept la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare ori in caz de scoatere de sub urmarire penala sau incetare a urmaririi penale.


Cum in speta nu s-a dispus scoaterea sau incetarea urmaririi penale ramane de stabilit daca la momentul judecarii prezentului recurs termenele prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare au expirat sau nu pentru a se clarifica chestiunea invocata de inculpati.


In acest sens se retine ca inculpatii au fost arestati preventiv la data de 21.01.2009 pe o durata de 30 de zile, pana la data de 21.02.2009 si ca in cauza prin incheierea recurata s-a dispus prelungirea starii de arest de la data de 22.02.2009 pana la data de 16.03.2009.


Asa fiind si avand in vedere ca potrivit art. 159 al. 9 Cod pr. penala recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive nu este suspensiv de executare rezulta ca la data solutionarii prezentului recurs, 25.02.2009, termenul stabilit de organele judiciare pentru masura arestarii nu expirase pentru a se considera ca a aceasta masura a incetat de drept astfel cum au solicitat inculpatii.


Este adevarat ca potrivit art. 159 al. 8, teza finala Cod pr. penala recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate, iar prin decizia nr. 25 din 02.06.2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii s-a stabilit ca sintagma folosita de legiuitor ``inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispusa anterior incheierii atacate`` are caracter imperativ si nu de recomandare si ca recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive va fi solutionat intotdeauna inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate insa este de remarcat ca textul mai sus aratat nu vine sa stabileasca un termen prevazut de lege pentru masurile preventive, in sensul art. 140 al. 1 Cod pr. penala, ci un termen imperativ de solutionare a recursului declarat impotriva incheierilor privind prelungirea arestarii preventive.


Cu alte cuvinte art. 159 al. 8, teza finala Cod pr. penala, in interpretarea obligatorie data de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu dispune ca masura arestarii inceteaza de drept in situatia in care recursul nu se solutioneaza in interiorul duratei arestarii anterior stabilite ci instituie o obligativitate de solutionare cu celeritate a unei astfel de cai de atac. Aceasta obligatie indreptateste instanta de recurs de a lua toate masurile pentru solutionarea cauzei in termenul stabilit, inclusiv prin desemnarea unui aparator din oficiu in situatia in care avocatul ales lipseste, chiar justificat, si poate atrage raspunderea disciplinara in situatia in care nerespectarea termenului este imputabila organelor judiciare, dar nu poate constitui in niciun caz un motiv de punerea in libertate a inculpatilor care tergiverseaza declararea unei cai de atac in vederea depasirii termenului arestarii anterior stabilit.


In speta Curtea retine ca inculpatii prezenti la pronuntarea incheierii din 20.02.2009, ora 17.45 au declarat ca se mai gandesc daca declara sau nu recurs iar declaratiile de recurs au fost formulate prin aparatorul ales la data de 21.02.2009 insa nu exista nicio dovada ca acesta in incercat sa le depuna la sediul instantei ( chiar daca ziua respectiva era nelucratoare arhiva instantelor are desemnate persoane de permanenta pentru astfel de cazuri urgente) avocatul alegand sa trimita declaratiile prin posta, acestea fiind inregistrate pe rolul Tribunalului Galati abia la data de 23.02.2009 cand termenul arestarii anterioare era deja depasit cu doua zile .


Procedand in acest mod inculpatii au pus instante de control judiciar in imposibilitatea respectarii dispozitiilor art. art. 159 al. 8, teza finala Cod pr. penala, considerand ca astfel masura arestarii preventive va incetat de drept .


Cum aceasta situatie nu este imputabila organelor judiciare, ci exclusiv inculpatilor, si cum nesolutionarea recursului declarat impotriva incheierii de prelungire inainte de expirarea duratei arestarii anterior dispuse nu atrage, asa cum s-a aratat mai sus, incetarea de drept a masurii arestarii preventive, Curtea a constatat ca recursurile declarate de inculpati sunt nefondate si le-a respins ca atare.





Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Hotarare din data 25.02.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Inculpat    Grup infractional    Contrabanda    Trecere ilegala frontiera de stat    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Prelungire arestare preventiva    Arestare preventiva
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Decizia nr. 30/2020 privind examinarea recursului in interesul legii privind cauza reala si serioasa a concedierii. Selectarea salariatilor ce ar urma a fi concediati
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020

Lipsa caracterului penal al faptei, raportata la valoarea derizorie a folosului obtinut
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 29/RC/2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Recursul in casatie nu poate cenzura situatia de fapt, limitandu-se doar la verificarea respectarii legii de catre instanta a carei hotarare a fost atacata
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 49/RC/2019

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu