Anulare certificat de mostenitor. Renuntare la succesiune

Prin sentinta civila nr. 143 din 4.02.2009 a Judecatoriei Simleul Silvaniei, a fost respinsa ca nefondata actiunea precizata a reclamantului D.G. impotriva paratilor R.C., D.D., D.S., D.C., D.D., P.F. si D.L., pentru stabilirea masei succesorale suplimentare ramase in urma def. D.G. si partaj.

A fost admisa cererea reconventionala formulata de paratii - reclamantii reconventionali D.L.F. si D.D. si, in consecinta, s-a dispus anularea certificatului de mostenitor nr. 38/1993, emis de Notariatul de Stat Simleu Silvaniei si a declaratiilor de renuntare la succesiune inregistrate sub nr. 40 si 41 in registrul de renuntare la succesiuni din anul 1993 al Notariatului de Stat Simleu Silvaniei.

S-a dispus anularea incheierii de intabulare 158 CF din 16.II.1993 si restabilirea situatiei anterioare acestui act in CF 683 Cosniciu de Jos.

Reclamantul a fost obligat sa le plateasca paratilor reclamanti reconventionali D.L.F. si D.D., cu titlu de cheltuieli de judecata, suma de 2500 lei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatoria a retinut ca cererea privind stabilirea masei succesorale suplimentare dupa def. D.G. nu este intemeiata; terenurile la care se face referire nu au intrat niciodata in patrimoniul defunctului, ci direct in cel al mostenitorilor, in temeiul art.13 alin. 3 din Legea nr.18/1991 si art. 34 alin. 2 din Regulamentul de aplicare al legilor fondului funciar.

In ceea ce priveste cererea reconventionala, aceasta a fost apreciata intemeiata, Certificatul de mostenitor nr.38/1993 fiind intocmit fara respectarea dispozitiilor din Cap. 3 al Decretului nr.40/1953.

Astfel, notarul de stat, dupa ce a constatat ca, de pe urma persoanei decedate au ramas bunuri, E�cheama inaintea sa pe toti mostenitorii presupusi si pe legatari`` (art.13). Obligativitatea citarii tuturor celor cu vocatie la mostenire este mentinuta si in prezent, fiind prevazuta in art.75 din Legea nr. 36/1995, care reglementeaza in prezent procedura succesorala notariala. Dezbaterea succesiunii pe cale notariala, in urma def. D.G., decedat la 15.08.1986 si D.M., decedata la 7.01. 1989, s-a desfasurat fara citarea tuturor persoanelor cu vocatie succesorala dupa cei doi defuncti, respectiv a reclamantilor reconventionali D.L.F. si D.D., nepotii de fiu ai defunctilor.

Lipsa citarii in cauza succesorala a tuturor persoanelor prevazute de lege atrage nulitatea certificatului de mostenitor eliberat in aceste conditii .

D.G., tatal reclamantilor reconventionali a decedat la 15 iulie 1992, iar declaratiile exprese de renuntare la succesiunea parintilor sai sunt date in forma autentica si inregistrate la 16.02.1993 sub nr. 40, 41 in Registrul de renuntari la succesiune al fostului Notariat de Stat Simleu Silvaniei, deci dupa decesul declarantului.

Pentru aceste motive, instanta a constatat nulitatea celor doua declaratii de renuntare la mostenire.

Cum, prin incheierea nr.105/8 februarie 1991, in baza certificatului de mostenitor, s-a dispus intabularea reclamantului D.G. asupra cotei de 2/3 parti din imobilul cu nr.top. 693/b din CF Cosniciu de Jos arator cu casa la Costileasa de 4320 mp; fiind un act juridic accesoriu celui a carui nulitate s-a pronuntat, instanta a constatat nulitatea acestei inscrieri.

Prin decizia civila nr. 3/22.01.2010 a Tribunalului Salaj, a fost admis apelul declarat de reclamantul D.G. impotriva sentintei civile nr.143/04.02.2009 a Judecatoriei Simleu Silvaniei, ce a fost schimbata in ceea ce priveste cererea reconventionala si cheltuielile de judecata .

Rejudecand cauza sub aceste aspecte, tribunalul a respins ca nefondata cererea reconventionala formulata de paratii D.L.F. si D.D. privind anularea certificatului de mostenitor nr.38/1993 emis de Notariatul de Stat Simleu Silvaniei, anularea declaratiilor de renuntare inregistrate sub nr.40 si 41 si a incheierii de intabulare nr.158 din 16.02.1993, precum si restabilirea situatiei anterioare.

A fost inlaturata obligarea reclamantilor de la plata cheltuielilor de judecata din fata instantei de fond, fiind mentinute restul dispozitiilor sentintei, iar paratii D.L.F. si D.D. au fost obligati la 1000 lei cheltuieli de judecata in apel.

In considerentele acestei decizii, se retine ca nemultumirile reclamantului D.G. sunt legate de modalitatea in care prima instanta a solutionat cererea reconventionala formulata in cauza admitand-o si anuland certificatul de mostenitor nr. 38/1993 emis de Notariatul de Stat Simleu Silvaniei si declaratiile de renuntare nr. 40 si 41.

Instanta s-a pronuntat doar in baza registrului depus in cauza, fara a verifica si cele doua declaratii date in fata notarului de catre D.G.. S-a retinut, astfel, ca acestea au fost date de aceasta persoana in 16.02.1993, desi decedase in 15 iulie 1992.

Instanta a facut demersuri pentru a se depune in cauza cele doua declaratii de renuntare .

Potrivit acestora, D.G. jr. a renuntat la succesiunea parintilor sai D.G. si D.M. conform incheierilor de autentificare 36 si 37 din data de 9 ianuarie 1992.

El a decedat la data de 15.06.1992, astfel ca nu se poate retine ca nu avea capacitate de folosinta la acea data .

Este adevarat ca cele doua declaratii autentice au fost inregistrate in registrul de renuntari doar in 16.02.1993, cu ocazia dezbaterii succesiunii, dat acesta nu este un motiv pentru a fi considerate nule.

In aceasta noua situatie, paratii reconventionali nu mai pot avea vocatie succesorala, tatal lor fiind renuntator la succesiunea parintilor sai.

Judecatoria a apreciat gresit ca eliberarea certificatului de mostenitor s-a facut fara citarea tuturor mostenitorilor.

Impotriva acestei decizii, au declarat in termen legal recurs paratii reclamanti reconventionali, solicitand modificarea ei, in sensul respingerii apelului reclamantului, mentinerii sentintei judecatoriei, cu cheltuieli de judecata .

In motivarea recursului lor, paratii invedereaza ca antecesorul, respectiv tatal paratilor recurenti este titular al dreptului de proprietate asupra terenurilor inscrise in titlul de proprietate emis in temeiul Legii nr. 18/1991, el formuland cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si fiind, astfel, repus in termenul de optiune succesorala dupa tatal sau, decedat in anul 1989 si dupa mama sa, decedata in anul 1987, in temeiul art. 13 alin. 2 din legea invocata, aceasta acceptare nemaiputand fi revocata, declaratiile de renuntare, chiar depuse anterior decesului, respectiv din 9.02.1992, fiind ulterioare manifestarii dreptului de optiune succesorala.

Tatal recurentilor fiind mostenitor acceptant cu privire la succesiunea ramasa dupa parintii sai, recurentii trebuiau citati, in calitate de nepoti de fiu, la dezbaterea succesiunii din anul 1993.

Reclamantul, desi legal citat, ca si paratii intimati, nu au depus intampinare si nu s-au prezentat in fata instantei de recurs.

Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., ce constituie temeiul sau in drept, curtea apreciaza ca acesta este fondat, din considerentele ce urmeaza a fi expuse.

Astfel, asa cum corect sustin reclamantii, instanta de apel a incalcat dispozitiile de drept substantial referitoare la manifestarea dreptului de optiune succesorala de catre antecesorul paratilor reclamanti reconventionali.

Reclamantul a solicitat instantei, prin actiunea principala, sa partajeze masa succesorala suplimentara ramasa dupa defunctul D.G., decedat la 25.08.1986, cu imobilele cuprinse in titlul de proprietate nr. 22603/74634/1999 eliberat de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Salaj.

Asa cum rezulta din cuprinsul titlului de proprietate indicat in cererea de chemare in judecata, acesta a fost emis in favoarea mostenitorilor lui D.G., respectiv a numitilor D.G., D.T., D.S., D.C., D.F., D.D. si D.G.

Reclamantul a sustinut ca el este unicul mostenitor al defunctului D.G., dupa care a fost reconstituit dreptul de proprietate, deoarece ceilalti mostenitori au renuntat la succesiune, asa cum rezulta din cuprinsul certificatului de mostenitor nr. 38/16.02.1993 emis de Notariatul de Stat Local Simleu Silvaniei.

Prin cerere reconventionala, paratii D.L.F. si D.D., in calitate de mostenitori ai defunctului D.G., trecut ca titular in titlul de proprietate, fiul lui D.G. dupa care a fost emis certificatul de mostenitor, au solicitat anularea acestui certificat, pe motiv ca renuntarea la mostenire a antecesorului lor nu este valabila.

D.G., cel dupa care a fost reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate si a carui mostenire constituie obiectul actiunii principale, a decedat la 25.08.1986.

Conform art. 700 C. civil, dreptul de optiune succesorala trebuie manifestat in termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, exceptie de la aceasta regula fiind disp. art. 13 din Legea nr. 18/1991, care repuneau in termenul de optiune succesorala pe cei care nu au renuntat la mostenire pentru terenurile obiect al acestei legi, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate fiind considerata act de acceptare a succesiunii.

Antecesorul paratilor reclamanti reconventionali, fiul lui D.G., respectiv D.G. jr, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor in baza Legii nr. 18/1991, fiind si trecut ca titular in titlul de proprietate .

Acesta a decedat la 15 iulie 1992, anterior emiterii certificatului de mostenitor contestat dupa antecesorul sau, iar, la data de 9.01.1992, a formulat o declaratie de renuntare la succesiunea dupa parintii sai.

In conditiile in care aceasta declaratie de renuntare a fost formulata dupa implinirea termenului de optiune succesorala si dupa ce succesiunea, in ceea ce priveste terenurile obiect al legii fondului funciar fusese acceptata prin depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, ea putand fi revocata doar in interior aceluiasi termen prev. de art. 700 C.civil, ce a inceput sa curga, pentru aceste terenuri, de la data intrarii in vigoare a legii, acest termen fiind implinit la data declaratiei de renuntare, asa cum corect a retinut judecatoria, desi cu alta motivare, declaratia de renuntare este nula, astfel ca si certificatul de mostenitor emis in temeiul ei este nul, justificandu-se, astfel, admiterea cererii reconventionale.

Instanta de apel aplicand in mod gresit dispozitiile de drept substantial, subzista motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., considerent pentru care, in temeiul art. 312 alin. 1-3 Cod proc.civ., recursul paratilor reclamanti reconventionali va fi admis, decizia obiect al recursului modificata, in sensul respingerii apelului reclamantului si mentinerii sentintei judecatoriei privind admiterea cererii reconventionale avand ca obiect desfiintarea declaratiilor de renuntare la succesiune, a certificatului de mostenitor emis in baza acestora, precum si a inscrierii din cartea funciara efectuata in temeiul certificatului de mostenitor desfiintat.